2,036 matches
-
de zid cu același hram. În Vama a existat încă o biserică de lemn, cu hramul "Înălțarea Domnului". Aceasta fusese construită în anul 1783 în partea de jos a satului, dar a fost strămutată în 2001 în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 443, având codul de clasificare . Așezat între cele două râuri
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
XVIII-lea o biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În anul 1783, la câțiva metri de acest lăcaș de cult s-a construit o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" , care se află astăzi în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Localitatea fiind foarte întinsă, în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Valea-Seacă s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Denumirea localității a fost schimbată în
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
credincioși romano-catolici (reprezentând o pondere de 29,13% din populația localității) și în satul Frasin 727 credincioși romano-catolici (34,22%). Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul Mihai Robu de Iași este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, iar enoriașii săi (inclusiv cei din filiala Frasin-Bucșoaia
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
diplomat, scriitor român. 19 aprilie 1896 - Se naște la Bârlad , fiul lui Constantin Vorobchievici (1866-1908 - profesor, licențiat și doctor în litere și filosofie în Austria) și al Aristeei Vorobchievici, născută Manoliu (1876 - apr.1940). Tatăl - descendent al unei vechi familii bucovinene, iar mama - bârlădeancă. S-au căsătorit la 11 iunie 1895. 4 mai 1897 - Se naște al doilea copil al familiei, Victor (1897-1941) mai târziu doctor în drept la Paris. Suferă de inimă întreaga viață, cauză din care și moare destul de
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
deplasează la Ociakov, unde primește ordin de apărare a sectorului maritim. Regimentul va rămâne la Ociakov și după ce O.V. este mutat, în vara lui 1943. La Ociakov soldații construiesc, după desenele și indicațiile comandantului lor, o capelă în stil bucovinean, pe care o sfințesc și în care unii dintre ei s-au cununat, și-au botezat copiii, etc. Și pe restul traseului sovietic regimentul a deschis biserici, care fuseseră închise de bolșevici. august 1941 - Moare, de o maladie cardiacă, fratele
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Ion Mustață și Doxachi Hurmuzachi. După întâlnirea acestuia cu , Liszt începe să scrie „Rapsodia română pentru pian” (1848), alături de piesele culese de la Barbu „Lăutaru`” Stan, adăugând câteva teme din Bucovina („Corăbeasca" sau „Sârba Corăghească”, culeasă de la Picu). În 1849, compozitorul bucovinean Carol Miculi, elev al lui Frederic Chopin, întocmește o colecție de folclor publicată în Franța („Douze airs nationaux roumains"), bazată în cea mai mare parte pe repertoriul lui Nicolae Picu. Între piesele din repertoriul său, notabile sunt: „Hora cea cu
Nicolae Picu () [Corola-website/Science/324253_a_325582]
-
s-a angajat la publicația în limba ebraică ""Emet"" (Adevărul), care avea ca public-țintă noii imigranți. A luat imediat legătura cu supraviețuitorii din Buovina, la "Irgun Merkas Oley Europa" și a organizat "Weltverband der Bukowiner Juden" (Organizația Mondială a Evreilor Bucovineni). Ca jurnalist, a revigorat foaia de știri în limba germană pentru evreii bucovineni, "Die Stimme" (Glasul), care apăruse până atunci neregulat. Ca reprezentant al supraviețuitorilor din Bucovina, Dr. Weinstein a călătorit în Republica Federală Germania, cu o delegație din care
Elias Eliahu Weinstein () [Corola-website/Science/325829_a_327158]
-
public-țintă noii imigranți. A luat imediat legătura cu supraviețuitorii din Buovina, la "Irgun Merkas Oley Europa" și a organizat "Weltverband der Bukowiner Juden" (Organizația Mondială a Evreilor Bucovineni). Ca jurnalist, a revigorat foaia de știri în limba germană pentru evreii bucovineni, "Die Stimme" (Glasul), care apăruse până atunci neregulat. Ca reprezentant al supraviețuitorilor din Bucovina, Dr. Weinstein a călătorit în Republica Federală Germania, cu o delegație din care făceau parte Itzchak Artzi s.A. și Yehuda Shaary s.A, cu scopul de
Elias Eliahu Weinstein () [Corola-website/Science/325829_a_327158]
-
neregulat. Ca reprezentant al supraviețuitorilor din Bucovina, Dr. Weinstein a călătorit în Republica Federală Germania, cu o delegație din care făceau parte Itzchak Artzi s.A. și Yehuda Shaary s.A, cu scopul de a convinge autoritățile germane că și evreii bucovineni trebuie să fie despăgubiți. Germanii au încercat să se eschiveze de la reparații financiare, pe motiv că în timpul războiului, România nu a fost anexată ci a fost stat aliat, astfel că inițiativele anti-evreiești din Bucovina cad în contul României, Germania neputând
Elias Eliahu Weinstein () [Corola-website/Science/325829_a_327158]
-
, cu subtitlul "Organ de propagandă pentru unirea politică a Românilor de pretutindeni", a fost un ziar al cărui prim număr a fost publicat la Cernăuți la 11/22 octombrie 1918, de profesorul Sextil Pușcariu și alți patrioți bucovineni, înlocuind publicația "Czernowitzer Zeitung". Editor și redactor responsabil era Dionisie Bejan. Ziarul "" a fost difuzat în Vechiul Regat, în Transilvania și în Basarabia. La 12 octombrie 1918 s-a convocat adunarea de constituire a ziarului "Renașterea" cum s-a intenționat
Glasul Bucovinei () [Corola-website/Science/325229_a_326558]
-
întregul aparat de stat, dar și patriotismul lui Tarangul, directorul Poliției din Cernăuți, care s-a alăturat acțiunii românești. În primul număr al ziarului "Glasul Bucovinei" din 22 octombrie 1918, s-a publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: "„Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”". Cotidianul
Glasul Bucovinei () [Corola-website/Science/325229_a_326558]
-
întemeietor de școală în acest domeniu la Universitatea ieșeană. A crescut într-o familie țărănească modestă unde a învățat ce înseamnă respectul față de muncă, de normele morale sănătoase și față de obiceiurile românești străbune. Și-a afișat constant mândria de român bucovinean ca un omagiu pentru locurile natale, pământ românesc străvechi aflat și astăzi sub ocupație străină. Și-a pierdut tatăl în anii primei conflagrații mondiale, astfel a cunoscut griji și greutăți încă de mic copil. A fost căsătorit cu geografa Jana
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
la Secția de Geografie a Facultății de Științe de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a beneficiat de cursurile unor magiștri printre care Ion Atanasiu, Ioan Borcea, Mihai David și Gh. Năstase. În ambianța culturală a Iașului, fostul elev bucovinean, devine un student pasionat de o neobosită sete de cunoaștere a tainelor geografiei și geologiei. A fost reținut imediat ca asistent (1939-1950). Și-a susținut doctoratul în 1949, la Universitatea din București, cu teza „Cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava”. Din
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
medic districtual al districtului politic Rădăuți, preocupându-se intensiv de înființarea unor noi unități sanitare și terapeutice în zona Bucovinei, cum ar fi spitalul orășenesc Rădăuți. De asemenea, Hermann Poras a fost timp de peste 20 de ani deputat în parlamentul bucovinean. Remarcând situația geografică deosebită a localității Solca, cu potențialul ei terapeutic și existența izvoarelor cloruro-sodice, înființează în anul 1876 Sanatoriul și Institutul de Hidroterapie „Dr. Poras”, cu două secții: una cu băi medicinale și una cu electroterapie. În imediata vecinătate
Hermann Poras () [Corola-website/Science/326237_a_327566]
-
stațiune balneoclimaterică cunoscută și vizitată de turiști din întregul imperiu austro-ungar și din Germania la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Astfel, el a adus o contribuție majoră în dezvoltarea economică și turistică a localității bucovinene. Sanatoriul de la Solca a funcționat și în secolul al XX-lea, sub diferite nume și administrații, iar la începutul anilor 2000 a fost transformat în spital orășenesc. În prezent, în clădirile fostului Institut Poras funcționează un cămin de bătrâni.
Hermann Poras () [Corola-website/Science/326237_a_327566]
-
Petrodava", "Tinerimea Română", "Revista Scriitoarelor și Scriitorilor", "Lanuri", "Acțiunea", "Revista Fundațiilor Regale", "Gândirea", "Azi", "Universul Literar", "Dacia Rediviva", "Curentul Literar", "Vremea", "Convorbiri Literare", "Gazeta Bucovinenilor", "Cele Trei Crișuri", "Gazeta Literară", "România Literară", "Tribuna", "Astra", "Ramuri", "Viața Românească", "Steaua", "Forum", "Pagini Bucovinene", etc. Mihaela Mudure, "Revizuire sau Canonizare?", articol "Tribuna", nr.182/2010
Iulian Vesper () [Corola-website/Science/322619_a_323948]
-
în sufletul lor curat. De atunci, le-am purtat o profundă și sinceră simpatie, am fost cucerita de cultura lor materială și spirituală.“" În decursul vieții, Miroslava Șandru a cules peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. Femeile din Nisipitu și din împrejurimi îi aduceau cămăși și prosoape moștenite de la străbunice și bunice. Ea a realizat un album de cusături huțule, care a fost publicat abia după 22 ani de la
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
de 28 octombrie 1931 saltul de la 6000 m al Smarandei Brăescu, record mondial feminin de altitudine. Aeroclubul Albastru a organizat producerea unor planoare și a înființat o șoală de zbor fără motor la Sibiu. Înființată la Cernăuți în 1929, "Asociația Bucovineană" dispunea inițial de un planor de tip Zögling, înmatriculat YR-ACO (1). În 1932 a mai primit un planor pentru faza I, fabricat la IAR Brașov. Cu aceste planoare s-au făcut lansări cu sandoul și prin remorcare cu automobilul. În
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
religioase, vase din lemn pentru anaforă, trusă de botez și trusă de împărtășanie din lemn, diferite cruci de mână, candele. Pereții pronaosului sunt decorați cu fotografii de epocă și litografii referitoare la biserică și împrejurimile localității, consiliile parohiale sau mitropoliții bucovineni. În naosul bisericii se află stranele originale precum și un analog cu strana la care a cântat Ion Creangă. În afară de muzeul organizat în incinta bisericii de lemn, în orașul Broșteni mai există Muzeul Etnografic al Grupului Școlar „Nicolai Nanu”, situat în
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
a fost un matematician, inginer, logician și filozof născut într-o familie de evrei cu vechi și însemnate tradiții culturale. A terminat Liceul ortodox de băieți „Mitropolitul Silvestru”, din Cernăuți, apoi Facultatea de Științe - Secția Matematică, din Universitatea aceluiași oraș bucovinean. După ocuparea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, în 1940, a fost numit profesor de matematică. În 1941, după începerea celui de al Doilea Război Mondial, împreună cu familia a fost deportat în Transnistria, în lagărul de la Moghilev-Podolsk. Aici și-a
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
Ioana Bulcă), ocrotitoarea societății România Jună, Ciprian Porumbescu nu primește bursa pe care o solicitase Ministerului Instrucțiunii Publice al României. Nedorind să deterioreze relațiile diplomatice româno-austriece, Honoriu Simulescu (Vasile Florescu), reprezentantul ministerului român, refuză să-l sprijine pe tânărul student bucovinean. Ciprian este constrâns să se întoarcă acasă din lipsa mijloacelor de subzistență pentru a-și continua studiile. Prietenul său, Andrei Bârseanu (Emil Coșeru), și profesorul Lazăr Nastasi (Iurie Darie) îl conving să accepte postul de profesor de muzică la Școlile
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
din București. Printre actorii care au fost în probe la acest film s-a aflat și Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
intre în contact cu aliatul său român. Propunerea a fost acceptată de către liderul polonez, mareșalul Józef Piłsudski. La 22 mai 1919, M.C.G. ordonă generalului Petala din Bucovina și C.T.T., ca divizia a 8-a a Armatei Române să treacă frontiera bucovineană și să înainteze între Nistru și munți până la linia Nadvorna - Otânia - Niezviska, iar grupul de nord transilvănian să pună stăpânire pe linia de comunicații ce lega Colomeea de Sighetu Marmației. Ordinul se executa în ziua de 24 mai. La intrarea
Ocupația românească a Pocuției () [Corola-website/Science/327657_a_328986]