3,562 matches
-
hectare au distrus numai de la noi. Basarabia era cel mai mare producător de coniac din vin, cu sute de fabrici. Vinul se distilează, se pune în butoaie mari, noi, de stejar, de 500. Și stă acolo 20-30 de ani. Toate butoaiele erau pline din 1964-1970. Gorbaciov a cerut să ducem vinul în Bașkiria, să facă drojdie pentru vite. Erau zeci de mii de tone de spirt pentru coniac. Sangheli era ministru al agriculturii și a dus totul în cavernele de la Doi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
facă drojdie pentru vite. Erau zeci de mii de tone de spirt pentru coniac. Sangheli era ministru al agriculturii și a dus totul în cavernele de la Doi Bani (Dubăsari, Transnistria). După 1990, s-a pus spirt nou, fără valoare, în butoaiele din Basarabia. În 1990, când a ajuns Mircea Druc prim ministru, i-a dat ordin lui Sangheli să aducă spirtul înapoi, dar acesta a refuzat. Acum, Smirnov produce la fabrica lui, «Kvint», din Tiraspol, coniac din spirtul basarabean, vechi de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au prelins toți după el. „Îi blăstăm mari aiși, bre, îmi spune la ureche Ștefănică Burghelea. Teletin are o soră la București. O vinit și ea de Paști la casa bătrânească. Ea-i moștenitoare și are vie acolo. O găsît butoiul gol și a dat vina pe Teletin, cumnatul ei. Și atunci, Maghița, fimeia lui Teletin, o luat-o pi Verjinica lu Barbu șî s-o dus la vrăjîtoru șel orb di la Slobozîia. Așiala vedi tăt, bre... Șî vrăjitoru i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de noi în „Masa umbrelor”. Ce vremuri, dragă prietene! Ce vremuri!... Sper și mă consolez cu gândul că nu ai uitat câte nuanțe de albastru îmbracă fața dealurilor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a călătoriei noastre o vom atinge abia la capătul drumului. Din stânga însă ne privesc curioase câteva rămășițe de ziduri. Printre acestea, un impresionant fronton așezat pe o arcadă de intrare într-o pivniță, care te duce cu gândul la strășnicia butoaielor din străfundurile ei. Aici a fost Metocul Bucium, care a servit călugărilor de la Muntele Athos. Acum, iubite prieten, pregătește-te de o vizită - imaginară, se înțelege - pe care o vom face maestrului Theodor Pallady...Casa este așeztă pe un tăpșan
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ajunși. După ce ne înclinăm fruntea în fața unui falnic gorun, căutăm fosta crâșmă „La Doi Peri”, care și-a trăit traiul într-o casă pitită între vii, în dreapta drumului, și care a aparținut lui Gheorghe Calistru. În pivnițele crâșmei se hodineau butoaiele cu vinuri de soi, iar în curte se găsea un scrânciob căutat în zilele de sărbătoare. Acestea le-am aflat de la Maria Bârsan, fiica vitregă a crâșmarului, pe care am întâlnit-o cu totul întâmplător pe valea Vămășoaiei. Da’ când
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lui nea Colombe se găsea la întretăierea străzii Poissoniers cu bulevardul Rochouart. Pe firmă era doar un singur cuvânt: Distilerie, scris de la un cap la altul cu litere lunguiețe, albastre. La intrare, erau niște oleandri colbuiți, în două jumătăți de butoi. Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă și măsurile de cositor, se întindea în stânga intrării; iar localul încăpător era împodobit de jur-împrejur cu budane burduhănoase vopsite în galben-deschis, date cu lac, ale căror cercuri și canale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Umblând eu prin acel spațiu în care nasc asemenea minu- nății, am găsit și alte similitudini cu vestita podgorie a Cotnarilor. În primul rând, ordinea și curățenia, desăvârșite. Ca de farmacie, cum obișnuim să mai spunem. Am văzut și aici butoaie din lemn de stejar, dar toate de aceeași dimensiune: 200 de litri fiecare. În acele butoaie se pune vinul destinat învechirii. Ceva m-a surprins neplăcut: după folosire, acele butoaie se distrug. - De ce nu le vindeți? - Pentru că nu le cumpără
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
cu vestita podgorie a Cotnarilor. În primul rând, ordinea și curățenia, desăvârșite. Ca de farmacie, cum obișnuim să mai spunem. Am văzut și aici butoaie din lemn de stejar, dar toate de aceeași dimensiune: 200 de litri fiecare. În acele butoaie se pune vinul destinat învechirii. Ceva m-a surprins neplăcut: după folosire, acele butoaie se distrug. - De ce nu le vindeți? - Pentru că nu le cumpără nimeni. Ei, dacă aș avea eu olecuță de cap de întreprinzător... Dar nu am, așa că rămân
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
farmacie, cum obișnuim să mai spunem. Am văzut și aici butoaie din lemn de stejar, dar toate de aceeași dimensiune: 200 de litri fiecare. În acele butoaie se pune vinul destinat învechirii. Ceva m-a surprins neplăcut: după folosire, acele butoaie se distrug. - De ce nu le vindeți? - Pentru că nu le cumpără nimeni. Ei, dacă aș avea eu olecuță de cap de întreprinzător... Dar nu am, așa că rămân cu părerea de rău. Și cu amintirea spectacu- loaselor butoaie, tot din lemn de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
neplăcut: după folosire, acele butoaie se distrug. - De ce nu le vindeți? - Pentru că nu le cumpără nimeni. Ei, dacă aș avea eu olecuță de cap de întreprinzător... Dar nu am, așa că rămân cu părerea de rău. Și cu amintirea spectacu- loaselor butoaie, tot din lemn de stejar, din hrubele de la Cotnari. Butoaie măiestrit sculptate de meșteri țărani din zonă, mai ales din Sticlăria Scobinților, de lângă Hârlău. SURPRIZELE SE ȚIN LANȚ Văzând că tot ce ne arată ei cu prilejul vizitelor prin diverse
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
vindeți? - Pentru că nu le cumpără nimeni. Ei, dacă aș avea eu olecuță de cap de întreprinzător... Dar nu am, așa că rămân cu părerea de rău. Și cu amintirea spectacu- loaselor butoaie, tot din lemn de stejar, din hrubele de la Cotnari. Butoaie măiestrit sculptate de meșteri țărani din zonă, mai ales din Sticlăria Scobinților, de lângă Hârlău. SURPRIZELE SE ȚIN LANȚ Văzând că tot ce ne arată ei cu prilejul vizitelor prin diverse lo- curi ne umplu sufletele de bucurie, Henri și Madelaine
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
lucru nu știi? - Și ce vom face noi acolo, la Bergerac, cu domnul Birdou al tău? - Vai, ce nepriceput ești, Michel, dar e la mintea cocoșului: ce poți face într-o cramă plină cu tot felul de bazine și de butoaie în care se păstrează vinurile cele mai bune?! - La mintea cocoșului galic? - Bineînțeles! a întărit Didier, după care i-a mai explicat lui Mi- chel și alte cele. La despărțire, copilul i-a mai atras încă o dată atenția: - Să ții
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
unei formațiuni tumorale - provocarea durerii prin examinarea unor puncte dureroase abdominale (epigastric, colecistic, apendicular etc): ex. manevra Murphy - palpare profundă în punctul colecistic concomitent cu inspirul profund - obiectivarea ascitei: semnul valului, palpare prin balotare (semnul cubului de gheață într-un butoi cu apă)provocarea clapotajului pe nemâncate și a mișcărilor peristaltice ("mișcări de reptație") în stenoza pilorică. Percuția abdomenului stabilește dimensiunea organelor abdominale, prezența de lichid sau aer, prezența de formațiuni tumorale. Se face în raze de soare (din centru spre
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cam în februarie~martie, iar "Marile Dionysii", de instituire mai recentă, în martie-aprilie. Tucidide (II, 15, 4) considera Anthesteriile drept cea mai veche sărbătoare a lui Dionysos. Ea era, de asemenea, cea mai importantă. Prima zi se numea Pithoigia, deschiderea butoaielor de pământ (piâhoî) în care se păstra vinul de la recolta din toamnă. Se aduceau butoaiele în sanctuarul lui "Dionysos din mlaștină" pentru a face libațiuni zeului, și apoi se gusta vinul cel nou. În ziua a doua (Choes, "urcioarele") avea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
15, 4) considera Anthesteriile drept cea mai veche sărbătoare a lui Dionysos. Ea era, de asemenea, cea mai importantă. Prima zi se numea Pithoigia, deschiderea butoaielor de pământ (piâhoî) în care se păstra vinul de la recolta din toamnă. Se aduceau butoaiele în sanctuarul lui "Dionysos din mlaștină" pentru a face libațiuni zeului, și apoi se gusta vinul cel nou. În ziua a doua (Choes, "urcioarele") avea loc un concurs de băut: băutorii aveau câte un urcior care era umplut cu vin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu șobolani bătrâni/ Unde îți intră orele-n plămâni/ Mă preumblam c-o dulce gravitate/ Pe lângă pompele de flit stricate./ Cutii cu cremă neagră pentru ghete/ Sufletul pur știau să mi-l desfete/ Și mă-mbătau cu-aroma lor sublimă/ Butoaiele cu motorină." (Elegie). Ceea ce-i distinge, în mod fundamental, pe acești poeți de experimentele suprarealismului, este tocmai utilizarea bizarului, uneori chiar a elementelor ludice pentru a reface existentul și pentru a-l obliga pe cititor să participe la această reconstrucție
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dans al morții personificat. Dar în imaginea distanțată a trecutului absolut a morții se poate detecta prezentul inconcluziv al jurnalismului narativ al erei în descrierea, de exemplu, a cârciumarului: "era un cetățean bun și gras, cu o burtă ca un butoi, care-i făcea picioarele (scurte și groase, ca doi piloni de sub Podul Londrei) la fel de crăcănate precum cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iată-l că vine - dar apoi dintr-odată aud o sirenă și văd un girofar reflectat în masca motorului, așa că își imaginează că e alt agent și încep, frate, să mișune ca furnicile și să dea la o parte și butoaie și panouri și bariere, și apoi - vrrrrrrrrrruuuuuuuuuuuuuum - să fiu al naibii! Se aude din nou, era el, Junior Johnson! cu o sirenă de poliție dată naibii și cu un girofar pe masca motorului (Ultimul erou american" - Last American Hero 129
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Mă năpădește bucuria, Misterul, iată, se destramă: Reiese din ce-a spus Ostap Că și-a făcut ucenicia Mâncând pastramă la proțap Printre butoaiele din cramă. Mergând „Cu Iașii mană-n mană” De la un capăt pân-la altul, Mă rog să-i dăruie Înaltul Măcar un strop dintr-o fântână. Din câte îmi aduc aminte, Mereu ai fabricat lumină; Mai faci și-acum, dar nu
La Costache Ostap by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84175_a_85500]
-
ce prăpăd e afară, Cum vîjîie Crivățu-n ramuri Regret că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și face de cap
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
Iar via se întinse-n zări, Că hrăpăreții de romani Au pus gînd rău întregii țări. Belșug de băuturi bețive Se raportau în fie-ce an, Și-au declarat, găsind motive Primul război daco-roman. Dar legiunile, se știe Dădură iama prin butoaie Și cînd intrară-n bătălie Mîncară-o mamă de bătaie. În bine vinul a schimbat Altă istorică-ncleștare La Rahova, cînd i-a-nfruntat Pe cruzii turci, Ștefan cel Mare. În ziua-aceea fiind ger, Se îmbătară turcii praf Cu vin de Huși, fiert cu
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
vreodată, dar starea de grație nimeni nu poate să mi-o ia și, poate, nici să mi-o dăruie (decât dacă există un special Dumnezeu al Veneției). Am scris și în barul Il Santo Bevitore unde gustam Aperol pe niște butoaie uriașe, acesta fiind minunatul șpriț venezian, oranj la culoare și aromat foarte, îl beau toți venețienii, toate bătrânicile, toți băștinașii, fiindcă e lejer și are o savoare de lagună cu ștaif. În Il Santo Bevitore barmanii puneau adesea Jim Morrison
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
formular" < germ. Quer[stellung] "idem" (quer "transversal, oblic, cruciș", Stellung "poziție, așezare, aranjare, aranjament, situație"); rom. danaidă "deschizătură a unei conducte, profilată în așa fel încât să asigure o anumită formă vânei de lichid" < germ. Danaiden[fass] "idem" (DLR; literal: "butoiul Danaidelor", cf. NȘDU, s.v. Danaide; germ. Danaiden "Danaide" [pl.], Fass "butoi; țeavă, conductă); rom. decă "pătură pentru cai" < germ. [Pferde]decke "idem" (DLR; Pferd "cal", decke "pătură, cuvertură"); rom. falț "clește folosit la tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei" < germ.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
așezare, aranjare, aranjament, situație"); rom. danaidă "deschizătură a unei conducte, profilată în așa fel încât să asigure o anumită formă vânei de lichid" < germ. Danaiden[fass] "idem" (DLR; literal: "butoiul Danaidelor", cf. NȘDU, s.v. Danaide; germ. Danaiden "Danaide" [pl.], Fass "butoi; țeavă, conductă); rom. decă "pătură pentru cai" < germ. [Pferde]decke "idem" (DLR; Pferd "cal", decke "pătură, cuvertură"); rom. falț "clește folosit la tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei" < germ. Falz[eisen] "idem" (Falz "îndoitură, pliu", Eisen "fier"); rom. glet "strat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]