8,983 matches
-
Rusă se folosește resursele energetice vaste pentru a se impune în spațiul european și internațional. „La Summit-ul de la Sankt Petersburg, Uniunea Europeană nu a reușit să obțină din partea Rusiei asigurări concrete în ceea ce privește securitatea energetică și cu atât mai puțin semnarea Cartei Energiei."9 Analistul Stephen Machin, de la grupul de consultanta KPMG, arata recent că, din cauza rezervelor sale energetice imense, Rusia, este probabil, mult mai puternică acum decât în timpul Războiului Rece. Iar o analiză BBC susținea că Rusia nu privește avantajul energetic
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
realizată în actul complex al globalizării." 7 Securitate este o problemă esențială a existenței societății umane, iar definirea sa este subiectul cel mai important și în documentele oficiale ale unor organizații internaționale, precum: O.N.U. care conceptualizează termenul în Carta Națiunilor Unite sau Organizația Tratatului 285 Evgeny Gavrilenkov, Paul J. J. Welfens, Ralf Wiegert, op. cit., p. 149; 286***, Dictionar explicativ român, ediția online, Ăhttp://dexonline.ro/definitie/securitate); 287 Nicolae Uscoi, Securitate internațională în epoca „post Război Rece"variată electronică
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
INTELIGENTĂ care gestionează acțiunile comunitare în domeniul energiei. Agenția furnizează elementele necesare promovării eficacității energetice și dezvoltării surselor de energie recuperabilă în perspectiva reducerii consumului de energie și a emisiilor de CO2. Obiectivul strategic propus de Consiliul Uniunii Europene în Carta Albă pentru o Strategie Comunitară și Planul de acțiune “Energie pentru viitor: sursele regenerabile", elaborată în anul 1997, constă în dublarea, pînă în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie pentru țările membre ale Uniunii Europene, aport care trebuie
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
scopuri, principii, calitatea de membru, organele principale, amendamente și aranjamente pentru faza de tranziție. În ce privește denumirea organizației și a documentului ei constituțional, după multe dezbateri s-a adoptat denumirea de „Națiunile Unite” iar ca document constitutiv de organizație denumirea de cartă (termen englez „Charter” care neavând corespondent în limba rusă a fost redat prin „ustav” - statut), carta având un caracter mai larg decât un statut. Au fost formulate scopurile organizației, principiile ce trebuie respectate de către statele membre, crearea și funcționarea celor
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
se deschide la San Francisco, în sala operei, „Conferința Națiunilor Unite pentru organizația internațională” la care au participat 50 de state. Primele ședințe ale conferinței au fost dedicate unor aspecte de organizare a lucrărilor și procedurii. În forma ei finală, Carta a fost aprobată de plenul conferinței de la 25.06.1945 și semnată de delegați la ceremonia de închidere din 26.06.1945. Adoptarea Cartei a constituit un eveniment istoric, o manifestare a convingerii popoarelor într-o organizare a relațiilor între
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
conferinței au fost dedicate unor aspecte de organizare a lucrărilor și procedurii. În forma ei finală, Carta a fost aprobată de plenul conferinței de la 25.06.1945 și semnată de delegați la ceremonia de închidere din 26.06.1945. Adoptarea Cartei a constituit un eveniment istoric, o manifestare a convingerii popoarelor într-o organizare a relațiilor între state care să permită triumful marilor valori - pacea, securitatea, progresul economic și social. În ansamblu, asemenea concepte demonstrează că la baza Cartei și a
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
1945. Adoptarea Cartei a constituit un eveniment istoric, o manifestare a convingerii popoarelor într-o organizare a relațiilor între state care să permită triumful marilor valori - pacea, securitatea, progresul economic și social. În ansamblu, asemenea concepte demonstrează că la baza Cartei și a O.N.U., ca de altfel a dreptului internațional contemporan, stă ideea că statele aparținând unor orânduiri social-politice diferite pot și trebuie să trăiască în pace, să colaboreze în vederea realizării prin eforturi comune a intereselor comune. Interesul manifestat
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
deosebită la dezvoltarea dreptului internațional. SECȚIUNEA A I-A CARACTERISTICILE ESENȚIALE ALE ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE În esență, caracteristicile esențiale ale organizațiilor internaționale constau în următoarele: 1.-au o natură interstatală, având la baza existenței lor un tratat multilateral cu diferite denumiri (cartă, statut, constituție, pact etc.); 2.-au calitatea de instrument de cooperare, desfășurarea activităților necesare atingerii obiectivelor comune pentru care au fost create având un caracter permanent; 3.-sunt înzestrate cu organe proprii și cu personalitate juridică internațională necesară realizării scopurilor
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
căi: a.-Prin excludere, ceea ce reprezintă o sancțiune gravă și este prevăzută în actele constitutive ale organizației. Excluderea se face la recomandarea Consiliului de Securitate cu votul unanim al membrilor permanenți, conform art. 17 alin. 2 și art. 19 din Cartă. De regulă, în practică se evită aplicarea acestei sancțiuni. Chiar în cadrul O.N.U. au existat asemenea tentative. c.-Prin retragere voluntară, la inițiativa statului în cauză, în baza suveranității sale și echivalează cu o denunțare a actului constitutiv. 2
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
organizației, altor organizații internaționale și mișcărilor de eliberare internațională. Drepturile observatorilor sunt, în general, limitate la primirea documentelor organizației, și în anumite condiții, de a face declarații. c.-Organizații neguvernamentale, cu statut consultativ, cu condiția să aibă un sediu, o cartă constitutivă și să fie autorizată să vorbească în numele membrilor săi. Drepturile acestora sunt mai mici ca al observatorilor (au dreptul la o documentație limitată și de a se adresa numai organelor subsidiare ale organizației). CAPITOLUL II ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
respectiv invadarea Afganistanului de către trupele sovietice și conflictul dintre Iran și Irak concomitent cu preocuparea permanentă a N.A.T.O. pentru problema germană și a statutului Berlinului. Problema drepturilor omului, încurajarea mișcărilor de disidență în țările comuniste și în principal a Cartei de la Praga și a Solidarității din Polonia, au fost forme concrete de afectare, care, coroborate cu falimentul economic al regimurilor comuniste, au dus în final la prăbușirea acestora. În 1982 Spania a devenit membră a N.A.T.O. După revenirea la
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Actul Fondator privind Relațiile Mutuale, Cooperarea și Securitatea între N.A.T.O. și Federația Rusă iar la 22 mai 1997, la Sintra în Portugalia, Secretarul general al N.A.T.O. Javier Solana și ministrul de externe al Ucrainei, Ghennadi Udovenko, au parafat Carta pentru un parteneriat distinct între N.A.T.O. și Ucraina. În iulie 1997, la reuniunea N.AT.O. la nivel înalt de la Madrid s-au anunțat numele celor trei țări invitate să adere la Alianța Nord-Atlantică: Cehia, Ungaria și Polonia care în
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
profil care se întregește odată cu promovarea politicii „ușilor deschise” și crearea unei Alianțe a mileniului III. SECȚIUNEA A II-A SARCINILE FUNDAMENTALE DE SECURITATE Tratatul Atlanticului de Nord a instituit o alianță de apărare colectivă, conform prevederilor art. 15 al Cartei O.N.U. și reprezintă actul prin care fiecare țară membră este obligată să își asume atât riscurile și responsabilitățile cât și avantajele securității colective angajându-se să nu ia parte la nici un alt acord internațional care ar putea intra
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
securității colective angajându-se să nu ia parte la nici un alt acord internațional care ar putea intra în conflict cu clauzele Tratatului. Obiectivul esențial al N.A.T.O. este protejarea securității tuturor membrilor săi prin mijloace politice și militare în conformitate cu principiile Cartei, O.N.U. a acționat, încă de la început, pentru stabilirea unei ordini de pace juste și durabile, bazată pe valorile comune ale democrației drepturilor omului și domnia legii. Cei 26 membri actuali ai N.A.T.O. sunt: Belgia, Canada, Republica Cehă
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
spre pace pe care o urmează țările membre ale Alianței Atlantice. Scopul esențial al N.A.T.O. este acela de „a asigura libertatea și securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice și militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic și cu principiile Cartei Națiunilor Unite”. Principiul fundamental care stă la baza Alianței este un angajament comun față de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securității acestora. Solidaritatea și coeziunea în cadrul Alianței susțin faptul că nici o țară membră nu poate fi forțată să
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
priva statele membre de drepturile și obligațiile de a-și asuma responsabilitățile suverane în domeniul apărării, Alianța le ajută să-și atingă obiectivele de securitate națională în urma unui efort colectiv, Tratatul Nord-Atlantic fiind baza legală și contractuală a Alianței, iar Carta O.N.U. cadrul în care operează Alianța. Organizația Tratatului Nord-Atlantic este o organizație interguvernamentală în cadrul căreia țările membre își păstrează neatinse suveranitatea și independența. Organizația asigură forumul în care au loc consultări în orice probleme și în care țările
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
la Haga: Bakunin este exclus, dar acest eveniment marchează și moartea Internaționalei. Marx moare pe 14 martie 1883; la înmormântare au luat parte opt persoane. Dar credinciosul Engels îi continuă opera. în 1885, el publică cea de-a II-a Carte a Capitalului apoi, în 1894, Cartea a III-a. în 1889, el prezidează crearea celei de-a II-a Internaționale sau Internaționala Muncitorească Socialistă (IOS), plasată sub semnul unui marxism din ce în ce mai pregnant. în 1895, într-o prefață la o reeditare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu Revoluția Culturală, Chen Boda, devine numărul cinci al ierarhiei, după Mao, Lin Biao - de-acum singurul vicepreședinte al Partidului Comunist Chinez (PCC) -, Zhou Enlai și Tao Zhu și, înainte, Deng Xiaoping. Liu Shaoqi este retrogradat și este adoptată o cartă a Revoluției Culturale - „Declarația în 16 puncte”. Aceasta lansează în mod oficial o mișcare a cărei avangardă o constituie studenții: sub sloganul „dați foc cartierului general!” și mulțumită unei campanii de dezibao - ziare murale manuscrise -, aceștia sunt îndemnați să-i
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sfârșit, în țările Europei de Sud domină un sindicalism influențat de anarhism* și de sindicaliștii revoluționari. Dacă este adevărat că se amestecă în politică, el îi respinge însă forma parlamentară. Astfel, în 1906, Confederația Generală a Muncii (CGM) franceză adoptă „Carta de la Amiens”, de orientare sindicalistă revoluționară: refuzul intermediarilor politici în relațiile cu patronatul, incompatibilitatea mandatelor politice cu cele sindicale, acțiune în scopul abolirii condiției salariale. Acest model este supus unor puternice tensiuni între un discurs revoluționar și, în teren, o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și dispute 463 Limitele funcției juridice 466 26. Schimbarea pașnică 470 Schimbarea pașnică în cadrul statului 470 Schimbarea pașnică în relațiile internaționale 473 27. Guvernarea internațională 477 Sfânta Alianță 477 Liga Națiunilor 485 28. Guvernarea internațională: Națiunile Unite 496 ONU și Carta 496 ONU - realitatea politică 500 Organizația Națiunilor Unite și problematica păcii 512 Partea a IX-a Problematica păcii. Pacea prin transformare 29. Statul mondial 517 Condițiile păcii interne 518 Loialitatea suprasectorială 518 Problematica statului mondial 524 Două false soluții 528
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
551 Instrumentele diplomației 553 Declinul diplomației 557 32. Viitorul diplomației 563 Cum poate fi relansată diplomația? 563 Potențialul diplomației: cele nouă reguli ale sale 570 Concluzie 578 Anexa A - Aducerea la zi a realismului în secolul XXI 581 Anexa B - Carta Națiunilor Unite 650 Bibliografie 679 Glosar istoric 705 Index 719 Cum să-l citim pe Morgenthautc "Cum să‑l citim pe Morgenthau" Aproape 60 de ani se vor fi scurs de la publicarea volumului Politics Among Nations la Alfred A. Knopf
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
provizoriu și supus unor interpretări și pretenții contradictorii ale diferitelor națiuni. Ideologia ONU este folosită deci de diverse state pentru a-și justifica interpretarea proprie și a-și disimula interesele specifice. Toate națiunile pozează în campioni ai ONU și citează Carta în sprijinul politicilor lor. Ele fiind contradictorii, referința la ONU și la Carta sa a devenit un instrument ideologic care justifică o strategie prin principiile general acceptate, în același timp ascunzându-și natura reală. Ambiguitatea face din respectiva ideologie o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este folosită deci de diverse state pentru a-și justifica interpretarea proprie și a-și disimula interesele specifice. Toate națiunile pozează în campioni ai ONU și citează Carta în sprijinul politicilor lor. Ele fiind contradictorii, referința la ONU și la Carta sa a devenit un instrument ideologic care justifică o strategie prin principiile general acceptate, în același timp ascunzându-și natura reală. Ambiguitatea face din respectiva ideologie o armă pentru confuzia adversarilor și întărirea forțelor prietenilor. De la sfârșitul celui de-al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui Tocqueville, nu este lipsită de actualitate, după mai bine de un secol. Indecizia pragmatismului american între un idealism implicit dogmatic și dependența de succes, ca măsură a adevărului, se reflectă în ezitarea diplomației americane între Cele patru libertăți și Carta Atlanticului, pe de o parte, și „diplomația dolarului”, pe de altă parte. Caracterul național rus În ceea ce privește Rusia, juxtapunerea a două experiențe, separate de aproape un secol, va oferi dovezi surprinzătoare ale anumitor calități intelectuale și morale. Bismarck scria următoarele în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este acela de a-și extinde politica de îndiguire; pentru Pakistan, el se referă în special la creșterea potențialului său politic, militar și economic față de vecini. Modelele pure de alianțe ideologice sunt reprezentate de tratatul Sfintei Alianțe din 1815 și Carta Atlanticului din 1941. Ambele documente au prevăzut principiile morale generale la care aderau semnatarii și scopurile generale pe care trebuiau să le îndeplinească. Tratatul Ligii Arabe din 1945 a oferit un exemplu de alianță exprimând, după războiul cu Israelul din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]