4,934 matches
-
cele mai înalte coroane de mangrove și o familie de maimuțe-capucin se ghemui pe furcile unui cedru gigantic, pregătită să petreacă o altă noapte plină de spaime. Orchestra nocturnă începu să-și acordeze instrumentele, odată încheiat concertul zilnic al selvei. Broaștele, cu partea dinapoi în apă și capul scos la suprafață, dădură drumul primelor râgâituri, în vreme ce o îndepărtată pasăre-bombardier se trezea fluierând în căutarea perechii cu care să-și petreacă noaptea. Continuă să vâslească fără grabă. Canalele începură să se lărgească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ceva de făcut. Uită-te la televizor. — Urăsc televizorul. Atunci, ajută-mă să spăl vasele. — Ador televizorul. — Guido, repetă ea nu exasperată, dar nici departe de asta, ridică-te doar și pleacă de lângă mine. Auziră amândoi sunetul unei chei În broască. Era Chiara, deschizând ușa zgomotos și scăpând un manual școlar când intră În apartament. Străbătu holul spre bucătărie, Își sărută ambii părinți și se duse lângă Brunetti, cu mâna pe umărul lui. — E ceva de mâncare, mamă? Întrebă ea. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
proprie experiență, prin ce trecuseră părinții lui. — Fir-ar al dracului! Becul veiozei se arsese. Din pricina ferestrelor vopsite în negru, lui Hugo îi era acum imposibil să mai vadă pe unde trebuia să iasă din cameră. A călcat pe o broască țestoasă din plastic, care-i aparținea fiului său, a alunecat pe podea cu o viteză înfricoșătoare și a nimerit cu capul în comoda lui Theo. Zgomotul asurzitor al impactului și urletul de durere al lui Hugo l-au îngrozit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu ținea. Ai încredere în mine, a adăugat el. Neil i-a aruncat lui Hugo o privire disprețuitoare. După care a explodat. Să am încredere în tine? a tunat el, încât capul și gâtul i s-au umflat ca la broaște. Cred că glumești, Fine. Ai venit aici plin de tine, te-ai dat mare agent imobiliar de Londra și, sincer, până acum ai fost de rahat. Tot ce ai atins în ultima vreme s-a transformat în rahat. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
jogging, a intrat în curte, cu părul ud și treningul fleașcă - nuuuu, nu mai înainta! -, urcă trepetele verandei, duce mâna la buzunar, în căutarea cheii - nuuu, nuuu, opreștete, trezește-te, pentru numele lui Dumnezeu! - și încearcă să o introducă în broască... Clovnii înțepeniră, cu gurile căscate. Dansatoarea rămase nemișcată, cu un picior ridicat în aer. Spectatorii înghețară, la rândul lor, într-un stop cadru neașteptat. Nu se mai auzi niciun sunet. Sub cupola circului, Magicianul extrase din joben o ciocolată, o
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
înghețară, la rândul lor, într-un stop cadru neașteptat. Nu se mai auzi niciun sunet. Sub cupola circului, Magicianul extrase din joben o ciocolată, o desfăcu tacticos și mușcă din ea, cu poftă... 7 Când încercă să introducă cheia în broască - schimbase yala cu vreo patru zile în urmă, luase una despre care se spunea că rezistă le orice încercare de spargere, mormăise reclama este sufletul comerțului, dar plătise cash - observă surprins că nu exista fanta. Ridică privirea și studie ușa
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
absorbit de ceea ce tocmai citea acolo. Cum să bați la o ușă în spatele căreia știi sigur că nu se află nimeni, atunci când tu ești de cealaltă parte? Surprins, auzi pași târșâiți. Dincolo, pe partea cealaltă, o cheie se răsuci în broască. Ia uite, e fantă acolo, nu e fantă aici, își spuse, așa ceva este inadmisibil. Ușa se crăpă câțiva centimetri. Clovnul... Clovnul era un clovn, cum să descrii un clovn?, toți clovnii sunt la fel. Și părea intrigat. - Nu mai bateți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
este destul de greu, numai eu pot să îl văd, la un moment dat mi-am dorit un bilet către normalitate și alergam nebunește pe o alee mărginită de trandafiri roșii. Pe urmă n-am reușit să introduc o cheie în broască, însă mi-a deschis un clovn ușa propriei case. Da, nu vă mirați, era chiar un clovn, asistentul unui maestru sau cam așa ceva. Nu cunosc toate detaliile, dar am fost împușcat. Pe front. Serios, domnilor polițiști. Rana s-a vindecat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nebunie ! exclamă Jennifer. Și tu crezi că așa ceva e posibil ? — Nu știu ce să zic, spuse rusul, scoțându-și fesul și scăr- pinându-se În cap, gânditor. Totul a pornit de la un biolog francez, unul Jean rostand, care a demonstrat că sperma de broască, Înghețată până În punctul În care toate procesele biologice au Încetat complet, poate fi readusă la viață prin dezgheț, după câteva zile, adăugă el, evaziv. — N-am auzit În viața mea de așa ceva, admise Jennifer. Crezi că, de când cu topirea permafrostului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să nu-mi mai fie frică de tine. — Ei, bravo ție ! Dar ce zici de asta ? Dintr-o singură mișcare Își smulse fața ca pe o mască. Acum În fața mea stătea o arătare care semăna cu ceva Între porc și broască. Fața Îi era plină de răni și găuri, și Într-una dintre orbite se căsca un hău negru. — Ei, ce mai zici acum ? strigă creatura, triumfătoare. Am Închis ochii și am Început să mă rog. — Îmi pun viața În mâinile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nebunie ! exclamă Jennifer. Și tu crezi că așa ceva e posibil ? — Nu știu ce să zic, spuse rusul, scoțându-și fesul și scărpinându-se în cap, gânditor. Totul a pornit de la un biolog francez, unul Jean rostand, care a demonstrat că sperma de broască, înghețată până în punctul în care toate procesele biologice au încetat complet, poate fi readusă la viață prin dezgheț, după câteva zile, adăugă el, evaziv. — N-am auzit în viața mea de așa ceva, admise Jennifer. Crezi că, de când cu topirea permafrostului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să nu-mi mai fie frică de tine. — Ei, bravo ție ! Dar ce zici de asta ? Dintr-o singură mișcare își smulse fața ca pe o mască. Acum în fața mea stătea o arătare care semăna cu ceva între porc și broască. Fața îi era plină de răni și găuri, și într-una dintre orbite se căsca un hău negru. — Ei, ce mai zici acum ? strigă creatura, triumfătoare. Am închis ochii și am început să mă rog. — Îmi pun viața în mâinile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
arde, acum, de analize, de anchete și de luat măsuri? Dacă, vouă, de-acolo, de la minister, vă convine să vă pierdeți vacanța ca de-așa-ceva, faceți-o, naveți decât! Nouă - nu! Și, vorba aia, totul a rămas ca-n tren! Ultima broască țestoasă Adunarea generală se desfășura potrivit programului unanim aprobat de către participanți. Era adunarea generală a homosexualilor și a lesbienelor din zonă. Când zic zonă, subînțeleg acea parte a moșiei străvechi, de aproximativ o treime, din teritoriu, situată spre partea dintre
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În pământ. Gregarul, a stat, așa, sub soarele, la propriu, potopitor și, topitor, totodată, până ce a rămas, din el, ca un fel de mumie, mult de tot micșorată, și, și mai mult uscată, Încât, căpătase forma unei nemaivăzute pe lume broaște țestoase. Soarele o cocea, o cocea. Nici n-ai fi zis, că, odată, scorojitura aia, fusese om. Și a trecut pe sus, În zbor, un stol de pelicani, din cei mai mașcați. Flămânzi - de nici nu puteai săți Închipui, cum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
din cei mai mașcați. Flămânzi - de nici nu puteai săți Închipui, cum, o ființă, fie, ea, și pelican, poate să Îndure o asemenea flămânzenie! Și, de Îndată ce au zărit, pe sol, acea uscătură, care acum semăna cu o fostă, mai mărișoară, broască țestoasă, urgent veni În picaj, o apucă În gura-i cât o treucușoară de pe la fântânile lipovenești de pe nu tare departe de Dunăre, și lată cât niște lopățele pentru mânat barca, și se pierdu, cu ea, În zare, spre acolo, spre
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dintr-o fostă mare baltă danubiană. Și nu mai știe nimeni, de pe nicăieri, ce s-o mai fi făcut, cu restul homosexualilor și cu restul lesbienelor de pe marginile acelui enclav, că, acolo, odată cu vânarea, de către pelican, a ultimei uscăciuni de broască țestoasă, hotărât lucru, neam de neam de homosexual ori de lesbiană, nu va mai putea fi vorba, vreodată, milioane și milioane de ani, cât va mai trăi, pământul nostru, scump și drag, de-aici Înainte! Hingheroidul Copilul - copil; bunicul-bunic; bâta
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
soneria-l ucide, cu glasul ei sfredelitor, metalico-electric. Și sună. Și ... Nu mai suport. Mă duc să le deschid. Stai, să iau cu mine satârul. Măcar, unul, să omor, Înainte ca ei să mă-ncătușeze. Apucă satârul și Întoarse cheian broască. În clipa aia, a căzut ca electrocutat. A leșinat. Maricica, fata ce se ocupa de igienizarea casei scărilor blocului, speriată peste măsură, de căderea și de leșinul monseniorului, o zbughi-n bucătărie, o apucă, și pe ea, un mic leșin
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
decembrie 1989 ia găsit, bine mersi, În posturi - cheie, la forurile justițiare ale aceluiași județ. Și, coborâtorii din istorie eroi, s-au săltat cu ușurință, pe val, ca o neprihănită lebădă, albă, din basme. S-au aruncat, În politică, precum broaștele În bălți. Și au fost al naibii de inspirați. Căci, imediat, au ieșit la suprafață, ca spuma pe donița plină cu lapte. Și-au găsit și și-au făcut, cu talent, tagme, pe care, ulterior, și le-au sporit și consolidat solid
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fumau și înjurau că birjarii <vik47>: m-au oripilat <sabina>: fumezi? <vik47>: m-am lăsat. Prin 83 <sabina>: ce pătimi ai? <vik47>: eu știu? Precis am și eu cîteva. mircul <sabina>: uneori mi se pare ca esti rece ca o broască <sabina>: brrr <vik47>: am mai fost făcut rimă <sabina>: ești sigur că nu ești homo? <vik47>: sunt însurat de 12 ani <sabina>: se mai întîmplă... <vik47>: dacă eram, vorbeam cu bărbați <sabina>: mda, ai dreptate <sabina>: ce cauți aici, nick
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
la o astfel de posibilitate se gîndea deseori Antonia, deși nu ar fi trebuit, pentru că, știa ea bine, numai Domnul putea să facă om; din lut. Darwin zisese că oamenii se trăgeau din maimuță, iar maimuța fusese un fel de broască sau pește mai Înainte, iar la Început bacterie: aici era totul: nici o bacterie, cît dura Universul! Adio, maimuță! Adio, om! Antonia judeca după ceea ce vedea În preajma ei, auzea și mirosea, viciul avea și un damf, ea Îl simțea, desigur; altfel
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Îl ia la Întrebări pe Thomas, acesta putea să o trimită la plimbare imediat, avea nevoie doar de un motiv, simțise ea În ultima vreme. Un prefăcut, și cum nici ea nu era altfel, putea, neavînd Încotro, să Înghită și broasca americană, spunînd - la Întoarcerea hoinarului - că a fost chiar cireașa de pe tort. Departe, Thomas Încerca să dea de urma lui Bert. Avea adresa, a găsit, nu prea greu, locuința, o vilă În stil colonial, dar În mod sigur construcția era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pînă cînd kurzii nu vor avea Kurdistanul lor independent.) treIZeCI : Problema pungilor din plastic (care nu sunt biodegradabile ; sute de milioane de pungi de plastic rătăcesc în natură sau pe apele oceanelor cauzînd moartea a mii și mii de animale ; broaștele țestoase marine le confundă cu niște meduze drept pentru care le înghit și apoi se sufocă). ajuns la punctul treIZeCI, domnul Busbib decise să facă o pauză. oricum, foaia se umpluse și acum se vedea obligat fie să caute una
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Nu era decât o șerpuire de șanț mai îngust sau mai lat, în care prezența apei era dovedită doar de noroiul gros mai peste tot și de mici băltoace verzui. Un miros de lintiță trăda un ochi de apă cu broaște. - A secat de tot pârâul, observă moșierul, nu vine maredecît când plouă mult și se umflă apele. - Atunci, de unde scoate apă la grădinărie? - Din puț! răspunse Pascalopol, amuzat de spiritul făcutde natura însăși. Otilia îl strânse de braț. Șesul uriaș
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de lintiță umplea aerul. Dinspre sălcii, câteva bivolițe și vaci înaintau până la pântece în apă, supravegheate de un copil gol, cu abdomenul prea umflat. Un muget răsună prelung din depărtare, și din băltoacă îi răspunse, cu tonuri scurte de flaut, broaștele. Era o apă mocnită, smârcoasă, cum apare uneori în visele grele în care adormitul se cufundă mereu în nămoluri universale și nu scapă de ele decât zburând pe deasupra. Un om venea de undeva, de-a lungul bălții, cu o coasă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu-i nimic. S-a rupt puțin o scândură, îl repar eu,că mă pricep. Felix se strecură pe ușă cu ochii în tavan, ca să dovedească bătrânului că nu vede nimic. Pe dată ce ieși, auzi cheia răsucindu-se în broască. Ieșit în stradă, întoarse instinctiv privirea și văzu că moș Costache pândea la fereastră să vadă dacă a plecat. Bătrânul îi făcu un semn de adio cu mâna, ca să fie sigur că pleacă. - Imprudent bătrân, își zise Felix, dacă află
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]