4,620 matches
-
istoriei i s-a atribuit o funcție normativă în locul rațiunii pure și simple: condițiile de posibilitate cu funcție constitutivă în procesul cunoașterii n-au mai fost apanajul "rațiunii pure", ci al "rațiunii istorice". Mizându-se pe comprehensiune în locul explicației pur cauzale, s-a urmărit eliberarea științelor spiritului de modelul epistemologic din științele naturii și s-au elaborat în acest scop programe științifice proprii, ca Historik sau Weltanschauungslehre. În același timp, tăgăduirea existenței unei rațiuni superioare, a spiritului absolut care se întrupează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoriei este "extraordinar de complicat": ca și în cazul naturii, "un ultim și simplu cuvânt al istoriei, capabil să exprime sensul ei adevărat", ne rămâne la fel de inaccesibil 111. Sensul istoriei "se edifică din imensa diversitate a valorilor umane, după cum nexusul cauzal se edifică din aceeași diversitate de intercondiționări". În acest context, Dilthey îi reproșează filozofiei istoriei faptul că "în loc să se slujească de metodele analizei istorice și de introspecție (care prin natura ei este tot analitică), aceasta rămâne la niște reprezentări generale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
libertății individuale. Dilthey consideră că acesta este "nucleul adevăratului concept de <<esență a filozofiei>>." Pe de altă parte însă, conștiința critică limitează cunoașterea, care rămâne doar "o ipoteză" despre imuabilul manifestat în planul realității, fără a ajunge vreodată la "nexusul cauzal ce se întinde de la Binele suprem la lucrurile particulare în care intuim eternul"147. În schimb, pentru Aristotel, filozofia nu mai reprezintă "suprema potențare a personalității și a societății umane prin intermediul cunoașterii". De astă dată se caută "cunoașterea pentru ea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
condus la pozitivismul și empirismul modern 179. Printre reprezentanții lui care pun preț pe categoriile intelectului -, Dilthey îi enumeră Democrit, Lucrețiu, Epicur, Hobbes, Hume, enciclopediștii, pozitiviștii, Comte, Avenarius și Mach. Aceștia derivă analitic viața spirituală din natură, propunând o perspectivă cauzală, mecanică. Ei concep lumea comentează Tudor Vianu "cel mult ca o succesiune de senzații"; "liberul arbitru este pus la îndoială"180, iar valorile și scopurile superioare sunt scoase din discuție. Cel de-al doilea tip este idealismul obiectiv sau panteismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
naturală>>", pentru că istoria "are ca obiect evenimentul uman, procesul de formare a vieții umane". Și pentru Troeltsch, "evoluția este noțiunea istorică centrală", el distingând, ca și Rickert, "evoluția istorică a <<totalității individuale>>, cu sens și valoare, de noțiunea de evoluție cauzală nevalorificată din știința naturii" (M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 348-349). 48 Ibid., II, p. 373. 49 Vezi în cap. I (3A) considerațiile noastre despre evoluția epocii. 50 Apud H. Schänelbach, Philpsophie in Deutschland..., p. 50. 51 Expresia îi aparține lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
113 Id., Das Wesen..., pp. 2-3. 114 A. Metzger, op. cit., pp. 36-37. 115 W. Dilthey, Einleitung..., pp. 100-101. 116 Ibid., p. 101. Dilthey enumeră în continuare soluțiile oferite în cadrul acestei orientări de către Kant ("planul providenței"), Lessing ("ideea metempsihozei"), Herder ("nexusul cauzal"). Nota bene, în legătură cu acesta din urmă, Dilthey notează că Herder "se situează, ca și Lessing, pe terenul sănătos al realismului care nu cunoaște decât indivizi, și ca atare recunoaște doar evoluția indivizilor ca sens al procesului universal" (ibid., pp. 102-103
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
doar evoluția indivizilor ca sens al procesului universal" (ibid., pp. 102-103), idee ce ilustrează o dată în plus teza lui Dilthey despre discontinuitatea epocilor. Reprezentanții acestei orientări sunt urmați de Lotze, care se apropie de Herder "atât în ceea ce privește conexiunea dintre cercetarea cauzală și cea teleologică, cât și în ceea ce privește realismul care le slujește doar indivizilor și evoluției lor" (ibid., p. 103). 117 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 69. 118 Ibid., p. 102. Pentru întregul context al acestei afirmații vezi III, 3. 119
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai mare vitalitate lăuntrică nu sunt de ajuns, dacă însăși viața sufletească nu este istorică în acest sens."27 Și de aici se vede că, așa cum am mai arătat de altfel, Dilthey nu recurge la explicații de tip pozitiv, pur cauzale, prin care rămânem doar în exteriorul lucrurilor, ci la Verstehen, ceea ce presupune Einfühlung, adică o interiorizare a obiectului cunoașterii, o "identificare bazată pe ideea unității fundamentale a umanității"28 o comprehensiune ce se derulează ca "un proces în cadrul căruia cunoaștem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teoretic") și admit existența unui sistem de valori, fie cognitive, fie etice ("sensul practic"). Ca atare, Dilthey vorbește în Einleitung... despre un triplu raport în funcție de care se structurează științele particulare (der dreifache die Einzelwissenschaften überschreitenden Zusammenhang): "Legătura (1) cu nexusul cauzal concret al tuturor stărilor de fapt și al modificărilor acestei realități, (2) cu legile universale ce-și subordonează realitatea respectivă și (3) cu sistemul valorilor și imperativelor proiectat prin raportul dintre om și corelația sarcinilor lui" (s.n.)110. În continuare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
după scopuri". Deși aici scopul se corelează cu valoarea, nu cu intenția, apreciem că prin termenii discuției, Vianu prefigurează în cursul de Filozofia culturii din care reproducem citatele, publicat în 1943 distincția operată în 1971 de către von Wright între "explicația cauzală" și cea "teleologică"145. Din perspectiva acestei distincții care, după cum am văzut deja, apare clar încă de la Dilthey, odată cu stabilirea raportului dintre Naturși Geisteswissenschaften -, credem că ar fi interesant de făcut o comparație metodologică între cele două tipuri de psihologie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
universal valabile constituie substratul unificator al științelor particulare 178. Or, "în aceste realități spirituale, care acționează autonom în ființa umană, rezidă orice țel al acțiunilor acesteia."179 Tocmai de aceea, în interpretarea istoriei trebuie să avem în vedere, pe lângă "explicația cauzală" (prezentă în ceea ce am numit zona de interferență a științelor naturii cu cele ale spiritului), și "concepția teleologică", după cum spune O. Braun într-o lucrare apărută în 1913 sub titlul Geschichtsphilosophie. Autorul citat explică această remarcă prin faptul că "orice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a stabili rolul unor asemenea regularități sau corelații legice în explicația istorică", explică M. Flonta. În aceste condiții, "tendința noastră spontană [...] de a identifica legitatea cu predictibilitatea și intenționalitatea cu inteligibilitatea ex post facto" este lipsită de justificare. Așadar, "mecanismele cauzale și cele motivaționale se întrepătrund strâns în explicația istorică", astfel încât nici monismul, nici dualismul metodologic "nu pot căpăta o îndreptățire deplină" (s.n.). Deseori, chiar "motivele pot constitui temeiuri pentru predicție" (ibid., pp. 13-14). 94 Preferăm să folosim în cazul lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o proliferare a varietății prejudiciilor reparabile; se repară aproape orice și, în aceste condiții se constată și sporirea dificultăților judecătorului în stabilirea daunelor 279. Nu vor fi supuse repararii decât prejudiciile directe, adică acele care se găsesc într-o legatură cauzală cu faptul care a determinat neexecutarea obligațiilor contractuale. În acest sens, art. 1 533 Cod civil prevede ca, "chiar în cazul când neexecutărea obligației rezultă din dolul debitorului, daunele-interese nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este o consecința directă și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
plătit cambia ori din ziua în care acțiunea de regres a fost pornită împotriva sa, după caz, potrivit distincțiilor făcute de lege. b) Executarea cambială. Care este o procedură specială de valorificare a drepturilor cambiale. 2. Mijloacele extracambiale a) Acțiunea cauzală b) Acțiunea de îmbogățire fără cauză. Sunt acțiuni reglementate de dreptul comun prin care se valorifică pe cale judiciară drepturile rezultate din raporturile juridice civile și comerciale. Regresul În cazul când, la scadență, trasul refuză plata, obligația de garanție a coobligaților
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
au stabilit acest raport cambial. Orice excepție cambială trebuie formulată de către debitor la primul termen de înfățișare. Pentru a fi admise de către instanță este necesar să fie de grabnică soluționare și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă. Acțiunile extracambiale Acțiunea cauzală Emiterea cambie sau transmiterea ei nu duce la stingerea raporturilor fundamentale în temeiul căruia a fost emisă cambia. Când obligația cambială nu s-a executat, posesorul cambiei are la îndemână împotriva debitorului, pe lângă acțiunile cambiale, și o acțiune bazată pe
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ei nu duce la stingerea raporturilor fundamentale în temeiul căruia a fost emisă cambia. Când obligația cambială nu s-a executat, posesorul cambiei are la îndemână împotriva debitorului, pe lângă acțiunile cambiale, și o acțiune bazată pe raportul fundamental, denumită acțiune cauzală. Pentru exercitarea acțiunii cauzale trebuie îndeplinite 2 condiții: • existența protestului de neacceptare sau de neplat; • posesorul cambiei trebuie să ofere debitorului restituirea cambiei, prin depunerea ei la grefa instanței sesizate cu acțiunea cauzală și cu dovedirea îndeplinirii formalităților necesare pentru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
stingerea raporturilor fundamentale în temeiul căruia a fost emisă cambia. Când obligația cambială nu s-a executat, posesorul cambiei are la îndemână împotriva debitorului, pe lângă acțiunile cambiale, și o acțiune bazată pe raportul fundamental, denumită acțiune cauzală. Pentru exercitarea acțiunii cauzale trebuie îndeplinite 2 condiții: • existența protestului de neacceptare sau de neplat; • posesorul cambiei trebuie să ofere debitorului restituirea cambiei, prin depunerea ei la grefa instanței sesizate cu acțiunea cauzală și cu dovedirea îndeplinirii formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acțiune bazată pe raportul fundamental, denumită acțiune cauzală. Pentru exercitarea acțiunii cauzale trebuie îndeplinite 2 condiții: • existența protestului de neacceptare sau de neplat; • posesorul cambiei trebuie să ofere debitorului restituirea cambiei, prin depunerea ei la grefa instanței sesizate cu acțiunea cauzală și cu dovedirea îndeplinirii formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres aparținând posesorului cambiei. Termenul de prescripție pentru exercitarea acestei acțiuni este de 3 ani și curge de la data nașterii dreptului de acțiune, care este data protestului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acțiune, care este data protestului de neacceptare sau de plată. Acțiunea de îmbogățire fără just temei Acțiunea de îmbogățire fără justă cauză poate fi folosită când posesorul cambiei a pierdut acțiunile cambiale și împotriva debitorilor cambiali nu are o acțiune cauzală. Legea cere îndeplinirea mai multor condiții: • să existe un titlu valabil; • să aibă un caracter subsidiar; • să existe o îmbogățire a debitorilor cambiali; • să existe un prejudiciu suferit de posesorul cambiei. Capitolul 2 Biletul la ordin Reglementarea biletului la ordin
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa. Cecul are valoare de titlu executoriu pentru capital și accesorii. Competentă pentru a învesti cecul cu formulă executorie este judecătoria. Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la îndemână acțiunea cauzală și acțiunea de îmbogățire fără cauză, care se exercită în condiții asemănătoare cu cele prevăzute de lege în materia cambiei. Bibliografie I. TRATATE. MONOGRAFII. COMENTARII Albu, I., Drept civil. Contractul și răspunderea contractuală, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Anghel, I.M., Deak
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
majore ale literaturii. Este, de asemenea, unul din "arhetipurile modalizării ficționale", ceea ce înseamnă că însăși invenția literară s-a identificat, cîndva, cu maniera "romanescului". Iată cîteva din particularitățile trecute în paradigma sa de Jean-Marie Schaeffer: a) Importanța acordată, în înlănțuirea cauzală a diegezei, domeniului afectelor, pasiunilor și sentimentelor, precum și modalităților lor de exprimare; b) În programul romanescului, acțiunea este motivată în special prin "traducerea" comportamentală a vieții afective a personajelor și mai ales prin componenta pasională a vieții lor interioare; c
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la împărțirea numerelor naturale -Activitate frontală -culegere, manual -Activitate individuală -fișă de lucru -Observare sistemică -Probă orală Autoevaluarea -Raportarea rezultatelor și a modului de lucru -exerciții care să scoată în evidență faptul că împărțirea este comutativă -exemplificarea și exprimarea relațiilor cauzale Împărțirea la un număr de o cifră diferit de zero 1.4 2.1 2.5 4.1 4.2 4.3 -aplicarea algoritmului de calcul la împărțire și verificarea prin probă -rezolvări și compuneri de probleme -jocuri cu exerciții
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
doar momentul 1793, caracterizat prin teroare, ci se prelungește mult în secolul XIX, sub diverse forme, ceea ce i-a făcut pe unii să considere toate aceste convulsii și prefaceri ca "un bloc" sau măcar să le abordeze într-o semnificativă succesiune cauzală, cum s-a făcut, de la Barnave la Godechot, de atâtea ori. Astăzi nu mai satisface sintagma "revoluție europeană", propusă de contemporanul Barnave, nici măcar aceea de "revoluție occidentală", sugerată de A. Comte, ci e nevoie de una mai amplă, care să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
marketerii au nevoie de informații despre o problemă, sau doresc ca o ipoteză posibilă să fie mai specifică; Studii descriptive - folosite când marketerii au nevoie să înțeleagă anumite caracteristici ale unei probleme date, sau pentru rezolvarea unei probleme particulare; Studii cauzale - folosite în demonstrarea existenței sau inexistenței legăturilor cauzale dintre două sau mai multe variabile. Colectarea datelor se face pentru două tipuri de date: Date primare - observate, înregistrate sau colectate direct de la sursă; Date secundare - compilate în interiorul sau exteriorul organizației pentru
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
sau doresc ca o ipoteză posibilă să fie mai specifică; Studii descriptive - folosite când marketerii au nevoie să înțeleagă anumite caracteristici ale unei probleme date, sau pentru rezolvarea unei probleme particulare; Studii cauzale - folosite în demonstrarea existenței sau inexistenței legăturilor cauzale dintre două sau mai multe variabile. Colectarea datelor se face pentru două tipuri de date: Date primare - observate, înregistrate sau colectate direct de la sursă; Date secundare - compilate în interiorul sau exteriorul organizației pentru alte scopuri, decât cercetarea curentă. Date secundare interne
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]