1,982 matches
-
copii, cu desenatorii peșterilor, cu arta neagră sau chiar cu desenele bolnavilor mental, dar cel mai adesea cu forme ale artei populare, nu a favorizat clarificarea, ci menținerea confuziei. Termenul “naiv” este de origine franceză și Înseamnă ingenuitate, sensibilitate și candoare. Pictorul naiv re-crează lumea trecînd-o În sfera visului, imaginile sale funcționînd ca o oglindă În care fiecare dintre noi privind, putem la rîndul nostru să visăm. Artiștii naivi sînt simpli și sinceri În exprimare și adevărata frumusețe a lucrărilor lor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
apropie de acestea este perspectiva integratoare, la polul opus situării acosmice, in extremis nihilistă. Existența e văzută ca un miracol perpetuu, iar când acesta e amenințat, recursul la rădăcinile țărănești și la natura originară reușește să-i restituie puritatea și candoarea genuină. Erosul stă întotdeauna sub semnul clipei de grație și al sărbătorescului, tensiunea lirică provenind nu din incompatibilități și dileme, ci din plenitudinea sentimentului, din împărtășirea-părtășie. Fără să așeze în cumpănă acest lirism al celebrărilor, timpul „trădător”, toamna (agent melancolizant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
vorbind, poezia lui afișat religioasă acuză cerebralitatea și meditația, „rugăciunile” zvâcnesc cu adevărat liric doar incidental. Când motivul religios devine prilej de retrăire a unor emoții din altă vârstă, lirismul este autentic, însă emană nu atât din religiozitate, cât din candoare, din inefabilul transportării în ambianța copilăriei: „Joi porneam în cete la pădure, / S-adunăm călțunași și viorele, / Umpleam de chiot și cântec dealurile sure, / Uitând că ești mort și c-o să Te împodobim cu ele: Zăceau pe sfânta masă biete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
culturală, neutralitate politică în relațiile cu țara (scrisoarea din 5 decembrie 1980, absolut esențială pentru precizarea atitudinii lui M. E.). Ca autor român, ce poate fi mai legitim decât dorința de a reveni în propria cultură? Dar unde încep ambiguitatea, candoarea și echivocul de neocolit al unor astfel de confesiuni și demersuri? El era convins (și în acest punct greșea, supraevaluându-se) că regimul dorea să facă totul ca să-l recupereze. Scrisoarea din 5 decembrie 1980 precizează foarte clar și condițiile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
document românesc de epocă. Este cartea Doinei Cornea: Libertă? Entretiens avec Michel Combes 1. Raportat la contextul oficial dominant, mesajul Doinei Cornea numai la un an de la revoluție vine parcă dintr-o altă lume. Ea vorbește cu pasiune, sinceritate și candoare limbajul libertății, demnității, luptei contra opresiunii. Ea se bate pentru valori spirituale și culturale, pentru regenerarea morală, pentru adevăr, libertate, curaj, iubire, spirit de sacrificu, credință. Cine din nomenclatura actuală de la putere mai crede în astfel de valori? Adesea ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai complexă, totuși, decât pare la prima vedere. O străbate de la un capăt la altul firul roșu al relației morală-politică. Este o idee cu totul centrală și, chiar dacă experiența sa politică era inevitabil redusă, iar intuirea materialului uman plină de candoare, definitorie la Doina Cornea. Formularea sa cu limpezime și insistență formează cel de al doilea aspect esențial al lucrării. Luptătoarea nu separă deloc morala de politică (p. 100). Ea este convinsă în același timp că orice sistem de guvernare care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a turcilor în Moldova), pătruns de soarta țării, amenințată de „pierzarea cea din urmă”, și luptând să înlăture stavila ce-i închidea călătoria. Între timp, vizitează Lavra Pecerska și, la cei șaizeci de ani ai săi, se minunează cu o candoare neprefăcută de miracolul conservării moaștelor adăpostite în peșteră, impresii ce vor declanșa și o rememorare cu virtuți literare, într-o notă, pe un volum din Viața și petrecerea svinților. Cu aceeași neclintită speranță în izbânda popoarelor creștine asuprite în luptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
singur, Doamne, de singur în natură! Eu singur în lumina de-aramă-a unui soare Făuritor de monștri - un soare ce desface Din bălți stagnante ciuma perpetuă și face Din porc un rinocerus și-un arbor dintr-o floare. Și-acolo cu candoarea sălbaticilor bestii, În golurile zărei uitîndu-mă cu anii, Să-ncerc magnetizarea extazurilor stranii Ce tulbură privirea brahmanilor în trestii. Și-așa să-ntreb simunul, nisipul și zenitul Ce spune câteodată divinul Pan din flaut, Apoi, retras în mine cu cîntecu-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
critică. Analiza e apoi redactată sintetic așa încît să lucreze asupra imaginației, prin sugestie. Astfel Ion Barbu e prezentat sub semnul lui Anton Pann, Camil Baltazar prin imaginea lui Beato Angelico, menită să inculce cititorului și mai direct impresia de candoare și angelitate, Hogaș e pus sub emblema lui Homer. Fraza e acum normal prozaică, curățată de falsa poezie, și totuși e mai artistică, fiindcă sugerează o coloare prin substanță. În studiul despre Camil Baltazar sunt strânse toate elementele obiective, adică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
diafane și impalpabile, ori măcar sublimate. Aci găsim: zăpadă, mătase brumată, pene albe, narcise, căprioare, tapete verzi, clopoței, șipote, garoafe, porumbei, fildeș, harfe, ametiste, opale, sicrie de aur, zurgălăi, clopote. Din ele poetul construiește o zonă cu heruvimi plutind în candori și melodii: Taci lin, îngerii serii vin, seara vine și-a căzut zăpadă. * De ce te-aș plînge? acolo unde ești sunt îngeri, cu ușoare calești de fluturi, sunt fetițe care spun toată ziua rugăciuni și seara adorm cu povești de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și e plămădit din pasta lui Pirgu din Craii de Curtea-Veche... Cel mai interesant cuplu în care pasiunea erotică se desfășoară în ample evoluții este acela format de Otilia și Pascalopol... Tip de rafinat, de blazat voluptos, cu rezerve de candoare sufletească, moșierul îndrăgostit de Otilia este un personagiu nou în romanul nostru... Enigma Otiliei se clasează printre operele de întîia mână ale epicei noastre urbane" (Pompiliu Constantinescu). "G. Călinescu a scris... romane, dîndu-și la iveală, cu Enigma Otiliei, un mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceleași vise, București, 1989; Vino, Doamne, mai aproape, Craiova, 1990; Poți să fugi în papuci de turte dulci, Craiova, 1991; Trepte sub mare, București, 1991; Tot mai aproape, București, 1991; Negru pur, București, 1994; Locuri de trăit singur, București, 1997; Candori pedepsite - Punished Candors, București, 2000; Farsa, București, 2002; Voci pe muchie de cuțit - Voices on the Razor's Edge, ed. bilingvă, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Artificiul poetic, RL, 1981, 44; Romulus Diaconescu, Debut dramaturgic, RL, 1982, 53; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
de sancto Francisco, AFH, 12 (1919), 321-401, iar pentru fragmentul tradus, 382-384, nr. 59. 1. Fratele Toma din Pavia, ministru provincial în Tuscia, a afirmat că un anume frate, pe nume Ștefan, un om simplu și atât de plin de candoare, încât foarte greu ai fi crezut că el ar fi putut spune un neadevăr, îi povestea unele fapte, ce vor fi prezentate în continuare. La începutul Ordinului - spunea fratele Ștefan -, se obișnuia, atunci când Fericitul Francisc îi primea pe cei care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lichidă, cristalină”. Divina Eva are sînul de alabastru și fruntea ei respiră prin perle transparente. Misterul unirii se petrece Într-un loc care concentrează puritățile tuturor elementelor, Într-un climat de fervoare și pietate: „Cine-ar putea descrie nespusele transporturi, Candoarea virginală și grațiele Evei, A lui Adam fervoare, Întreaga fericire Și-extrema pietate-a ritului plinire?” Zicînd că n-o poate spune, poetul o spune, În fapt, indicînd un model erotic. Heliade Îl reproduce, În genere, În poemele sale, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
semn negativ, singura capabilă, după credința lui, să descifreze adecvat semnele lumii. Luând drept adevăr ceea ce nu era decât aparență, Bizu se înșelase amarnic de unde și noua lui convingere, că nimic nu e, în realitate, ceea ce pare a fi. Dimpotrivă, candoarea poate ascunde foarte bine ticăloșia (ca în cazul Dianei), tot așa cum comportamentul dezinhibat, aparenta ușurătate maschează, de fapt, puritatea sufletească. Pentru că Silvia "i se oferise fără demnitate pentru a-i face, la urmă, dovada unei purități absolute", spontaneitatea aceasta a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
respirația,/ Din sursele de pe urmă ale ființei își trage seva poemul meu” (De mai puțină crezare). Chiar și în relația erotică expierea copleșește trăirea sentimentului („Sunt locuit de tine ca de moarte” - Nespusul), totuși pasul apropierii de ființa iubită emană candoare și o emoționantă delicatețe („Cortul tău e o piramidă cenușie/ Al cărei lacăt îl deschid cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut printre „premianții generației optzeciste” (Octavian Soviany), D. și-a asigurat, prin timbrul său singular, un loc aparte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
afiș sau lozincă. Lipsiți de personalitate, numeroși poeți se copiază cu ușurință unii pe alții, pentru că n-au ce pierde. Ni s-a Întâmplat să fim siliți să răspundem la rubrica corespondenței cu asprime câtorva tineri care ne trimiteau cu candoare poeme plagiate, modificate doar ici colo. Aceasta este cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie: lipsa de originalitate - și care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze. La bază stă, bineînțeles, o confuzie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor insecuritate le obișnuise să trăiască fără să se îngrijească prea mult de ziua de mîine, lovea în respectul său înnăscut pentru economii. În aceste mulțimi cu pumnul ridicat, exigente, un pic arțăgoase și a căror violență ascundea o mare candoare, cei mai caritabili se văitau că-l caută de acum încolo în van pe "sărmanul" respectuos din romanele doamnei de Ségur". Marc Bloch, L'Etrange défaite, 1940 În Strania înfrîngere, mărturie scrisă în 1940, publicată după moartea sa în Rezistență
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cute, dar dîrz și neînduplecat, cu ochii scînteind ca doi tăciuni în cenușa unor ruine, neîmblînzitul Ahab stătea în limpedea lumină a dimineții, înălțîndu-și fruntea sa ca un coif spart spre cea feciorelnică a cerului. O, nemuritoare copilărie și candoare a azurului! Nevăzute făpturi înaripate care dănțuiți în jurul nostru! Dulce pruncie, a văzduhului și a cerului! Nici nu vă pasă de durerile ce-l string ca-ntr-un clește pe bătrînul Ahab! La fel le-am văzut pe micuțele Miriam
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
favoritismului ? i alte lacune din �nv??? m�nt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizat? din cadrul facult?? ilor). Iorga lansase multe dintre aceste acuză? îi �ntr? un articol din 1890 intitulat Cursurile de admira? ie reciproc? , scris cu o candoare dezarmant? , f? r? eufemisme, pentru c? �ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic�. Au urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase ale unui r? u patriot�131. Era ceva tipic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
BARBU: "O generație înseamnă, în primul rând, un sens dat artei..." 355 Sânziana POP: Ochiul din centrul inimii. 359 Valerian SAVA: Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! 369 Ludmila PATLANJOGLU: Puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant... 375 Ileana POPOVICI: Dacă nu noi, cine... 383 Dana DUMA: Nesiguranța este acea forță care ne obligă să încercăm 387 Olivia ȘIRIANU: Nu am altă șansă 394 Ilinca FLORESCU: Teatrul nu are răbdare cu nimeni 397 Magdalena
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Regizorul și Liubov Strejenova -Veta, repetând Noaptea furtunoaasă Alexa Visarion face parte din figurile emblematice ale teatrului românesc. Și nu numai ale teatrului. Eseurile lui, confesiunile sunt de-o frumusețe și-o eleganță desăvârșită te cuceresc prin seriozitate, profunzime și candoare. E un înțelept al teatrului, al artei în general. Autor de filme, de scenarii, de spectacole radiofonice. A montat peste o sută de spectacole. A făcut scenografie. A scris cărți de o valoare inestimabilă. Dar, ceea ce m-a uimit la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și niciodată la fel... În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație...Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar spovedania ca identitate... Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei o cuprinde. Am incercat un sens împătrit, o semnificare cvadruplă... Poate candva textualul și tropologicul, escathologicul și alegoricul, vor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nivelul dialogului la care îl invitați. Publicul nostru este foarte talentat, dar dificil. Capricios chiar. Experiența lui de viață este mult mai profundă și de aceea și mult mai dramatică decât a publicului american, de exemplu, un public plin de candoare și care se implică bucuros și spontat în starea spectacolului. Publicul american acceptă orice îl impresionează, orice îl "lovește". E un public care întâi trăiește și apoi analizează. Publicul nostru face lucrurile acestea simultan și egal, așează întotdeauna o cenzură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de inițiere spre umanitate, are valoare civică, valoare politică, valoare artistică. Ei, aceste lucruri se uită foarte des. Nu că se uită, nu se înțeleg! Sau nu vrem să le știm. Interviu realizat de Valerian SAVA 1984 Puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant... Ai copilărit și la țară, ai trăit și cunoscut și experiențe pe care școala, universitatea, orașul, nu ți le-ar fi putut oferi. Cum ți-au stimulat ele imaginația, fantezia artistică? ... trăiesc și din amintiri. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]