2,397 matches
-
din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: -------------- p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 9 noiembrie 2016. Nr. 840. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Unitatea Militară 0657 Oradea a cărui valoare
HOTĂRÂRE nr. 840 din 9 noiembrie 2016 privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Unitatea Militară 0657 Oradea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277092_a_278421]
-
modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 27 iulie 2016. Nr. 533. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliție al Județului Harghita, a
HOTĂRÂRE nr. 533 din 27 iulie 2016 privind actualizarea valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273958_a_275287]
-
modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ----------------- p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 27 iulie 2016. Nr. 537. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - UM 0813 București, a cărui valoare de
HOTĂRÂRE nr. 537 din 27 iulie 2016 privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - UM 0813 Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273968_a_275297]
-
din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ----------------- p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 27 iulie 2016. Nr. 534. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Instituției Prefectului - Județul Botoșani din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pentru
HOTĂRÂRE nr. 534 din 27 iulie 2016 privind actualizarea valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Botoşani din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273967_a_275296]
-
modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ----------------- p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 27 iulie 2016. Nr. 530. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Direcției Generale de Pașapoarte din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ale
HOTĂRÂRE nr. 530 din 27 iulie 2016 privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273966_a_275295]
-
pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 4 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 27 iulie 2016. Nr. 531. Anexa 1 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la care se corectează locul unde
HOTĂRÂRE nr. 531 din 27 iulie 2016 privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273972_a_275301]
-
ale albiei Someșului, pentru a apăra cetatea în partea sa sudică, astfel încât fortificația rămâne așezată într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și de pașa Maleoci din Timișoara. Apoi cetatea a fost asediată de trupele habsburgice, iar armatele transilvănene, părăsind-o, o incendiază. Din însărcinarea generalului austriac Lazarus von Schwendi începe reconstruirea cetății conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara după sistemul fortificațiilor
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
cea a Banului de Belgrad, dar mai mare decât cea a omologului de Sabăț. La începutul anului 1492 Banul Filip, ajutat de fratele său George îi invinge pe turci care începuseră să invadaze Banatul de Severin. Amândoi vor pleca la Buda, unde avea loc adunarea generală regală, întrunită pentru a lua măsuri de apărare împotriva turcilor. Banul Filip de Severin moare pe drum spre Buda, astfel că fratele său, George, prezintă în luna Aprilie a anului 1493, situația grea în care
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
George îi invinge pe turci care începuseră să invadaze Banatul de Severin. Amândoi vor pleca la Buda, unde avea loc adunarea generală regală, întrunită pentru a lua măsuri de apărare împotriva turcilor. Banul Filip de Severin moare pe drum spre Buda, astfel că fratele său, George, prezintă în luna Aprilie a anului 1493, situația grea în care se găsea Cetatea și Banatul Severinului. Sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512) ordonă pașei din Vidin să asedieze și să cucerească cât mai grabnic
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
mult și comerțul. În această perioadă o parte din Banat este organizată de către turci în Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timișoara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului rămâne la Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha. Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: Ady Endre, Aleea Carpați, Budai Nagy Antal, Centru, Cornișa, Dâmbul PietrosCartierul Gării, Libertății, Livezeni, Mureșeni, Substejăriș, Tudor Vladimirescu, Valea Rece și Unirii. Municipiul este centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș, ce cuprinde lângă reședința județului Mureș 12 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
au fost de origini mureșeni. Chiar dacă amândoi reprezentanți a mișcării culturale române, care s-a înscris în contextul iluminismului european, au urmat numai câțiva ani cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureș, după care au plecat în marele centre universitare, precum Buda, Roma sau Viena, au avut legături strânse cu orașul. Petru Maior odată reîntors în țară a ocupat postul de profesor de logică, metafizică și drept natural la gimnaziul din Blaj. În această perioadă (1780-1785) făcuse două vizite la Târgu Mureș
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
de alte așezări de pe malul drept al râului Râmnicului Sărat: Râmnicelu, și mai departe de Ciorăști și Măicănești (județul Vrancea, DN23); ramura vestică a aceluiași drum duce spre valea Câlnăului prin Grebănu și Murgești; în vreme ce DJ203H duce spre Topliceni și Buda, și mai departe spre nord către Dumitrești (Vrancea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Râmnicului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,52
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
Brăești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Albești, Brăești (reședința), Buda, Cristești și Rediu. Comuna Brăești este amplasată în zona sud-vestică a județului, la limita cu județul Neamț, și în cea centrală a Podișului Moldovei. Este deservită de șoseaua județeană DJ208A, care o leagă spre nord de Ion Neculce și Târgu
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
în comună două mori de apă și una de aburi, patru biserici și două școli cu 84 de elevi (dintre care 9 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2741 de locuitori în satele Albești, Brăești, Buda, Cristești și Prigoreni. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei intrând în componența comunei Lungani, dar a fost însă reînființată ulterior. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) a raionului Pașcani din
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
satele Moldoveni(având adâncime de 25 m și pereții din inele de beton armat) și Ruși (având adâncimea de 22 m și pereții din piatră extrasa din carierele locale). În prezent este exploatată o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea cu apă a fermei agricole de stat și a zonei de locuit și alta din versantul vestic al dealului Teiul de unde este adusă apă la cișmelele din curtea Ocolului Silvic și în curțile unor cetățeni. Conform recensământului
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Lespezi este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
și politice, lucrările au fost stopate din 1945 până în 1963. În final, linia Metrou 2 (direcția est-vest) a fost deschisă, cu 7 stații, la 4 aprilie 1970 și, deocamdată, este singura linie care trece peste Fluviul Dunărea și ajunge la Buda (partea de vest a orașului Budapesta). Are o stație comună cu prima linie de metrou la Deák Ferenc tér, care, de atunci, a devenit, de asemenea, un punct de transfer pentru o a treia linie. În 1973, ambele linii au
Metroul din Budapesta () [Corola-website/Science/301414_a_302743]
-
descrisă ca fiind un sat românesc cu 1148 de ortodocsi și 36 de catolici, cu un hotar împărțiț în 35 6/8 - seși, iobagiale. Locuitorii cultivau și tutun; probabil cei câțiva catolici coloniști așezați aici. 1843 - In sematismul greco-neutriților de la BUDA, se arată că localitatea numără 1219 ortodocși, că metrocolele erau întocmite din 1779, ca învățător era Vicentia Cernet, care prea la 24 de elevi. Preoți în comună erau Ioan Ilievici și Trifon Popoviciu. Mosnita se numește în această statistică BASAN
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
alte câteva sate, aceștia având mai mult noroc și reușind să treacă în România. Aceasta a dat încredere și altor oameni, de aceea în noaptea de 6 februarie 1941 un grup de 500 de persoane din satele Mahala, Cotul Ostriței, Buda, Șirăuți, Horecea-Urbana și Ostrița a încercat să treacă în România. Oamenii au fost surprinși însă și atacați cu rafale de mitralieră din mai multe direcții. Au fost uciși foarte mulți, inclusiv organizatorii N. Merticar, N. Nica și N. Isac. 57
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvantul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureșene, 30 iunie 2000, p. 5, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mureș, nr. /2001, Camelia Crăciun, Vatra, 2001, Țiț Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvantul liber, nr. / 2001, Țiț Liviu Pop, Mesagerul literar și artistic, nr. 24, octombrie 2001, p. ÎI, si in
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
țăranii răsculați, conduși de Ioan Nenada; - sec. XVII - XVIII - construirea podului turcesc peste Cigher (lungime 62 m, lățime 9 m, ănățșime 7 m); - 1796 - 1811 - a trăit în comună Nicolae Horga Popovici, reprezentant al școlii Ardelene. Tipărește în 1807 la Buda lucrarea „Oglinda omului înțelept” iar în 1808 la Oradea una dintre primele poezii românești; - 1804 - Ladislau Nagy de Peretseny ce funcționa ca notar în comună, publică în volumul său „Orodias” și fragmente încredințate din opera lui Gheorghe Șincai; - 13 august
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,79%). Pentru 1,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era formată din satele Bozieni, Buda, Crăiești, Cuci-Iucșa (Bozieni-Răzeși) și Vada, având în total 1600 de locuitori ce trăiau în 372 de case; în comună existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2612 locuitori în satele Bozieni, Crăiești, Cuci-Iucșa, Săcăleni
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]