2,818 matches
-
vremi. Ca om era născut cu un secol prea devreme, căci cu aptitudinile sale, cu gândirea sa francă și reală, ar fi putut deveni un mare conducător al poporului”. Însăși Regina Maria avea să aprecieze pe cel care fusese Petre Carp, trimițând văduvei acestuia o scrisoare În care Își manifesta compasiunea, spunând: „știu că cel al cărui doliu Îl porți acum, ne-a privit cândva ca fiind nenorocirea țării sale. Eram foarte mâhniți că un vechi prieten de altădată să fi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noi Îi stăteam În cale. Avea de ales Între țara lui și noi; de aceea trebuia să fim jertfiți. Cu firea sa, Îmi Închipui că nu se putea gândi altfel. Dar deseori când vorbeam Împreună, Regele și Eu, ne spuneam: Carp cel puțin trăiește după convingerile sale; nu te poți supăra pe el,... am păstrat totuși un colț din inima Mea pentru bătrânul, cinstitul gentleman, care mi-a spus În viață deseori adevăruri”. Într-un articol din Presa (25 iunie 1919
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
politică, un apărător sincer, o santinelă neadormită căreia i-am Încredințat Întreg viitorul neamului nostru și Întreaga bogăție ce a moștenit-o din părinți”. Iar Într-un alt articol publicat În „Dacia” (26 iunie 1920) se spunea: „menirea lui Petre Carp a fost să arate celorlalți și să arate generațiilor viitoare adevăruri, de la care pornind, să poată făptui trainic și fecund.... Școala sa aiba atunci se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va Înălța atunci, când ale multor contimporani iluștrii vor cădea În ruină.” Concluzii Din rândul politicienilor care au influențat evoluția politică a României, Petre P. Carp s-a făcut remarcat datorită convingerilor pe care și le-a exprimat și le-a apărat fără teamă, chiar dacă erau total diferite de a celorlalți. Datorită convingerilor sale a părut de multe ori că nu se Încadra În viața
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
bismarckian”, asemănare care pornea și de la politica filogermană pe care a promovat-o toată viața. Pe Bismarck l-a Întâlnit În mai multe rânduri, fiind probabil impresionat de autoritarismul aspru al cancelarului, de stilul „despotic” cu care stăpânea administrația imperiului. Carp a căutat soluții la multe din problemele cu care s-a confruntat România În a doua jumătate a secolului XIX. A fost unul din apărătorii cauzei străinilor, În special a evreilor, fapt care i-a atras și numele de evreofil
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
le-au adus și acelora care le-au Întrebuințat”, așa cum și ploaia care a căzut pe pământ se Întoarce iarăși la cer; căzând Însă pe pământ Îl Îmbogățește, Îl alimentează și-l face mai producător”. Conceptul politic al lui Petre Carp În problemele de politică externă a fost constant acela că România, țară mică, care prin firea lucrurilor urma să intre mai curând sau mai târziu În orbita uneia din marile constelații politice trebuia, față de avantajele economice și politice ce putea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fără voia ei de curentul gravitației sale acolo unde propria suveranitate ar fi fost anihilată. În politica externă a rămas credincios aceleiași idei: pericolul reprezentat de Rusia pentru siguranța și integritatea teritorială a statului. De aceea nu există deosebiri Între Carp, cel de la 1870 care declara că "acolo unde sunt steagurile Franței este și inima României" și cel de la 1914 care a propus intrarea În război alături de Puterile Centrale. Convins ca soarta României era În mâinile Germaniei Învingătoare, el a dorit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
alături de Puterile Centrale. Convins ca soarta României era În mâinile Germaniei Învingătoare, el a dorit să asigure țării sale situația cea mai bună cu putință. Cei ce l- au cunoscut În acea perioada știu cât de demn a fost Petre Carp, știu cât a suferit când a constatat că Germania, momentan Învingătoare, nu mai ținea seama de considerațiunile pe care un adevărat simț politic ar fi trebuit să i le impună. În perioada premergătoare tratativelor de la Buftea, Carp a declarat contelui
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a fost Petre Carp, știu cât a suferit când a constatat că Germania, momentan Învingătoare, nu mai ținea seama de considerațiunile pe care un adevărat simț politic ar fi trebuit să i le impună. În perioada premergătoare tratativelor de la Buftea, Carp a declarat contelui Hentsch "Noi, d- le colonel, nu suntem aici nici Învinși, nici Învingători; căci tratativele se fac pentru viitor, nu pentru trecut. Fac Însă apel la patriotismul dumneavoastră ca sa vedeți că interesul Germaniei cere o Românie puternică, neștirbită
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cloșca cu ouăle de aur: nu ne ucideți". El nu a consimțit niciodată să vorbească despre o posibilă reducere de teritoriu sau subjugări economice. Când duplicitatea germană a lăsat să se Înțeleagă că prețul integrității țării ar fi sacrificiul dinastiei, Carp n-a stat la Îndoială să declare fățiș că sacrificiul trebuie făcut. Deși s-a plasat pe poziții diametral opuse marii majorități a oamenilor politici contemporani lui, n-a avut alt gând decât să asigure României locul pe care-l
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sale a fost, spre sfârșitul vieții, un mare Învins: cel mai bun prieten, T. Maiorescu, l-a părăsit, regele Carol I nu-l avea printre favoriți, pentru că incomodul politician nu asculta decât de propria conștiință. Bülow nota În memoriile sale „Carp era o natură de elită, În care puteai pune cea mai desăvârșită Încredere, un om curagios, deschis și cinstit. Însă regelui nu-i era simpatic, fiindcă omul acesta avea față de toată lumea și chiar față de monarhul său, o natură prea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
curagios, deschis și cinstit. Însă regelui nu-i era simpatic, fiindcă omul acesta avea față de toată lumea și chiar față de monarhul său, o natură prea independentă”. Disprețuind o popularitate pe care nici n-a avut- o decât pentru puțin timp, Carp a guvernat rar și a plecat repede de la cârmă, iar soarta i-a dat atâtea zile ca la sfârșit (după jumătate de secol de politică), să cunoască o supremă amărăciune: nu numai că țară nu i-a ascultat sfaturile dar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
făcut-o ar fi greșit. Forță morală imensă, cu mult deasupra societății În care a trăit, a năzuit s-o regenereze fără a se face și dânsul om. La o Întrunire publică din Iași, Barbu Delavrancea l-a definit pe Carp „cea mai eloquentă prefață a timpurilor viitoare”.
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fost a strămoșilor mei, nu e a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri, în vecii vecilor, amin !...” Terasa e plină de vestigii din toate cele trei milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o materie care să-i intereseze pe istorici. Fiind consilier la Legația din Viena în momentul declanșării războiului italo-turc, am avut ocazia să constat în mod direct dacă nu confuzia, cel puțin semipasivitatea Cancelariei austriece față de proiectul italian. Domnul Petre Carp, care deținea pe atunci portofoliul Afacerilor Externe ale României, foarte bine văzut la Berlin și Viena pentru sentimentele sale germanofile, aflat în trecere către o stațiune termală și fiind în vacanță de vară, urma să-i facă lui Aehrenthal o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
urma să-i facă lui Aehrenthal o simplă vizită de curtoazie. Dînd curs cererii sale, îl așteptam la Grand Hotel, avînd asupra mea dicționarul cifrat. Imediat întors de la Ballplatz, am început să scriu telegrama ce mi-o dicta. Prima surpriză: Carp își adresează depeșa nu Departamentului, ci regelui Carol, începînd astfel: "Contele Aehrenthal tocmai mi-a mărturisit neliniștea sa în fața hotărîrii irevocabile a guvernului italian de a declara război Turciei". Cunoscînd gustul domnului Carp pentru umorul sec, am crezut că este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
telegrama ce mi-o dicta. Prima surpriză: Carp își adresează depeșa nu Departamentului, ci regelui Carol, începînd astfel: "Contele Aehrenthal tocmai mi-a mărturisit neliniștea sa în fața hotărîrii irevocabile a guvernului italian de a declara război Turciei". Cunoscînd gustul domnului Carp pentru umorul sec, am crezut că este o glumă și am protestat, supărat să stric în felul acesta o hîrtie de cifrat. Ministrul m-a chemat la ordine pe un ton folosit în probleme care nu-mi mai îngăduia să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de decență. Totul era persiflat. Binișliul regreta vremurile vechi, deputatul, ministrul erau încîntați de slujbele lor. Orășanu nu cruța nici pe liberali ("ceata lui Baboi"), nici pe conservatori și semăna porecle în dreapta și-n stânga. Lascar e "Mascarache", Costa-Foru, "Costea-Furul", Carp, "Musiu Crap", Boliac, "Beau-Fleac", "Musiu Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii azi stinse, și micul spectacol satirico-muzical, după pilda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de aluzii azi stinse, și micul spectacol satirico-muzical, după pilda lui Alecsandri, ca Odagiul socru sau Vasilica dragul tatei. Fabulistul Costache V. Carp (1828-1880) e fără nici un merit. Capitolul XI PROZA ȘI TEATRUL DUPĂ 1859 AL. ODOBESCU Al. Odobescu (1834-1895) e un "anticar" (istoric, arheolog), și ca atare în nuvele atenția lui merge în direcțiunea reconstrucției. Intuind spiritul facționar al cronicilor muntene, el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor. P. P. Carp, omul politic, a făcut puțină critică, necompetentă, găsind că Răzvan-vodă, remarcabila piesă a lui Hasdeu, e o "elucubrațiune". Filologia și istoria au fost stăruitor cultivate la "Junimea", fără rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845-1883) a murit prea tânăr ca să fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să le aibă și poeții, cu atât mai mult cu cât poeții sugerează simțimintele, pe care le au, cititorilor lor". Aplicând această inchizitorială estetică, Gherea osândește Doina lui Eminescu pentru xenofobie și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec de fantezie, lirism și caracterologie labruyeriană. Jean, franțuzitul român, e atât de fanatic, încît când moare contele de Chambord el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lirism și caracterologie labruyeriană. Jean, franțuzitul român, e atât de fanatic, încît când moare contele de Chambord el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost supuși la încrucișări de absorbție și alternante cu crap indigen de Cefa și Nucet, precum și cu crap de import, din Ungaria și Ucraina. Astfel, în anul 1963 s-a obținut generația a treia, cu următorul aport genetic: 12,5 % carp sălbatec de Siutghiol, 37,5 % crap de Nucet și 50 % crap unguresc. Studiile efectuate pe aceste loturi, până la atingerea maturitatii sexuale (în 1968), au demonstrat că noul crap obținut moștenește vitalitatea și vigurozitatea crapului sălbatec, este bine adaptat la condițiile
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]