3,702 matches
-
în două ramuri după abdicarea lui Carol Quintul în 1556. În 1609, Henric al IV-lea este la un pas de un război împotriva împăratului în legătură cu succesiunea ducatului de Clèves. Dar la 14 mai 1610, el este asasinat de Ravaillac, catolic exaltat care a afirmat că ar fi acționat singur (document 2, p. 195). DOCUMENT 1 Un episod din războaiele religioase în Auvergne Jean Burel (către 1540-1603), burghez din Puy și înfocat partizan al Ligii, a lăsat un jurnal prețios în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
socotim și faptul că soldații contribuiau adesea la răspîndirea ciumei. DOCUMENT 2 Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610 Protestantul Philippe Duplessis-Mornay (1549-1623), guvernator al orașului Saumur din 1589, anunță, la 19 mai 1610, adunării orașului, compusă din protestanți și catolici, moartea lui Henric al IV-lea, asasinat cu cinci zile mai devreme. "Domnilor, avem de rostit aici o tristă și detestabilă veste. Regele nostru, cel mai mare rege pe care Creștinătatea l-a avut de 500 de ani încoace, care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un asediu de 13 luni (1627-1628), permite ruinarea partidului hughenot: edictul de la Alais (1629) îi lipsește pe protestanți de avantajele politice și militare pe care li le concedase edictul din Nantes, menținîndu-l totuși pe acesta, spre marea nemulțumire a majorității catolicilor. În sfîrșit, Richelieu, foarte neliniștit de politica ambițioasă a împăratului Ferdinand al II-lea, îi încurajează pe ascuns pe toți adversarii acestuia. Richelieu și regimul de război. În 1630, un complot de curte, care îi regrupează în spatele Mariei de Medici
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
emigrarea este interzisă celorlalți reformați, sub pedepsele cele mai grave. 200.000 dintre ei părăsesc totuși Franța pentru a se refugia în țările Europei protestante (Olanda, Anglia, Brandeburg). Coreligionarii lor rămași în regat, care sînt considerați toți oficial NC (noi catolici), opun o rezistență pasivă și se străduiesc să-și practice în mod clandestin cultul reunindu-se în "deșert", adică în locuri îndepărtate. În 1702, la chemarea unor predicatori și profeți, țăranii protestanți din Cevennes cămășarii se ridică și, pentru a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
victorios și scîrțîielile minore devin mijloace de blocare; apar tulburări și nemulțumiri. Tulburare religioasă cu reluarea conflictului cu papa, căruia i se confiscă statele în 1809 și care refuză să dea *investitura canonică episcopilor favorizînd astfel apropierea dintre regaliști și catolici. Tulburare economică și socială ca urmare a Blocadei continentale, a dificultăților de aprovizionare, a creșterii apăsării impozitelor indirecte, "drepturile reunite": au loc răzmerițe la Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru a da exemple și burghezia începe să se teamă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la aspirațiile și la dezbaterile timpului, romantismul găsește un ecou larg. El este inseparabil de o întoarcere la religios, care, după distrugerile revoluționare, se manifestă în afara Bisericilor și în sînul acestora. Așa stau lucrurile la protestanți cu "trezirea" și la catolici cu mișcarea mennaisiană. Félicité de Lamennais, în al său Eseu despre indiferența în materie de religie, în 1819, invită Biserica din Franța să privească înspre Roma, să rupă cu tradiția gallicană, să se elibereze de sub tutela statului. După revoluția din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul Constantin", armata apreciază gloria pe care i-o conferă Războiul Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit cu idei saint-simoniene, împăratul se interesează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
brusc capăt speranțelor italiene, are mai multe motive. Unul dintre cele mai importante rezidă în dorința sa de a menține independența Romei. Dar amenințarea că această politică ezitantă ar putea totuși apăsa asupra puterii temporale a papei îi alarmează pe catolicii intransigenți. Din acest moment se afirmă îndepărtarea lor de Imperiu. În ceea ce o privește, burghezia afacerilor este îngrijorată de politica de liber schimb adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez în 1860. După pierderea acestor susțineri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a învățămîntului congregaționist. Legea din 1867, cu școlile de cătun, este la originea unei mai bune pătrunderi a instrucției la sate și asigură existența școlilor laice feminine. Crearea, printr-o circulară, de cursuri secundare publice pentru fete, antrenează ruptura între catolici, deja ostili, și Duruy, căruia îi cer demisia. Dar în domeniul social ideile lui Napoleon al III-lea se fac și mai direct simțite. Trimiterea de delegați muncitori în Anglia, la Conferința asociațiilor Trade Unions și manifestul celor Șaizeci, în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
abolește sclavia în colonii, sclavia din care trăiau plantațiile. Prima jumătate a secolului al XIX-lea vede întărindu-se influența franceză în Levant. Misiunile catolice, bazîndu-se pe "capitulațiile" din secolul al XVI-lea prin care Imperiul Otoman acorda Franței protecția catolicilor din imperiul său, își extind acțiunea, în special în domeniul școlar, pe lîngă maroniți, greco-catolici și, în curînd, pe lîngă toți creștinii din Orient. Foarte puternică în Siria (teritoriul include actualul Liban), prezența culturală și economică a Franței se afirmă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
arată fragilitatea Cartelului. Radicalul Herriot, primar al Lyonului, formează un guvern cu susținere (dar fără participare) socialistă. După calmarea religioasă a Blocului național, care a restabilit relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun, el reanimă lupta anticlericală, întîlnind o vie opoziție a catolicilor, susținuți de niște mase care nu au uitat "fraternitatea din tranșee". Mai ales Herriot, a cărui politică financiară îi neliniștește pe cei avuți și pe posesorii de economii, este victima unei crize de încredere care îl constrîge să demisioneze după ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți sufletele; ele sînt în număr de șapte: botezul, mirungerea, penitența (sau confesiunea), euharistia (sau comuniunea, împărtășania), maslul, hirotonisire, căsătorie. Salică (lege). Lege a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de nemusulmani. știm ce exaltare simbolică a primit Kosovo din partea naționalismului sîrb și cum acesta a reaprins naționalismul celorlalte etnii, conflictele armate fiind duse cu binecuvîntarea responsabililor religioși. în Irlanda de Nord, pînă în 2007, cînd au acceptat un compromis politic cu catolicii, unioniștii conduși de Ian Paisley și de Biserica Prezbiteriană liberă au exploatat discursul calvinist despre predestinare pentru a susține că protestanții formează un popor ales, confirmat de religia lui dreaptă, teză care a servit, ca și în celelalte cazuri, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
idee formează temelia concepției sociale demofile și solidariste a lui Nichifor Crainic, opusă democrației egalitariste, liberalismului de liberă concurență și marxismului ațâțător al urilor de clasă. A doua idee formează temelia naționalismului său, opus oricărui fel de internaționalism, de la cel catolic până la cel marxist, strein însă de exclusivismul rasist. Și amândouă la un loc formează temelia concepției naționaliste-sociale creștine, desăvârșită și integrală ca un cristal, a etnocrației. Dar viziunea aceasta a cosmosului, minunată armonie ierarhică, s-a relevat lui Nichifor Crainic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai acuzată de a face abstracție de autorii ecumenici și de a se întemeia numai pe Toma de Aquino și pe Juan de la Cruz, lăsând impresia că filosofia creștină de la ci pornește. Mai mult chiar decât în dogmele prin care catolicii s-au separat de noi, trebuie să vedem, cu durere. În această tendință a Bisericii apusene de a-și întemeia doctrina numai pe autori romano catolici, o înstrăinare progresivă de fondul comun al cugetării ecumenice, singurul izvor la care întorcându
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că filosofia creștină de la ci pornește. Mai mult chiar decât în dogmele prin care catolicii s-au separat de noi, trebuie să vedem, cu durere. În această tendință a Bisericii apusene de a-și întemeia doctrina numai pe autori romano catolici, o înstrăinare progresivă de fondul comun al cugetării ecumenice, singurul izvor la care întorcându-ne, am putea găsi posibilitățile de apropiere între Răsărit și Apus. în ce privește tomismul, oricât ar fi el de necesar intelectualului mijlociu, slujindu-i drept călăuză filosofică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-i drept călăuză filosofică pentru a nu se pierde în contradicția haotică a sistemelor moderne de cugetare, trebuie să recunoaștem că oficializarea lui e cu totul artificială și arbitrară. Tomismul înseamnă aristotelism în așa măsură încât profesorul Etienne Gilson, un catolic dintre cei mai luminați, declară: „Astăzi încă cine ignoră pe Aristotel nu va pricepe mare lucru din Summa lui Toma de Aquino”(Etienne Gilson: Christianisme et Philosophie, p. 17). Dar Summa înseamnă baza teologiei catolice și atunci înțelegerea acestei teologii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puțin de 340 000 de persoane, dintre care 200.000 arse pe rug(J. W. Draper, op. cit. p. 149). Cifra ni se pare exagerată, dar ororile inchizitoriale, care au zguduit istoria Europei, îl fac să se rușineze astăzi pe orice catolic. În ce constau oare abaterile științifice atât de grave pentru care au fost osândiți savanții timpului ? Cazul lui Giordano Bruno și al lui Galilei sunt cele mai celebre. Giordano Bruno e un călugăr dominican fugit din ordin, revoltat împotriva filosofiei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
intim substanța lor încât o demarcație între credință și poesie devine imposibilă. Față de Milion, a cărui inspirație, rămânând credincioasă datelor biblice și sensului creștin, e mult mai liberă și mai avântată, Dante e poet confesional. Eshatologia lui poetică e văzută catolic: Infern, Purgatoriu, Paradis. Scolastica și mistica occidentală îi dau scheletul ideologic pe care îl îmbracă în carnea frumuseții. Singura libertate personală ce și îngăduie e să-și înfunde vrăjmașii în infern și să-și strecoare prietenii în paradis. Încolo, Dante
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodoxe și greco-catolice) dispunem de foarte puține analize în limba maghiară. Indiscutabil, autoritățile ungare au încercat: 1) să trateze separat cele două comunități (de pildă, pe ortodocși îi considerau români, motiv pentru care supravegherea acestora era mai strictă, în timp ce greco- catolicii din cauza ambiguității lor naționale cădeau sub o altă incidență, deși episcopatele din Oradea și Maramureș nu fuseseră recunoscute); 2) să ademenească credincioși de limbă maghiară din biserica greco-catolică și ortodoxă. În acest scop, printre altele, guvernul maghiar l-a numit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să-i folosească pe șefii Bisericii române pe post de mijlocitori, atunci când întreprindeau câte o acțiune de ameliorare a vieții maghiarimii din sudul Transilvaniei. Dintre cei doi episcopi ai românilor rămași în Transilvania de Nord care, în majoritate, erau greco- catolici, episcopul de Cluj-Gherla (Szamosújvár), Iuliu Hossu, a fost în mod regulat partenerul de discuții al politicienilor maghiari. Episcopul de Maramureș, Alexandru Rusu, se confrunta, în schimb, cu o situație mult mai grea, autoritățile ungare neacreditându-i activitatea în pofida acestui fapt
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
îi trimitea cu consecvență invitații la ședințele corpului episcopal, unde, uneori, chiar era prezent. Episcopul Hossu se pronunțase la aceste consfătuiri pentru revenirea la situația dinainte de 1918, evidențiind poziția de independență a diocezelor - adică faptul că asupra acestora jurisdicția primatului [catolic (n.tr.)] nu își putea exercita competența. A evidențiat, cu mult curaj, și prejudiciile naționale suferite: "Șapte biserici catolice au fost incendiate și dărâmate, preoții greco-catolici români expulzați nu s-au putut întoarce, o parte a parohiilor era fără pastori
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
îndreptat în altă direcție. Înainte de toate au intrat în discuție ceangăii din Moldova, care, între 1941-1944, se infiltrau oricum permanent în Ungaria. Unii reprezentanți ai guvernului ungar, dar și persoane private, au elaborat planuri de retransferare a acestor maghiari romano- catolici, vorbitori ai unui dialect arhaic, trăitori de sute de ani în afara Carpaților. În 1944, din cauza apropierii frontului, s-a vrut aducerea lor în țară în mod organizat. Deoarece identitatea lor de maghiari avea nevoie de întărire, s-a decis asigurarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Era foarte dificil să-ți formezi o părere în acest sens, cu atât mai mult cu cât, în interiorul Transilvaniei, se puteau sesiza diferențe frapante. În anumite locuri întâlneai o anume dușmănie între cei de la oraș și cei de la țară, între catolici și reformați. Observatorii, care, în parte, proveneau de la oraș, în parte din clasa de mijloc, căutători ai "străvechii puteri a omului de la țară", erau indignați, de pildă, de "lipsa de interes față de orice" a localității Baraolt (Barót), pierdută printre codri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
asigura legătura cu țările din Orient. Politica liberală a reginei Elisabeta a dus și la consolidarea religiei. După reforma lui Henric al VIII-lea din anii 1530 urmează o perioadă de revenire la catolicism sub Maria I (1553-1558). Sub Henric, catolicii au fost persecutați, s-au ars biserici și icoane, iar sub Maria a fost rândul protestanților de a fi persecutați. Au apărut numeroși martiri de ambele părți. După cinci ani de teroare catolică urcă pe tron Elisabeta I, regina cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]