50,919 matches
-
Eluard ș.a.) au un limbaj sonor foarte suplu. Georgeta Stoleriu acompaniata de pianista Vedna Maier, a schițat cu finețe acest univers fragil. Într-o lume ideală însă rostirea textului ar fi fost mai clară lăsînd ascultătorului plăcerea de a se bucură și de farmecul versurilor pe care Poulenc și-a mulat muzică. Cu Fauré, Debussy, Ravel ne-a încîntat formația "Musique oblique" de la Paris, ansamblu modulabil capabil a cuprinde aproape toate variantele camerale. Aici au venit cinci din cei șase membri
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
șine, ci și a compensa un gol. Scriu mai mult pentru că trăiesc mai puțin". Golul e umplut cu scrieri în varii genuri, ce au în comun talentul, fervoarea și o intransigenta morală născătoare de iritări și polemici. Fără să se bucure de privilegii și onoruri, fără să aibă parte măcar de un post pe masura valorii sale, constrîns la izolarea provinciala, Gheorghe Grigurcu este totuși o institutie (un exemplu: toți poeții ar dori ca volumele lor să ajungă sub ochii criticului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
neoficiale. Restul este natura. În al doilea rînd - banii. Pentru a menține o astfel de situație paralelă este nevoie de bani și complicitate. Minoritatea albaneză din Șerbia este în general mai bogată decît albanezii din Albania și întotdeauna s-a bucurat de libertate de mișcare, ca toți iugoslavii. Aplicîndu-se o tradițională "zeciuire" a veniturilor albanezilor care trăiesc și muncesc în Occident, cît și a celor care trăiesc în Kosovo, modelul este general islamic și este întrebuințat cu succes de kurzi și
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
se explică, limpede, cum de nu a fost atras spre mișcarea legionara (lucru recunoscut că s-a întîmplat cu Negoitescu sau Mihai Sora). Și motivează această prin refuzul antisemitismului. Nu a fost sedus de amîndouă totalitarismele acestui secol și se bucură că educația să catolică religioasă l-a ferit de această năpasta. "Fascismul și comunismul departe de a constitui un apogeu al modernului, cum credeau și mai cred poate unii, sînt tentative de recreare a Evului Mediu". Îi judeca aspru pe
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
idee (prejudecată?) îndatinata. Totul e, aici, bine consolidat pentru multă vreme încă. Dar, cine știe?, poate că viitorul, cu masivă pătrundere a construcției științifice, vă redimensiona lucrurile, în defavoarea umanioarelor, cu deosebire a beletristicii. Noica, ale cărui cărți filosofice s-au bucurat și se bucură de o mare audiență, de mulți percepute (dar și Ontologia să?) că literatura, socotea, ne reamintește autorul nostru, că știința este un univers teoretic închis, pierzîndu-și semnificația culturală. Poate, de aceea, Noica a respins decis și constant
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Totul e, aici, bine consolidat pentru multă vreme încă. Dar, cine știe?, poate că viitorul, cu masivă pătrundere a construcției științifice, vă redimensiona lucrurile, în defavoarea umanioarelor, cu deosebire a beletristicii. Noica, ale cărui cărți filosofice s-au bucurat și se bucură de o mare audiență, de mulți percepute (dar și Ontologia să?) că literatura, socotea, ne reamintește autorul nostru, că știința este un univers teoretic închis, pierzîndu-și semnificația culturală. Poate, de aceea, Noica a respins decis și constant înțelegerea filosofiei că
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
că structura a lumii, asezîndu-se pe același piedestal (dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se bucură de un mare interes. E, repet, aici confuzia dintre filosofie și literatura, cărțile lui Noica fiind considerate mare literatura. Și nu e vorba numai de actul creator în sine, socotit similar operei de artă. Dl. Flonta are dreptate să releve
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Evident, se prezintă, în originalitatea lor funciară, cele trei sisteme, reținînd observația judicioasa că sistemul lui Noica, spre care a aspirat ardent, a rămas neîncheiat. Blaga, spirit eminamente artistic, a fost atras de sistem și datorită prestigiului de care se bucură în ochii săi, simetria propusă de estetic. Iar Noica știa bine că filosofiile majore sînt, toate, sisteme. De aceea și-a intitulat al doilea volum din Devenirea intru ființă, Tratat de ontologie. De o bună prezentare are parte tendința sistemică
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
e tot o vanitate tragică și conștientă de sine, trecătoare deci, mai curînd un reflex al frustrării de a pleca, al obligației de a-ți recunoaște propria evanescenta. Moartea le îngrozește pe personajele lui Mariaș: cei rămași în viață se bucură pe față, chiar dacă îngrijorați că le va veni rîndul. Singură consolare nu poate veni decît din acceptarea (invitarea) unei precarități identitare imanente, pe care moartea nu face decît să o confirme. Tragic este contrastul dintre Oxford, ca spațiu constant simbolizat
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
cutează să le ceară ori și-ar închipui că pot cere. Terorizații devansează cererile cele mai îndrăznețe ale teroriștilor și-i incită a fi mai răi decât sunt"; Răspunde Musil; ideile trăiesc atâta vreme cât se crede în ele, câtă vreme se bucură de credit. Apoi pier, dau faliment că și băncile care și-au pierdut creditul"; "Fenomenul Eminescu: perfectă identitate dintre poet și neamul sau"; Timpul pentru Proust e Parametrul Principal. (Ca atare și că Durata). El e de fapt Personajul Central
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
scădere de interes a cititorului față de românul autohton? O scădere de interes care poate fi observată și în privința literaturii memorialistice, dar și în ceea ce privește literatura să-i zicem documentara sau față de eseistica. Nici literatura străină, pe de altă parte, nu se bucură de tiraje impunătoare, spre deosebire de primii ani dupa ^89. Așadar e greu de susținut teza că, în ultimii ani, cititorii și-au schimbat preferințele și că dacă nu citesc autori autohtoni de literatură de ficțiune sînt dornici de alte forme de
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
Z. Ornea Scrisesem acest comentariu acum cîteva zile cînd, iată, vine vestea tragică a decesului poetului cu har care a fost Vlaicu Barna. Regretînd mult pierderea unuia dintre distinșii noștri colegi, public, după acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
deselor solicitări. Dar alte ori, nu puține, rămînea impasibil, chiar la epistolele bine agresiv-revendicative ale mamei tale. Într-o scrisoare din noiembrie 1923 (prima e datata 9 octombrie 1910) îi scria: "Ne-ai avisat că te-ai căsătorit, m-am bucurat; dar tot nu t-am putut cunoaște anima nici a ta nici a soției tale. Acuma de cînd văd că te interesez de frații tăi mai mici și de viitorul lor, te cunosc că ești al meu cu totul, că
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
Nu dragu mamei copil mult iubit. Fii domn cît de mare, cît de bogat, că eu nu mă închin nici la una." În 18 decembrie 1927, după ce de ziua lui de nastere îl felicitase călduros, exclama cu bucurie răbufnita: "Mă bucur că baram într-un an văd scrisoarea ta, pe care o prețuiesc mult, nu pentru că este a unui om mare în lume, ci pentru că e a copilului meu mult iubit." Nu putea însă ocoli un reproș. Și anume că el
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
peisaj, fără să mai constituie obiectul atenției noastre. Poetul este un "om florivor" care "a studiat odată/firele de iarbă" în "Grădină lui Candide" unde totul are viață: "O roșie cărămizie/se înroșește singură pe masa/ O plantă cum se bucură de apă/ Și cum dispare apă pe pămînt/ prin crăpături deodată/ Parcă înregistrează un cutremur/ balansul apei în găleată" ("Grădină lui Candide"). De la cartea de poeme din 1981, Despre melancolie, Dumitru Mureșan n-a mai publicat nimic. Între timp discursul
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
a generalului Antonescu, pe care autorul o consideră că mai apropiată de cea carlistă decît de cea legionara. Capitala să eroare a fost antrenarea țării în război, deși la început, cînd a recucerit Basarabia și Bucovina de nord, "s-a bucurat de sprijinul copleșitor al națiunii române". Ambiția lui Antonescu de a duce războiul dincolo de Nistru, pe teritoriul sovietic, i-a fost fatală, aducîndu-i debarcarea, discreditîndu-l că militar și ca om politic. Trecînd la perioada de după 23 august 1944, autorul nostru
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
mai interesante. Pentru scriitor, istoria dragostei este inseparabila de aceea a libertății femeii. Apariția amorului curtean, de pildă, crede Paz, ar fi inexplicabilă fără evoluția condiției femeii. E vorba de femeia nobilă, evident, care prin însăși condiția ei socială se bucură, crede autorul, de circumstanțe mult mai favorabile unei împliniri a personalității lor decît se bucuraseră înaintașele lor. Motivul, între altele: creștinismul, mai generos pare-se cu femeia decît civilizația antică pagina. Paz recunoaște că mai tîrziu, prin intervenția combinată a
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
curtean, de pildă, crede Paz, ar fi inexplicabilă fără evoluția condiției femeii. E vorba de femeia nobilă, evident, care prin însăși condiția ei socială se bucură, crede autorul, de circumstanțe mult mai favorabile unei împliniri a personalității lor decît se bucuraseră înaintașele lor. Motivul, între altele: creștinismul, mai generos pare-se cu femeia decît civilizația antică pagina. Paz recunoaște că mai tîrziu, prin intervenția combinată a Bisericii și a monarhiei absolute femeile au pierdut aceste libertăți care au permis crearea poeziei
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
în acest caz, un banal incident, pe care Barthes are aerul că-l tratează cu totală indiferență, nelăsând nici un moment impresia că i-ar acorda vreo importanță sau că ar vrea să i se sustragă. Nu de același tratament se bucură din partea lui Alexandru Călinescu ceilalți membri ai grupului "Țel Quel" în particular și ai "intelighenției" "progresiste" franceze, care făcea legea în anii ^60-^70, în general. Poveștile cu "Țel Quel" ni-l dezvăluie pe Călinescu revoltat nu atât din cauza faptului
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
din urmă locul unei lumini matinale triumfătoare și devastatoare. Trezita din lumea poveștilor ei, femeia-copil se simte în bătaia soarelui că sub reflectorul unui anchetator cosmic. În mod înduioșător, ea reacționează și în cursul acestei treziri brutale că un copil, bucurându-se de luciditate că de o nouă jucărie. Titlul primei cărți a Denisei Comănescu, Izgonirea din Paradis, este foarte bine ales, cu mențiunea că trebuie să ne gândim la o izgonire primită cu o încredere plină de candoare. Originalitatea profundă
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
ei, orașul Bombay poate fi surprins în tridimensionalitatea să pozitivă, negativă și fantastică. Aspectul benign al orașului este reprezentat de deschiderile sale infinite, pe care Moraes Zogoiby învăța să le citească pentru a-i putea urma căile, pentru a se bucură de imensă și inexhaustibila-i frumusețe, pentru a-i evita pericolele. Într-un astfel de Bombay nu e loc decât pentru oamenii care știu să se încadreze în comunitate, care înțeleg că datorează supunere și fidelitate unei singure credințe, renunțând la
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
asupririle să înceteze, ca oamenii pe care soarta i-a rânduit să trăiască azi că în trecut și-n viitor împreună să aibă parte de binefacerile pacinicei viețuiri împreună, să nu se mai asuprească unii pe alții, ci să se bucure de aceleași drepturi, fiind supuși acelorași datorii, fie ei români, maghiari, fie sași, șvabi, sârbi, ruteni ori evrei. Această au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
obsedat de sine. O "bunăstare" a scriiturii calofile, atît de accentuată deseori, încît pagina constituită din materiile ostentative ale prețiozității, cu minuția unui bijutier, preia inițiativa, neezitînd a sugera, așa cum remarcă un critic, o "nebunie" esteta a cuvîntului ce se bucură de libertatea funcționarii sale. Astfel cercul se închide, inconformismul reapărînd. Conformisele conștiinței poetului sînt contracarate de postura scriiturii sale constant "rebele". Prin superfetația metaforica, instanța supraveghetoare a artistului dă impresia a îngădui cuvîntului o supremație, ce-i permite a adopta
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
a rămas paralitic. Dar nu e această corespondență, aparent banală, o efectivă opera literară? Ce altă este decît mare literatura scrisoarea către Alecu Urechia în care descria vizita lui Delavrancea la Berlin, în drum spre Paris? E aici efectiv (mă bucură că mă întîlnesc în opinie cu dl Alexandru Săndulescu), o bucată din "momente". De aceea, tocmai, dl Ion Vartic a inclus-o în ediția sa de proza Caragiale din 1998, în sumar, la capitolul Addenda. Scrisorile marelui dramaturg (cu deosebire
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
motive care, și ele, pot scăpa observatorului de la distanță, care contabilizează această șerpuire și marile conflicte între putere și opoziție pe această temă, ce e mai de crezut? Că în România guvernul face totuși reforma sau că guvernul nu se bucură de sprijinul politic necesar pentru a lua măsurile pe care și le-a propus? Iar cînd un asemenea observator de la distanță e o agenție de rating serioasă, care nu-și poate permite să se joace cu interesele clienților ei, care
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]