1,967 matches
-
formată din unități de frontieră și din unități de câmp. Unitățile de frontieră ("limitanei") erau folosite pentru a ocupa limes, fortificațiile structurate de frontieră, și erau formate din soldați profesioniști, dar cu o instrucție inferioară. Un exemplu de limes este Brazda lui Novac. Unitățile de "câmp" stăteau în spatele frontierei și se deplasau rapid în cazul în care acest lucru era necesar, cu roluri atât ofensive cât și defensive. Unitățile de "câmp" s-au format din soldați de elită cu nivel înalt
Listă de legiuni romane () [Corola-website/Science/318164_a_319493]
-
Pământul de țelină, denumit și pământ de brazdă, este folosit în pregătirea amestecului nutritiv al solurilor în legumicultură și horticultură. Pământul de țelină se obține din stratul superficial al solului, de pe terenuri înțelenite cu graminee și leguminoase perene, sau de pe un loc cu iarbă și plante din familia
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
rădăcini ce se află în stratul superior al solului, în decursul anilor, acesta se îmbogățește în substanțe nutritive. Are o bună structură fizică, găzduind o multitudine de microorganisme utile plantelor. Nu se folosește proaspăt, ci necesită o preparare. Se recoltează brazde înierbate pe o adâncime de 20 cm. Brazdele se așază apoi în platforme de descompunere, de obicei late de 2 m și înalte de 1,5 m. Acestea se udă cu apă sau zeamă de bălegar și se lasă să
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
solului, în decursul anilor, acesta se îmbogățește în substanțe nutritive. Are o bună structură fizică, găzduind o multitudine de microorganisme utile plantelor. Nu se folosește proaspăt, ci necesită o preparare. Se recoltează brazde înierbate pe o adâncime de 20 cm. Brazdele se așază apoi în platforme de descompunere, de obicei late de 2 m și înalte de 1,5 m. Acestea se udă cu apă sau zeamă de bălegar și se lasă să fermenteze circa 6 - 8 luni, până ce iarba brazdelor
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
Brazdele se așază apoi în platforme de descompunere, de obicei late de 2 m și înalte de 1,5 m. Acestea se udă cu apă sau zeamă de bălegar și se lasă să fermenteze circa 6 - 8 luni, până ce iarba brazdelor s-a descompus, după care materialul astfel obținut se cerne, sau se pisează, rezultând un pământ de țelină cu o structură granulată, bun pentru pregătirea amestecurilor nutritive. Poate fi folosit imediat sau păstrat în grămezi pe platforme până la descompunerea totală
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
foarte bine structurat, având o structură granulară, are conținut ridicat în elemente minerale, în special azot, și are pH alcalin, variabil între 6,5-8. Conținutul în elemente minerale depinde foarte mult de flora existentă pe terenul de unde s-au recoltat brazdele. Greutatea unui metru cub de pământ de țelină este de 900 - 1000Kg. Cuvântul "țelină" din sintagma "pământ de țelină" înseamnă un pământ "înțelenit", care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat, adică pârloagă, și
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
de vegetație. Ravenarea și torențialitatea. În bazinul Secașului Mic rigolele, ravenele și ogașele, forme ale eroziunii lineare, se dezvoltă pe pantele cu înclinări ce depășesc 10°, formarea lor fiind favorizată și de situațiile existente la un moment dat în teren (brazdele rezultate în urma arăturilor, îmbinările concave existente în lungul pantei pe suprafețele versanților, diferitele drumuri sau cărări defectuos amplasate etc.). Ravenele și ogașele se întâlnesc atât independent cât și în cadrul organismelor torențiale și sunt mai frecvente în bazinetele superioare ale afluenților
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
în preajma satelor Ungurei, Sădinca, Roșia de Secaș, Secășel ș.a. - se produc pe terenurile nisipoase a căror pantă depășește 10o, în urma ploilor de lungă durată sau ca urmare a înghețului și dezghețului primăvară și sunt de trei categorii: a) Alunecările în brazde afectează pătura de sol pe terenurile din bazinul Secașului Mic acoperite cu pajiști secundare, până la o adâncime de aproximativ 1 m și au aspectul „cărărilor de oi“. Însă, se deosebesc de acestea prin geneză, mărimea brazdelor și prin răspândirea neregulată
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
categorii: a) Alunecările în brazde afectează pătura de sol pe terenurile din bazinul Secașului Mic acoperite cu pajiști secundare, până la o adâncime de aproximativ 1 m și au aspectul „cărărilor de oi“. Însă, se deosebesc de acestea prin geneză, mărimea brazdelor și prin răspândirea neregulată. b) Alunecările lenticulare, frecvente pe versantul drept al Secașului Mic și în bazinetele pâraielor Lunca Satului, Păuca și Henig, sunt mai adânci și afectează atât pătura de sol cât și roca din substrat. Se produc predominant
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
subțiindu-se spre coadă. Capul este lat, cu buzele rotunjite în față; la unii indivizi el este doar de 3,2-3,5 ori mai scurt decât întregul corp. Buza inferioară, masivă, iese în față cu 10-30 cm. Abdomenul este coborât. „Brazdele” longitudinale de pe gât și abdomen sunt mari (de 2-3 ori mai late și mai adânci decât la balena brăzdată comună), dar puține la număr: de obicei între 14 și 22. Jetul de apă expulzat în expirație este difuz, uneori luând
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
albe. Pe fiecare jumătate a maxilarului superior sunt aranjate între 270 și 400 fanoane cu lungimea maximă de 1 m (de obicei nu mai mult de 80 cm). Anual, se lungesc cu 8-11 cm. Pe cerul gurii se întind două brazde longitudinale de tipul celor de pe gât și abdomen. Cariotipul este format din 44 cromozomi (2n). "Megaptera novaeangliae" este o specie cosmopolită întâlnită în întreg oceanul planetar și parțial în mările semiînchise (separate de ocean prin insule sau peninsule), de la cele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și spirituală produse în urma sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al religiei creștine, al agriculturii, al creșterii animalelor, al meseriilor, al locuinței, al alimentației, al florei, al faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
tractoriștilor), Paul Georgescu (O mărturie dramatică), Nestor Ignat (O carte despre frumusețea vieții noi), Silvian Iosifescu („prefațatorul“ din 1960 al lui Nichita Stănescu, publică tot un „studiu“: Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective), Dumitru Micu (Epopeea marilor transformări), Sorin Mladovean („Brazdă peste haturi“ roman de István Horváth), Mihail Novicov (Pe marginea poeziei lui Dan Deșliu), Traian Șelmaru („Mitrea Cocor“ de Mihail Sadoveanu ) și Ion Vitner (Poezia lui A. Toma). În octombrie 1951 a fost fondată revista "Tînărul scriitor", un organ intern
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
A fost publicată în 1939. În primul rând publicase "Consideraciones espirituales" în 1934, înainte de Războilul Civil Spaniol. Era o primă versiune redusă. Mai târziu, după război, deja stabilit la Burgs, a publicat cartea întreagă. Alte opere publicate ale Escrivá sunt: „Brazdă”, „Forja”, „Este Isus care trece”, „Prietenii lui Dumnezeu”, „Sfântul Rozariu”, „Colocvi cu Mons. Escrivá de Balaguer”, „Biserica, mama noastră” și „Via Crucis”. Istitutul Istoric al Sfântului Josemaría Escrivá lucrează din 2002 la publicarea ediției critice a Operelor complete. Au fost
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
iar spre est și sud, înclinarea foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în capete de strate, în roci moi: argile sau marne ce alternează cu nisipuri și pietrișuri, favorizează procese erozionale active și alunecări de terenuri în brazde sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
izbutit să rămână neatinsă casa boierească de la numărul 17, cu grilaj de fier, cu pietriș în curte, cu salcâmi și castani crescuți în voie, strivind sub umbra lor o parte din fațadă? Poarta se deschidea greu, și te întâmpina, printre brazde și flori bogate de toamnă, un bazin în care apa se uscase demult, și doi pitici, cu capetele decolorate. Era, parcă, un alt văzduh aici. O lume care se stinsese cu încetul în celelalte cartiere mândre ale capitalei și care
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
ridicată în munți, la o altitudine de aproximativ 1.100 de metri deasupra nivelului mării. Prin urmare, i s-a dat o mână de ajutor naturii și, înainte de fiecare vizită a regelui, din locuri cu climat mai prielnic se scoteau „brazde de iarbă pe care creșteau din belșug flori”, și erau replantate în fața sihăstriei lui Gurnemanz. În anul 1945, sihăstria cu mica sa clopotniță a fost incendiată de un pădurar, iar rămășițele sale rămase în paragină au dispărut complet după 1960
Sihăstria lui Gurnemanz () [Corola-website/Science/327614_a_328943]
-
variabilă, o secundă de mișcare, ploaia - cum vine, cum se duce, soarele - cum iese, norii - cum trec, întunericul - cum cade, lumina - aia care n-a fost niciodată pe uscat sau pe mare, curenții de aer - cu viteză nebună, încrețiturile apei, brazdele, undele, valurile...<br> O sculptura meteorologică e cumva alături, adică te face să privești dincoace și dincolo de ea.<br> Intra în strategia ei de marketing o complicitate cu undele, o relație cu invizibilul, cu materia întunecată („dark matter”), cu ceea ce
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
impresionismul artistic. Sadoveanu exprimă literar legătura omului cu pământul strămoșesc în următoarele cuvinte pe care moș Mihu i le spune lui Tudor Șoimaru: "„Tu nici nu bănuiești câte legături ai în pămîntul acesta pe care-l calci. Noi avem sub brazdă, în țărâna neagră, mai mulți Șoimărești decît cei care trăiesc astăzi. Bunii și străbunii noștri toți sunt dedesubt (...)”". Evocând trecutul țării, Sadoveanu realizează portrete ce se imprimă puternic în conștiința cititorilor: oșteanul viteaz și iubitor de dreptate Tudor Șoimaru, oșteanul
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
pomilor și cu vin rădăcina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. - De Bună Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazda.
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]
-
tiraj „Atitudinea” întreprinde o anchetă la IAS Todești, descoperind că responsabilii Melcu (Marius Pepino) și Telcu (Nicu Constantin) au raportat în mod fals că recolta agricolă a fost culeasă în întregime și însilozată, produsele agricole recoltate ulterior fiind ascunse sub brazdă. Cei doi responsabili încearcă să-l corupă, umplându-i portbagajul autoturismului cu produse agricole, damigene cu vin și chiar un purcel viu, dar jurnalistul nu acceptă să fie corupt și scrie un articol în care înfierează comportamentul necorespunzător ale celor
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
un ferm control militar asupra lor prin intermediul forțelor sale din cetățile de pe linia Dunării sau din interior. Stăpânirile nord-dunărene au fost protejate de Constantin printr-un val de pământ cu șanț, lung de circa 700 km, cunoscut sub numele de Brazda lui Novac de Nord, ce pornea de la Drobeta oprindu-se probabil la castrul de la Pietroasele (Buzău). Valul lui Constantin (Brazda lui Novac) Constantin, asemenea lui Dioclețian, s-a înconjurat cu un ceremonial de curte complicat. El și tot ceea ce era
Constantin cel Mare, împăratul care a recucerit Dacia. Aspecte inedite ale domniei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102271_a_103563]
-
fost protejate de Constantin printr-un val de pământ cu șanț, lung de circa 700 km, cunoscut sub numele de Brazda lui Novac de Nord, ce pornea de la Drobeta oprindu-se probabil la castrul de la Pietroasele (Buzău). Valul lui Constantin (Brazda lui Novac) Constantin, asemenea lui Dioclețian, s-a înconjurat cu un ceremonial de curte complicat. El și tot ceea ce era asociat cu el au devenit sacri. În prezența lui se cerea o tăcere plină de respect, de aceea ușierii au
Constantin cel Mare, împăratul care a recucerit Dacia. Aspecte inedite ale domniei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102271_a_103563]
-
de altadată. Cele mai multe obiceiuri legate de această zi au fost abandonate pe parcursul timpului, dar importanța sărbătorii în spiritualitatea tradițională ne obligă să amintim câteva dintre practicile și obiceiurile de odinioară. În ajunul zilei de 23 aprilie, oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primavară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineața zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie și flori galbene de primavară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineața zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de strajă " la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]