5,695 matches
-
asemenea unei vedete. Stătea pe scări, cânta pe un cocean de la cucuruz, care ținea loc de microfon și cerea familiei să o aplaude. Era sufletul serbărilor școlare, cânta, recita și dansa. Era prezentă la toate activitățile culturale. A participat la Cântarea României la Târgu-Mureș și la Sibiu. Este mândră că s-a născut în satul românesc care a lăsat o amprentă marcantă asupra omului și interpretului de astăzi Maria Neag. Adevăratul debut a avut loc la vârsta de 20 de ani
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o «coborâre în sus»”. Așadar, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu are nevoie de campania de imagine personală
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
A stat acolo, pân-aseară Când gândul mi-am trimis hai-hui.. Era târziu și era vară... Și...n-aveam gându-mi, cui să spui...?! Și-n noapte, îmi vedeam visarea Gătită-n strai de adevăr, Iar gându-mi, își scria cântarea Pe flori de nufăr și de măr... Visam, gândeam și stam uitată Și drumul gândului vegheam... Când, l-am zărit infrigurată, Izbindu-se de al tău geam...! Dar geamul tău, era-ncuiat! Să-ți intre-n casă, n-a putut Și
EU NU VĂD, IAR TU N-AUZI!...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360552_a_361881]
-
însă-n orice poezie. Imaginile se succed spontan În înserarea rece și pustie. Privesc pe geam ninsoarea-n joc grăbit, Aspir aroma fină de cafea, Visez spre țărmul veșnic însorit, Prin sarabanda fulgilor perdea. În umbră vagă de cocotier Ascult cântarea-ntinderii de ape. În golful mic așteaptă-un velier- Îmi joacă depărtările sub pleoape... Ninsoarea fermecată e în toi. Cu câtă fantezie desenează, Și ne învață cântecele noi, Și ne trimte-n joc câte-o sfârlează. Sfioasă, o lumină spre tavan
AZI NINGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360547_a_361876]
-
-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci de piatră, albe, mari,/ Cu cruci de brad și de stejar
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mii de osândiți, și imn al devenirii lor, Andrei Ciurunga nu s-a astâmpărat și a transformat Canalul în Poemul pătimirii, pentru care a mai primit 18 ani de temniță. Zidit din argilă și foc și-a frământat zilele-n cântare și visele stropite cu soare s-au împletit din răsărituri mângâieri. Din zările rotunde și-a împletit șoaptele cuvintelor fermacate, ca o legănare de salcâm roz. Drumeață i-a fost rugăciunea, care i-a smălțuit sufletul cu lumină la chemarea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o într-o cântare mamei, printre luceferi și poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă și în coșmarul neputinței o rază din soarele aprins și parfumul unui fir de liliac, zămislesc crini printre zăbrele. Ne târâm pașii printre mărăcini și-n ocară:/ e calea pe
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
luminat ca un rug aprins,/ cu mintea de necuprins,/ ca scânteia,/ ca rugăciunea ce alongă, din inimi tot Răul/ și până noaptea târziu am așteptat,/ am așteptat năuci/ să vină cât mai repede călăul/ cimitirelor fără cruci,/ să plângă-n cântare de cetini Rarăul/ și mamele noastre printre uluci.(Iisus în celula morții). Ion Golea provenea din buchetul de țărani înmiresmați de pe Târnava Mică. A crescut cu dragoste și cu credință, strălucind în toate. Chemarea de sus la ales pentru rostuirile
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Joia Mare 1947). Pe sânul rozaliu al primăverii se aude un glas de heruvim și sus, Bolțile de borangic ale cerului se scutură peste cireșul amărui al grădinii. Privirea sa ca o iie ațintită pe liliacul înflorit se leagănă-n cântarea privighetorii, iar din lanțurile de tăceri și-a nituit fulgere de-nvieri. Din orga milioanelor de piepturi/ cresc psalmii biruinții asupra morții;/ sunt Paștile: e soare, cânt și jocuri,/ Pe scene planetare de gând, se joacă însă tragedia sorții./ Doamne
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
a primăverilor. (13 Aprilie 1947, Sfintele Paști). Virgil Maxim, luminător de neam și de țară și-a închinat toate năzuințele credinței, sculptându-le candelă sufletului în care a aprins Aura Fecioarei din Icoana Iubirii Mirelui. Dintru început și-a plămădit cântarea, devenind un nuntaș al cerului. Isihia voinței sale, ca un dangăt de clopot împresoară patima telurică a visului, răsfrânt în flautul ploii. Nădejdea trezită în cântecul mierlei s-a cuibărit în ciutele zorilor vestind sărbătoarea Cosmosului. Din limpeziri de ape
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-ntr-un mormânt eu sânger strop cu strop./ Ard dincolo de mine lumini până târziu,/ când eu cobor în Zarcă și-n bezne iar mă-ngrop.( Noaptea de Înviere). Peste giulgiul de lumină, Dorul și-a pus Pecetea Iubirii. Bocetele devin Cântarea Cântărilor, lăcrimând sublim în splendoarea Slavei Învierii. Maria și Fecioarele, Ucenicii și Îngerii, Mamele și Florile, Copiii și Arhanghelii, Tații și Apele, Vinul și Eroii, Păsările și Mucenițele, Cuvioșii și Cucii, Pâinea și Crucea, Catapeteasma și Codrul, Viețuitoarele și Magii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-un mormânt eu sânger strop cu strop./ Ard dincolo de mine lumini până târziu,/ când eu cobor în Zarcă și-n bezne iar mă-ngrop.( Noaptea de Înviere). Peste giulgiul de lumină, Dorul și-a pus Pecetea Iubirii. Bocetele devin Cântarea Cântărilor, lăcrimând sublim în splendoarea Slavei Învierii. Maria și Fecioarele, Ucenicii și Îngerii, Mamele și Florile, Copiii și Arhanghelii, Tații și Apele, Vinul și Eroii, Păsările și Mucenițele, Cuvioșii și Cucii, Pâinea și Crucea, Catapeteasma și Codrul, Viețuitoarele și Magii, Păstorii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
iar cu gura se mărturisește spre mântuire. (Romani 10, 10) Fiecare cuvânt are nuanța harului său: de lumină, de adevăr, de zidire, de înțeles, de dreptate, de unitate, de rug mistuitor, de comuniune, de veselire, de laudă, de bucurie, de cântare, de binecuvântare, de mărturisire. La Pogorârea Duhului Sfânt s-a instituit Limba sfântă și universală a dragostei creștine. De atunci, din sfânta Zi a Cincizecimii, fiecare Nație are menirea de a vorbi în limba sa, în Limba dragostei creștine, în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
în temnițele atee cu sângele și cu harul sufletelor lor înmuiate în credință și-n iubire, Psaltirea Dorului, a Suferinței și a Jertfei întru Dumnezeu și Neamul nostru sfânt. Prin Psaltirea Crucii întru Învierea Domnului, întru lauda Fecioarei Maria și-ntru Cântarea Cântărilor a Dorului Limbii dacoromâne se înalță veșnic Neamul nostru la ceruri. Fiecare creștin-ortodox trebuie să mărturisească Chipul lui Hristos, frumusețea Maicii Domnului, jertfa Sfinților dacoromâni și Icoana binecuvântată al Limbii noastre sfinte! Fiecare literă poartă în meditația sa intimitatea
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
temnițele atee cu sângele și cu harul sufletelor lor înmuiate în credință și-n iubire, Psaltirea Dorului, a Suferinței și a Jertfei întru Dumnezeu și Neamul nostru sfânt. Prin Psaltirea Crucii întru Învierea Domnului, întru lauda Fecioarei Maria și-ntru Cântarea Cântărilor a Dorului Limbii dacoromâne se înalță veșnic Neamul nostru la ceruri. Fiecare creștin-ortodox trebuie să mărturisească Chipul lui Hristos, frumusețea Maicii Domnului, jertfa Sfinților dacoromâni și Icoana binecuvântată al Limbii noastre sfinte! Fiecare literă poartă în meditația sa intimitatea cuvântului
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
certitudine că salutul „NOROC BUN" era cunoscut între mineri încă din aceste timpuri și probabil încă mai din urmă. În anul 1670 strofa I a unei poezii de nuntă din Marienburg începea astfel: „NOROC BUN”, noroc-oaspeților de nuntă. Ascultați de cântare Așa am să aduc la această sărbătoare ....". „NOROC BUN", ca salut rezultă dintr-un eveniment din orașul Iohanngeorgenstadt, localitate în care exista o mină de explorare cu această denumire, obținut în anul 1672, când, cu ocazia vizitei, Alteța Sa Principele Elector
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > PRIVIND FLORIILE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului LĂSAȚI COPIII SĂ SURÂDĂ A FLOARE! Iubind Cuvântul, cuvintele mi-s muze, lumina lor balsam, mir și cântare. Doamne, lasă-mă în această rugă de floare! Alungă-mi din păr frunzele veștejite! E atâta primăvară în bulbul de floare, că rodul lui dă binecuvântare și pace. In cuibul Nădejdii, Credința e Floarea românului, ce nu-și scutură niciodată
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
japoneză ar putea influența în continuare evoluția poeziei actuale. Altfel riscăm să cădem în vulgaritatea poeziei tip wrap, rock, hip-hop, Coca Cola și droguri. Sunt retrograd? Poate. Înțelepciune și frumusețe, asta voiau și anticii,asta ne oferă și Biblia prin Cântarea Cântărilor, Psalmi, poezia religioasă, dar nu cea bigotă. Profesorul meu de muzică, deși nu era un om rău, era chiar sentimental, făcea pedagogie artistică prin pumn. Cum era titlul unui roman anost al lui D. Popescu-D-zeu - „Pumnul și palma”. Desigur
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
ar putea influența în continuare evoluția poeziei actuale. Altfel riscăm să cădem în vulgaritatea poeziei tip wrap, rock, hip-hop, Coca Cola și droguri. Sunt retrograd? Poate. Înțelepciune și frumusețe, asta voiau și anticii,asta ne oferă și Biblia prin Cântarea Cântărilor, Psalmi, poezia religioasă, dar nu cea bigotă. Profesorul meu de muzică, deși nu era un om rău, era chiar sentimental, făcea pedagogie artistică prin pumn. Cum era titlul unui roman anost al lui D. Popescu-D-zeu - „Pumnul și palma”. Desigur nu
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
Șireată și dulce- copil vinovat- De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochi-ți profunzi, Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi” De acum poezia lui va deveni un fel de „Cântare a cântărilor” plină de farmec, în dialog cu femeia iubită: „Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta, Încetul la o parte șuvițele le-aș da, Senină să rămâie, curată ca un crin, Icoana de iubire la care
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
dulce- copil vinovat- De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochi-ți profunzi, Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi” De acum poezia lui va deveni un fel de „Cântare a cântărilor” plină de farmec, în dialog cu femeia iubită: „Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta, Încetul la o parte șuvițele le-aș da, Senină să rămâie, curată ca un crin, Icoana de iubire la care mă închin
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
las Moldovei mele o minune, O navă-mpărătească pe pământ. Nu voi decât aici Casa Domnească Chiliile și-un zid apărător Și de ar fi din clopote de iască Să-ți împlinesc această rugă sunt dator. Diecii-n strană tainică-mplinire Cântări, tropane și psalmii cei sfinți În trudă multă mute-i în Psaltire Să nu rămână taină în părinți. În sfinte cărți de dreaptă-nvățătură Vă cer nu îndurare ci avânt Să dați botezului esența din Scriptură Asta vă cer prin
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
ultimu-mi cuvânt. Nu voi aici decât cerească navă Diecii-n strană să cioplească-ncet Poteca lui Iisus și multă slavă Și eu să-i fiu al lui definitiv atlet. 31 iulie 2002 PLÂNSUL CLOPOTELOR Nouă zile clopotele-au plâns Cu cântarea lor desferecată Dând de știre satelor că-i sus Ștefan dus de-o lacrimă curată În cățuie-a tainiță prin veac Curg oloaiele făr’ de-ncetare. Stelele-n clopotniță se fac Toate ceară pentru lumânare. Nouă zile și-ncă-atâtea nopți Clopotele
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
mîngîia fruntea cu palmele ei blînde și îmi spunea că mă iubește ca pe un zeu, eram blond, aveam ochi albaștri, trup de atlet, mușchi de oțel, aș fi dărîmat cerul pentru ea, pentru trupul ei perfect, cu moliciuni dumnezeiești. Cîntarea cîntărilor îmi răsărea în minte cînd ne scăldam în voluptățile cearceafurilor albe sau în răcoarea cristalină a lacului de la Mogoșoaia, ardeam ca două lumînări de dor, nereușind să ne contopim pentru totdeauna unul într-altul - dorința dintotdeauna a îndrăgostiților eterni
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
fruntea cu palmele ei blînde și îmi spunea că mă iubește ca pe un zeu, eram blond, aveam ochi albaștri, trup de atlet, mușchi de oțel, aș fi dărîmat cerul pentru ea, pentru trupul ei perfect, cu moliciuni dumnezeiești. Cîntarea cîntărilor îmi răsărea în minte cînd ne scăldam în voluptățile cearceafurilor albe sau în răcoarea cristalină a lacului de la Mogoșoaia, ardeam ca două lumînări de dor, nereușind să ne contopim pentru totdeauna unul într-altul - dorința dintotdeauna a îndrăgostiților eterni, sau
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]