2,586 matches
-
regim, 249 Răsturnarea unui sistem, 249 Reconstrucția, 251 Mărirea dezechilibrelor, 251 Națiunea în marș, 252 Națiunea în marș în timp de pace, 252 Națiunea în marș în timp de război. Republica, 253 Anul I, anul II, lunile tragice, 254 Republica burgheză și Marea Națiune, 257 Protejarea celor dobîndite, 257 Exportarea Revoluției, 258 Dar puterea are oroare de vid: Bonaparte, 259 Documente: 1. Calendarul revoluționar. Exemplu din anul II, 260 2. Revoluția, limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Protejarea celor dobîndite, 257 Exportarea Revoluției, 258 Dar puterea are oroare de vid: Bonaparte, 259 Documente: 1. Calendarul revoluționar. Exemplu din anul II, 260 2. Revoluția, limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză, 263 Consulatul, ordinea și pacea, 263 Reorganizarea statului, 264 Încadrarea societății..., 265 Instaurarea păcii... drumul către Imperiu, 266 Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară, 266 Condițiile epopeii, 267 Ascensiunea, 267 Declinul, 268 Imperiul și instalarea notabililor, 269 Împăratul, notabilii și clasele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XVI. De la Carol VIII la Henric II Criza războaielor religioase Franța lui Richelieu și a lui Mazarin Domnia personală a lui Ludovic IV Secolul Luminilor Franța lui Ludovic XV și a lui Ludovic XVI Criza revoluționară Imperiul, epopee și consolidare burgheză Monarhia constituțională Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu Republică parlamentară și laicitate Nașterea unei Franțe noi Expansiunea franceză în lume Războiul din 1914-1918 și criza din anii 30 Franța în al Doilea Război Mondial Eliberarea și a IV-a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să prescrie legi naturii, fizice și morale, Încât trebuie neapărat să-și formeze credința că poate interveni În evoluția anumitor fenomene, spre a le determina cursul În sensul idealului său. „Progresul, viitorul științei, cultul tehnici și al producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le determina cursul În sensul idealului său. „Progresul, viitorul științei, cultul tehnici și al producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen istoric. Istoria științei, ca și istoria tehnicii, este un lung șir de evenimente cu caracter stohastic, În care continuitatea și discontinuitatea s-au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
să prescrie legi naturii, fizice și morale, Încât trebuie neapărat să-și formeze credința că poate interveni În evoluția anumitor fenomene, spre a le determina cursul În sensul idealului său. „Progresul, viitorul științei, cultul tehnici și al producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le determina cursul În sensul idealului său. „Progresul, viitorul științei, cultul tehnici și al producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen istoric. Istoria științei, ca și istoria tehnicii, este un lung șir de evenimente cu caracter stohastic, În care continuitatea și discontinuitatea s-au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
flagrant delict cu Boule și mi-a spus femeia aia sau eu o s-o dai afară imediat e fata aia sau eu fata aia deja asta m-a pus în încurcătură trebuie să spun că ea provenea dintr-o familie burgheză ea nu era din popor ca mine atunci era fata aia ei bine am spus va fi fata aia atunci asta-i tot Text citat de Eddy Roulet în "Vers une approche modulaire de l'analyse du discours", în Cahiers
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deoarece interesele lor materiale și spirituale sînt intim legate de speranța în întărirea puterii partidului, iar activitatea dusă în slujba unui conducător oferă întotdeauna satisfacții mai mari. Mult mai dificilă este ascensiunea unui conducător acolo unde - ca în majoritatea partidelor burgheze -, pe lîngă funcționari, există "notabilități" influente în partid. Căci aceștia "trăiesc", pe plan spiritual, din micile lor posturi de membri în comitete sau comisii. Resentimentul lor față de demagog ca homo novus, încrederea în propria superioritate ca "oameni cu experiență politică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
maselor. Să ne uităm la electoratul românesc și vom fi mereu uimiți cît sînt de puțini cei care votează rațional, urmărind principii și programe - e drept, aproape deloc vehiculate de cei care ne cer votul. "Începînd de prin 1880, partidele burgheze s-au transformat în clici ale notabilităților. (Așa s-a întîmplat în România atunci și iată o dovadă a "sincronizării" cu Europa, și se întîmplă astăzi cu numeroșii baroni în mîna cărora se concentrează puterea locală, implicit națională, n.n.) În
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
guvernămînt; exceptînd toate celelalte forme care au fost încercate din timp în timp") din prefața filosofului francez, merită consemnate spre luare aminte: "Există adesea temeri că știința politică este periculoasă pentru democrații, deoarece le arată așa cum sînt, în inevitabila și burgheza lor imperfecțiune. Eu nu cred deloc în acest pericol. Să nu uităm: democrația este singurul regim, în fond, care recunoaște, ce zic eu, care proclamă că istoria statelor este și trebuie să fie scrisă nu în versuri, ci în proză
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
caracterizează destinația funcțională a clădirilor sunt: - zona rurală - non a edi f ica ndi : formată din teritorii aflate În afara vetrelor zonelor clădite; - zona rezidențială: terenuri aproape exclusiv ocupate de locuințe, favorizează Împărțirea și gruparea locuințelor: locuințe muncitorești, locuințe mari, locuințe burgheze; - zona protejată : formată din cartiere deja clădite, a căror suprimare ar fi complicată sau costisitoare; - zona mixtă : locuințe, comerț și industrie, actualele cartiere industriale; - zona comercială : zona În care utilizarea terenului esteintensivă, atât prin procent de ocupare cât și prin
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
fost aplicate cu râvna. Din școli au fost expulzate disciplinele care formau gândirea independentă, liceele s-au specializat (metalurgice, textile, de telecomunicații etc.), cultura umanistă a fost drastic îngustată, existau instrucțiuni precise pentru “politizarea“ tuturor lecțiilor (în sensul denigrării “culturii burgheze” și al evidențierii culturii superioare comuniste), manualele unice erau total subordonate propagandei partidului unic. Din facultăți au fost înlăturați profesori de valoare, directorii de conștiințe au fost reduși la tăcere sau chiar trimiși în închisori, selecția s-a făcut apoi
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
rând, “competență doctrinară”, apoi competență într-un domeniu specializat. Aparatul administrativ și economic se recruta după “originea socială” (hagiografia oficială sublinia originea muncitorească a oricărui lider politic) și - în numele “luptei de clasă” - toți fii de “exploatatori” sau aparținând “clasei burgheze” (aici intrau, la un loc, micii comercianți, intelectualii, liber profesioniștii; chiar un fiu de învățător rural era etichetat “mic burghez”) erau blocați în încercările lor de a pătrunde în facultăți, îndeosebi în cele care formau noii ideologi. Legea lui numerus
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
politic voluntarist - li se opunea noua elită, livrată obligatoriu de clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între “cadre” (de partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională și “intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a “milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa “conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și autoritar. Cadrele de partid girau “propaganda” de partid, conduceau “învățământul ideologic
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
a procesului enorm de mobilizare a populației care, înainte, erau inactive politic. Dacă principala bază socială a populismului este constituită de masele urbane, de imigranți recenți, în alte regimuri se pot găsi (asociate) grupuri provenite din clasa medie, din clase burgheze "înalte", din cler sau chiar militari. Mișcările și partidele populiste sunt marcate de prezența unui lider carismatic și de un raport nemijlocit (organizațional) între lider și mase. Tipul de participare rezultat nu este nici autonom, nici spontan; el configurează, mai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Siena, secolul al�XI-lea; Carcassonne, 1240-1285), care pot avea �n mijloc un castel �nt?riț al vreunui conte (Bruges, secolul al XI-lea) sau un castel regal (Luvru, Paris, 1180-1210). Fortifica-?iile s�nt ap?rate de mîli?îi burgheze �ntre?inute de locuitorii boga?i, care de?în, a?adar, o putere comunal?, care se comport? chiar democratic. Obligat s? se dezvolte �n spatele zidului de încînt?, ora?ul medieval este, prin for?a lucrurilor, aglomerat. Re?eaua de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
principal?, care se �ntinde la picioarele palatului comunal sau prim?riei, care are turn cu metereze, simbol al puterii comunale: pia?a Campo, �n Siena, 1297-1310. La Louvain, decorul luxuriant al Prim?riei (1447-1463) este o manifestare a opulen?ei burgheze. �n oră?ele importante, pia?a comercial? este diferit? de cea a prim?riei. Mai mult, bogatele cet??i ale Flandrei construiesc hale imense ?i somptuoase, care au antrepozite ?i birouri; a?a s-a �nt�mplat la Ypres (1202-1304
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
boierimii mari. Autorul remarcă împlinirea într-o formă medievală a ideilor liberale străine, mai precis originea fenomenului relațiilor de putere din acea vreme: "ideile liberale străine [...] dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, câtă vreme caracteristica unei clase burgheze liberale e năzuința opusă, de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire"7. Acesta este un fapt social cu o consecință foarte importantă: nu felul în care sunt manipulate ideile liberale în România
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
opusă, de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire"7. Acesta este un fapt social cu o consecință foarte importantă: nu felul în care sunt manipulate ideile liberale în România permite apariția erei burgheze, ci relațiile economice deja stabilite, teza lui Zeletin fiind următoarea: schimbul economic aduce libertatea. Inversând sensul, am putea spune că absența libertății sau, altfel spus, păstrarea privilegiilor este aproape garantată de absența schimbului economic. Apare argumentul unei tranziții liniștite spre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
naște poate speranța că starea de lucruri se va îmbunătăți, noua constituție și noii reprezentanții trebuind să fie altfel decât cei vechi: "numai datorită regimului oligarhic România este scutită de grozavele convulsiuni sociale pe care le-au suferit toate societățile burgheze în faza de trecere de la predominarea circulației la aceea a producției. [...] oligarhia noastră a avut chiar iluzia că guvernează pe baza unei constituții democratice. Dar această constituție [...] a știut să excludă prin sistemul colegiilor imensa majoritate a națiunii de la exercițiul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sub haina unor idei liberale, cei care erau chemați la schimbarea de regim nu erau decât continuatorii biologici ai reprezentanților vechiului regim, singura schimbare sigură fiind aceea de generație. Astfel, speranța lui Zeletin apare ca și întrebare: "în Apus clasa burgheză s-a format alături de puterea politică centrală și atunci când s-a simțit destul de tare, a început lupta pentru zdrobirea autorității centrale și cucerirea puterii politice [...] aici [în România] oligarhia burgheză nu s-a format alături de forța politică centrală, ci chiar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
speranța lui Zeletin apare ca și întrebare: "în Apus clasa burgheză s-a format alături de puterea politică centrală și atunci când s-a simțit destul de tare, a început lupta pentru zdrobirea autorității centrale și cucerirea puterii politice [...] aici [în România] oligarhia burgheză nu s-a format alături de forța politică centrală, ci chiar înlăuntrul acesteia: vechea oligarhie politică s-a prefăcut direct în oligarhie financiară. [...] se va dizolva oare aceasta, prin însăși evoluția economică, într-o democrație reală?"9 Așa cum mercantilismul atrăgea cămătarii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]