12,392 matches
-
Dragu și al lui Grădea. * Dragu, prin felul său de a fii, zdrobise multe inimi prin Oltenia. Multe fete, văduve sau femei măritate și l-ar fi dorit pe Dragu ca iubit. Dar dintre toate, una singură, Ilinca, muierea unui boier grec ce se aciuiase prin zonă i-a pus inima pe jar. Dar soarta a fost crudă cu această dragoste. Ilinca se îmbolnăvește și moare. Dragu, după această cruntă lovitură, hotărăște să pună capăt haiduciei și să se întoarcă pe
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
asta la fel de bine ca și mine! Banii ce ne-au rămas, o să-i împărțim frățește. Pentru voi, cei de pe aici, am aranjat cu stăpânirea să vă dea voie să ridicati două sate. Asta ca să nu mai intrați în conflict cu boierul. Unul dincolo de Olteț, pentru tine și oamenii tăi, Grădeo și unul, dincoace de Olteț, pentru tine și oamenii tăi, Băilă. Condiția este să vă potoliți. Eu am garantat pentru voi și sper să nu mă faceți de rușine. Construiți-vă
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
scriitorii contemporani cei mai talentați, Gheorghe Filip, membru al USR, a debutat cu volumul de proză scurtă „Nevoia de amintiri” (1983), urmat de alte trei de același gen, excelând, totuși în cele șase romane, dintre care, ultimul, ... II. UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON”, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. UN SCRIITOR „BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ „BLAZON” Luna iunie (ca, de altfel, și ianuarie) a fiecărui an ne reamintește de doi dintre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
1983), urmat de alte trei de același gen, excelând, totuși în cele șase romane, dintre care, ultimul, ... II. UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON”, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. UN SCRIITOR „BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ „BLAZON” Luna iunie (ca, de altfel, și ianuarie) a fiecărui an ne reamintește de doi dintre cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii noastre: geniul poeziei românești - Mihai Eminescu - și geniul dramaturgiei românești - Ion Luca Caragiale. Pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
ani (15 iunie 1889) și, respectiv, 105 ani (9/22 iunie 1912) de la moartea lor, prilej de a ne reaminti o frază a lui G. Călinescu, marele critic și istoric literar care a accentuat perenitatea ... Citește mai mult UN SCRIITOR „BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ „BLAZON”Luna iunie (ca, de altfel, și ianuarie) a fiecărui an ne reamintește de doi dintre cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii noastre: geniul poeziei românești - Mihai Eminescu - și geniul dramaturgiei românești - Ion Luca Caragiale. Pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
s-a dezvoltat o puternică clasă de proprietari funciari, boierii, care aveau drept de viață și moarte asupra lucrătorilor pământului. Chiar țăranii liberi, rari în această zonă, nu aveau cine știe ce avantaje cum ar fi dreptul la educație-școlarizare, rar chiar între boieri. Din această cauză nivelul intelectual mediu era cu mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
mediu era cu mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia ... Citește mai mult Despre Pârâienii ValahieiLucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța Badea, Petronela Badea și domnul dr. economist Mihai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia ... XIX. FRIZERI DE OCAZIE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015. Frizeri de ocazie Era cred că prin august. O căldură sufocantă se lăsase asupra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul Străchinești, component
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
articol expediat revistei Luceafărul dar nepublicat, materie primă pentru volumul meu, p. 293-308... La “Actualitatea ieșeană”, la 7 septembrie a.c., în Ziarul de Iași, despre Palatul de la Ruginoasa, cu mari confuzii, Paula Scânteianu scria următoarele: “Acesta a fost construit de către boierul Săndulache Sturza în anul 1804 și reamenajat în stil neogotic de Costache Sturdza. 12 ani mai târziu a fost cumpărat de familia Cuza. De amenajarea castelului s-a ocupat Elena, soția domnitorului Cuza, care și-a petrecut împreună cu copiii lor
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
legătura domnitorului față de moșia și Palatul de la Ruginoasa, precum și afecțiunea lui pentru oamenii de aici. Castelul luxos, cu mobilier scump adus cu mare grijă din străinătate, era plin de lume, de viață și de veselie, în special în timpul verii, când boierii stăteau la țară, sau iarna când veneau la vânătoare. Ruginoasa era paradisul Elenei Cuza. Ea scria adesea mamei sale, aflate la Solești, că numai acolo se simte fericită și bine dispusă. Nu se mai sătura de farmecul acelei minunate așezări
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
a afirmat credința ortodoxă și a cerut în cadrul legal transilvan dreptul mirenilor ortodocși de a avea preoți și a se ruga în fostele biserici „schismatice” răpite de către uniți cu sprijinul Vienei. Nedreptatea făcută lui Gavril Nagszegi i-a revoltat pe boierii din Țara Românească și pe domnitorul Constantin Brâncoveanu. Episcopul unit Atanasie Anghel care a fost anatemizat de mitropolitul Valahiei și Ierusalimului a murit tânăr, în august 1713, izolat de către catolici, numai cu călugări iezuiți la căpătâi, pe patul de suferință
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
libertate interioară dar marcați genetic de servaj. Un editor bucureștean, după lectură, mi-a apreciat frumos scriitura dar mi-a spus că nu o poate publica pentru că ar avea neplăceri cu USR-ul! Stupid, eu nu am nimic comun cu boierii minții bucureșteni sau provinciali, eu sunt autonom și scriu pentru cititorii liberi și luminoși. Apoi, editarea mi-a fost refuzată și de un clujean care, după lectură, și-a băgat capul în nisip și probabil încă îl mai ține acolo
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]