1,971 matches
-
basilissa; o suită strălucitoare o escorta; în cale, i se aduceau aceleași onoruri ca unei împărătese; și supușii, în oraș ca și în palat, îi arătau același respect ca suveranei legitime și chiar mai mult. Basileul, îndrăgostit, ceda la toate capriciile amantei sale: Ana era pusă pe față în al doilea rând. Aventura pricinui oarecare scandal la curta din Niceea. Printre familiarii împăratului, unul din cei mai apropiați era celebrul scriitor Nichifor Blemydes. Însărcinat de Vatatzes cu educația prințului moștenitor, în
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
poporul proto-bulgar care nu a migrat la sud de Dunăre în secolul al VII-lea. Între 864 și până în 917/927, statul a fost numit Principatul Bulgar. Apărut inițial ca o uniune între proto-bulgari și slavi pentru protecția reciprocă de capriciile Imperiului Bizantin de la sud, dar și a avarilor de la nord-vest, care au fost o putere în Europa începând cu anul 550 și până la sfârșitul secolului al VIII-lea. Conform tradiției proto-bulgare, Primul Țarat a fost condus de un han. Slavii
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
cu toată strădania de a se pune de acord cu curtea în care trăia, tânăra femeie nu putu ține multă vreme lângă ea pe nestatornicul ei soț. Curând Manuel o neglijă pentru alte aventuri. Mai întâi îl distrară unele simple capricii. Apoi se îndrăgosti mai serios de foarte frumoasa lui nepoată Teodora și nu întârzie de a o declara pe față ca amantă.Acestei persoane mândre și trufașe îi acordă toate onorurile exterioare ale puterii: îi dădu o gardă ca unei
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
Între anii 1999-2004 a predat la Universitatea din Amherst, Massachusetts, iar din anul 2004 la Școala de Muzică Schulich a Universității McGill din Montreal și la cursurile Academiei Domaine Forget din regiunea Charlevoix din Quebec. solo,(de asemenea lăudată) Henze - Capriciu. Britten - Suita pentru violoncel solo nr.2, op.80, Sessions - 6 fragmente, Harbison - suita, Luna Pearl Wolf - Melodii ebraice. Sonata pentru violoncel în re minor,Dutilleux - 3 cicluri pe tema numelui Sacher, Reger - Suita în la minor op 131,Webern
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
Teodoru (perspectivă), Gheorghe Ghițescu (anatomie, antropologie artistică) Beneficiar al unui limbaj gata constituit, ceea ce era în firea lucrurilor, dar și al unui limbaj care-și redobîndise dreptul la asumarea propriei sale existențe, un fapt care ținea, de această dată, de capriciile istoriei, Marin Gherasim se găsește, în deceniul șapte, la intersecția a două tendințe: una a gestului exploziv, a expresiei seduse de propria ei vitalitate și de conștiința proaspătă a libertății - a cărei consecință era un expresionism lirico-abstract - și una a
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
și fost îngropat aici. La începutul secolului al XVII-lea, castelul a devenit proprietatea lui Gaston d’Orleans, fratele regelui Ludovic al XIII lea. Ulterior, castelul a cărei măreție a început să pălească și-a schimbat foarte des proprietarii în funcție de capriciile Coroanei.Din păcate mulți dintre noii proprietari nu au dispus de mijloacele materiale necesare pentru a-l întreține, el devenind treptat o ruină. Ca urmare, în 1848, statul a readus castelul în proprietatea să și l-a transformat în închisoare
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
fuge numai după ce demonul îi trimite tăcerea absolută, făcând să amuțească întregul peisaj. Edgar Allan Poe i-a scris într-o scrisoare lui James Russell Lowell, poet american notabil al acestei perioade: "„Viața mea a fost până acum un simplu capriciu - impuls - pasiune - dorință de singurătate - dispreț pentru tot ceea ce mă înconjoară - și dorință sinceră pentru viitor.”" O singurătate similară poate fi observat la romanul așezat pe o stâncă. În mit se menționează „un jalnic și întunecat ținut din Libia, pe
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]
-
prezentat ca un student cazat în această casă. Hubert este disperat pentru că el vedea în logodna fiului său o modalitate foarte bună de a lega compania sa de o companie mare și, astfel, să fie mai puțin dependent financiar de "capriciile" soției lui. Hubert consideră că gluma a mers mult prea departe. În timpul uneia dintre scenele finale, fiind într-o stare de mare excitare, el îi spune lui Paul Fournier adevărul. El părăsește casa complet isteric, urmărit în zadar de către întreaga
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
pentru a trece de ultimul test și a-l învinge pe vrăjitorul malefic numit Auguste Gagliari, și pentru a le încredința păstrarea secretului din Providence, și al echilibrului binelui și al răului în lume. Locuitorii din Providence sunt supuși la capriciile unor forțe supranaturale de-a lungul aventurilor celor trei vechi prieteni, și toate părțile lor întunecate vor ieși la suprafață în moduri nemaivăzute. Toți locuitorii orașului au un rol constant în povestea principală a show-ului, deși niciunul din ei
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
a arată riscurile situațiilor limită, în mod special atunci cand o simplă decizie poate avea urmări dramatice. Shakespeare în Henric al IV-lea dezvoltă această temă: “Nesigur doarme capul ce poartă o coroană”, aducând exemple și romane ce scot în evidență capriciile de care dau dovadă zeițele Tyche și Fortuna. Poetul roman al primului secol după Hristos,Horațiu, face deasemenea aluzie la sabia lui Damocles în Poemul 29 a celei de a trei cărti a Odelor, în care laudă virtuțile unei vieți
Damocles () [Corola-website/Science/327538_a_328867]
-
interpretată cu patetism de Ion Siminie) domină filmul ca frecvență de apariție, în timp ce personajele celelalte au doar rol episodic. Criticul consideră că Nicolaescu tratează faptele istorice fie cu naivitate, fie cu viclenie, răsturnarea regimului Antonescu fiind explicată simplist ca un "„capriciu al suveranului (sau al camarilei sale)”". Filmul este catalogat ca o "„falsă «frescă istorică» pentru reabilitarea unui personaj controversat”. Actorul Ion Siminie a primit o Mențiune specială a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru anii 1994-1995 pentru interpretarea rolului mareșalului
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
Shakespeare, Crăciun, filmele anilor '40, iubire și moarte, căsătorie și divorț, muzică și televiziune, până la ultimele descoperiri în domeniul fizicii și cum se gătește o gâscă. În "The Winds of Marble Arch", dragostea lui Willis pentru recuzita ei și pentru capriciile sufletului omenesc - despre care scrie cu atâta abilitate - este prezentată pe larg.” "Rambles.net" descrie astfel volumul: „Aici este reprezentată o largă varietate a operei lui Willis, astfel încât indiferent că ești un fan devotat sau te afli doar la început
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
răsculat împotriva coloniștilor, dedându-se la acte de violență. O undă de mister persistă totuși în această informație: se zvonește că, anterior, pe insulă ar fi fost trimise echipe de elită, despre care nu s-a mai auzit nimic ulterior. Capriciile vremii fac ca ambarcațiunea sanitarilor să acosteze în altă parte a insulei decât trupele, iar toate încercările de a lua legătura prin radio sunt sortite eșecului. Cei trei sanitari - șoferul ambulanței care narează acțiunea, infirmiera-șefă Gisèle și brancardierul Saïd
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
prin acea acuitate a mesajului, adresat unei lumi în care sunt de găsit, laolată, sublimul și grotescul, feericul și demoniacul, întregul și partea fracturată, apolinicul și dionisiacul... întâlnim în aceste compoziții grafice o febricitară lume a imaginarului, amintind atât de «Capriciile» lui Goya, așa cum s-a observat de comentatori profesioniști, cât și de o manieră întâlnită la câțiva artiști autohtoni contemporani. Dincolo, însă, de aceasta, «caligramele» d-lui Dochinoiu au specificitatea lor compozițională, căci artistul întrevede, dincolo de grotesc și caricatural, o
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și alte dimensiuni în afara de acelea ale fantasticului și suprarealismului. Mai există o dimensiune spiritualizată, tradițională și tandră a portretelor și spațiilor matrice care învăluie integral lucrările, și o altă dimensiune, mai complexă și cumva imprevizibilă ca evoluție, cea a «Capriciilor» lui Goya. De fapt, ceea ce trece drept suprarealism în aceste picturi stă numai fidelitatea capriciului față de destin, adică evoluția capriciului se află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
tradițională și tandră a portretelor și spațiilor matrice care învăluie integral lucrările, și o altă dimensiune, mai complexă și cumva imprevizibilă ca evoluție, cea a «Capriciilor» lui Goya. De fapt, ceea ce trece drept suprarealism în aceste picturi stă numai fidelitatea capriciului față de destin, adică evoluția capriciului se află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală aproape, ca la Goya. Blândețea poate că îl va salva pe Florin Preda de la ieșirea
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și spațiilor matrice care învăluie integral lucrările, și o altă dimensiune, mai complexă și cumva imprevizibilă ca evoluție, cea a «Capriciilor» lui Goya. De fapt, ceea ce trece drept suprarealism în aceste picturi stă numai fidelitatea capriciului față de destin, adică evoluția capriciului se află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală aproape, ca la Goya. Blândețea poate că îl va salva pe Florin Preda de la ieșirea, prin evoluția capriciilor sale, din
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
mai complexă și cumva imprevizibilă ca evoluție, cea a «Capriciilor» lui Goya. De fapt, ceea ce trece drept suprarealism în aceste picturi stă numai fidelitatea capriciului față de destin, adică evoluția capriciului se află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală aproape, ca la Goya. Blândețea poate că îl va salva pe Florin Preda de la ieșirea, prin evoluția capriciilor sale, din dimensiunea spiritualizată, tradițională și tandră, care îi salvează încă naturalețea firii
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
adică evoluția capriciului se află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală aproape, ca la Goya. Blândețea poate că îl va salva pe Florin Preda de la ieșirea, prin evoluția capriciilor sale, din dimensiunea spiritualizată, tradițională și tandră, care îi salvează încă naturalețea firii. Astfel, suprapunerea simbolurilor și descompunerea unui simbol într-o succesiune de simboluri fără elemente comune cu simbolul de la care s-a pornit, metamorfoza ca tehnică a procedeelor
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
luminate sau iluminate compus dau încă savoare liniilor trupului în general, deosebindu-le de asperitățiledin liniile lucrurilor, în care pictorul include simbolurile și asta dă încă genuitate pictorului. Lupta, în viitor, se va da în Florin Preda între genuitate și capriciu, între genuin și capricios, între aripă și gheară. O vreme, prin luptă, ele vor evolua împreună, apoi una va dispărea. Acum, nu știu să spun care.” Aurelian Titu Dumitrescu “Civica”, noiembrie 2000 “În creațiile sale artistul sugerează cu mijloace plastice
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
loturi, realizat de regizorul Alexandru Dabija după schița cu același titlu a lui Caragiale avea să se bucure în decursul timpului de un remarcabil succes, atât în țară cât și în străinătate, fiind apreciat drept ”o bijuterie simfonic teatrală despre capriciile norocului ... poate cel mai bun spectacol cu o scriere de I.L. Caragiale văzut de mine în anul Caragiale”, potrivit criticului Mircea Morariu. Marius Manole în Două loturi Spectacolul a adus în 2013 regizorului Alexandru Dabija Premiul Cel mai bun regizor
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
care l-am exprimat în acest amendament nu este o simplă intervenție cu caracter personal. În spatele acestei intervenții stau multe persoane care așteaptă acest gest firesc, de normalitate, și anume aplicarea pe steag a însemnelor tuturor comunităților. Nu este un capriciu, este o nevoie absolută, este vorba de o hotărâre care ne va marca pentru mult timp (...)Rugămintea noastră este să acceptați pe oricare dintre variante să fie aplicat simbolul propus în acest amendament. Cred sincer că este un moment în
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
le-a adoptat au fost Θεὸς Ἐπιφανής (Theos Epiphanes - Zeul manifest) și, după eșecul campaniei în Egipt - Νικηφόρος (Nikeforos), adică „Aducător al victoriei”. A încercat să coboare în popor, frecventând băile publice și serviciile municipale, dar comportamentul său excentric și capriciile sale i-au făcut pe contemporani să-l poreclească „Epimanes” (Nebunul), joc de cuvinte cu titlul Epiphanes. s-a născut sub numele de Mitradate ca fiu al lui Antioh al III-lea cel Mare și al reginei Laodicea (Laodike) din
Antioh al IV-lea () [Corola-website/Science/337629_a_338958]
-
dar și cumva «răsfățat» exeget, sistematic în explorarea temelor pe care și le alege, însă înclinat mai degrabă către degustarea textelor decât către construcția interpretativă. Își alege cu plăcere subiectele și-și pornește glosele în planuri diverse, parcă urmându-și capriciile: uneori inventariază date de istorie literară, mai ales pentru a pune în evidența lucruri spectaculoase ori bizarerii, alteori face colaje din dicționare sau se abandonează conexiunilor comparatiste, sărind de la un autor la altul și de la o epocă la alta.” „Eugen
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]