3,828 matches
-
numărul de 9 ore lucru pe zi după caz cu încă jumătate de oră până la o oră. 3) Cazarea a) Detașamentul 3 Drumuri: Evreii din Tg. Fălești sunt cazați în două clădiri foste sinagoge bine amenajate. Cei din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt cazați în bordee și căzărmi speciale, bine cantonați și păziți. e) La Det. Sihna Răchiți - Botoșani sunt cantonați în 6 bărăci demontabile și 50 corturi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt cazați în bordee și căzărmi speciale, bine cantonați și păziți. e) La Det. Sihna Răchiți - Botoșani sunt cantonați în 6 bărăci demontabile și 50 corturi date de Bat. 4 Ad-tiv. f) La Det. Serv. Drumuri Bârlad sunt cartiruiți în satele Crivești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Garnizoanei Bârlad și Serv. Drumurilor de a lua urgente măsuri pentru cazarea acestor evrei conf. Instr. G-le 55500/1942 p. 2 sub amenințarea de a i se ridica evreii în caz de neconformare. g) La Det. Tg. Neamț sunt cazați în Tg. Neamț pe la familiile evreești și în 2 sinagoge în cartierul evreesc și izolați de creștini. h) La Det. Serv. Technic Baia sunt cazați în case nelocuite la marginea satelor și în magazii iar cei din Fălticeni în 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a i se ridica evreii în caz de neconformare. g) La Det. Tg. Neamț sunt cazați în Tg. Neamț pe la familiile evreești și în 2 sinagoge în cartierul evreesc și izolați de creștini. h) La Det. Serv. Technic Baia sunt cazați în case nelocuite la marginea satelor și în magazii iar cei din Fălticeni în 2 sinagoge, contactul cu populația fiind relativ înlăturat. i) La Det. Primăriei Huși evreii sunt cazați în clădiri izolate. j) La Det. Cetatea Albă nu s
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
izolați de creștini. h) La Det. Serv. Technic Baia sunt cazați în case nelocuite la marginea satelor și în magazii iar cei din Fălticeni în 2 sinagoge, contactul cu populația fiind relativ înlăturat. i) La Det. Primăriei Huși evreii sunt cazați în clădiri izolate. j) La Det. Cetatea Albă nu s’a primit încă darea de seamă. k) La Det. Păltinoasa evreii sunt cazați în clădirile fabricei de cherestea de lângă stația Păltinoasa, iar cei din Tg. Frumos într’o clădire separată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Fălticeni în 2 sinagoge, contactul cu populația fiind relativ înlăturat. i) La Det. Primăriei Huși evreii sunt cazați în clădiri izolate. j) La Det. Cetatea Albă nu s’a primit încă darea de seamă. k) La Det. Păltinoasa evreii sunt cazați în clădirile fabricei de cherestea de lângă stația Păltinoasa, iar cei din Tg. Frumos într’o clădire separată fiind vorba numai de 18 evrei. 4) Hrana. Este asigurată în condițiuni mulțumitoare de către Bat. de drumuri și instituțiile care-i folosesc, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce lucrează pentru armată. 3) Cazarea și hrana. Majoritatea acestor evrei locuind în chiar orașele unde sunt repartizați pentru muncă, beneficiază de avanta jul de a dormi și chiar mânca la căminurile lor. Restul își primesc drepturile corespunzătoare fiind și cazați la unitățile ce-i folosesc. 4) Controluri. Controlul și supravegherea acestor evrei la unitățile militare cade în sarcina acestora fiind controlați în plus și de către Comandantul de Garnizoană, ofițerii delegați din Comandament și din Garnizoană iar la celelalte instituții controlul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu au voie să locuiască decât la orașe. În consecință, în mediul rural se vor repartiza numai evrei în grup sau detașamente, care trebuie să lucreze pentru nevoi de utilitate generală (fabrici, drumuri, căi ferate), cu obligațiunea de a fi cazați separat și a li se interzice contactul cu populația dela sate. 6. Corpurile de armată (teritoriale) vor lua măsuri să completeze imediat detașamentele exterioare cu evreii între 20-40 ani, care au fost clasați ca apți pentru munca manuală de către comisiile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
noilor cereri de repartizare. Cercurile Teritoriale sunt obligate să sezizeze organele militare care au acordat repartiția în cazul când au fost aprobați evreii, dintre cei ridicați, potrivit ordinului de mai sus. c) Pentru evreii repartizați în detașamente exterioare (folosiți și cazați în afara orașelor de domiciliu) nu se vor face cereri. d) La firmele sau propietățile particulare și în serviciul oricărui particular nu pot fi utilizați evrei. e) La data de 1 Aprilie 1943 încep obligațiunile de muncă pentru tinerii evrei din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Evreii: a) Evreii au drepturi de hrană, soldă și întreținere ca și trupa. b) Nu li se achită ajutorul de familie. Drepturile vor fi achitate de către Comandamentul Etapelor de Est. IV. - CAZAREA și HRANA a) De preferință evreii vor fi cazați separat, în clădiri izolate, corturi sau barăci. Se vor evita a fi lăsați în contact cu populația civilă. b) Fiecare evreu își va aduce o pătură și un dos de saltea. c) Hrana se va procura prin grija batalionului în legătură cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 100, Diguri, Compania II-a, compusă din 500 evrei. Acești evrei au fost cantonați în grupuri în casele locuitorilor din satul Voinești, contrar dispozițiunilor referitoare la cazarea evreilor din Detașamentele de muncă, care prevăd ca acești evrei să fie cazați în afara Comunelor, în corturi sau barăci, așa cum de altfel au fost cazați și evreii din Detașamentele de muncă din satul Nisipurile, Comuna Vădeni, Cotu Lung etc. Prin cazarea acestor evrei în casele locuitorilor, s’a produs o nemulțumire în rândurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost cantonați în grupuri în casele locuitorilor din satul Voinești, contrar dispozițiunilor referitoare la cazarea evreilor din Detașamentele de muncă, care prevăd ca acești evrei să fie cazați în afara Comunelor, în corturi sau barăci, așa cum de altfel au fost cazați și evreii din Detașamentele de muncă din satul Nisipurile, Comuna Vădeni, Cotu Lung etc. Prin cazarea acestor evrei în casele locuitorilor, s’a produs o nemulțumire în rândurile acestora și în plus evreii nu mai putea să fie supravegheați în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fost prinși de jandarmi și trimiși Detașamentului prin serviciul de transferare. În urma intervențiilor făcute atât de noi cît și de Prefectura Județului Brăila, către sfârșitul lunei Mai 1943, s’a construit la marginea satului Voinești câteva bărăci unde au fost cazați o parte din evrei, iar altă parte au rămas cazați tot în casele locuitorilor până în prima jumătate a lunei Iulie 1943, când acest Detașament s’a mutat defenitiv în Comuna Idependența județul Covurlui. În prezent Detașamentul de evrei Nr. 100
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
transferare. În urma intervențiilor făcute atât de noi cît și de Prefectura Județului Brăila, către sfârșitul lunei Mai 1943, s’a construit la marginea satului Voinești câteva bărăci unde au fost cazați o parte din evrei, iar altă parte au rămas cazați tot în casele locuitorilor până în prima jumătate a lunei Iulie 1943, când acest Detașament s’a mutat defenitiv în Comuna Idependența județul Covurlui. În prezent Detașamentul de evrei Nr. 100, Diguri Comp. II-a, se află în Comuna Idependența - Covurlui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mod automat la detașamentul pentru care fusese destinat, îndată după expi rarea scutirii, chiar dacă efectivul detașamentului a fost completat. 12. Medicamentele necesare tratamentului evreilor nespitalizați vor fi procurate prin grija instituției respective. II. Pentru evreii din detașamente exterioare. (utilizați și cazați în afara localităților de domiciliu): 1. Pentru îngrijirea bolnavilor, instituțiile care utilizează evreii vor pune la dispoziția fiecărui detașament exterior o infirmerie cu medicamentele, mobilierul și efectele de pat necesare (pentru circa 1% din efectiv), precum și o încăpere pentru păs trarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
741 (s’a cerut Guvernământului o statistică exactă); restul au murit din cauza epidemiilor. - Majoritatea sunt așezați în județele de Nord ale Transnistriei (Moghilev 32.000, Balta 12.477, Tulcin 2344). Așezarea pe localități în Schița anexă. - În prezent evreii sunt cazați în condițiuni mulțumitoare, cei valizi fiind întrebuințați la lucru. Hrana li s’a asigurat de Guvernământul Transnistriei, ajutoarele au fost date prin Centrala Evreilor din București. Relativ la aducerea evreilor la Vest de Nistru și organizarea celor valizi în deta șamente
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a Bir. 3, Nr. 73820 din 14 Febr. 1943 și prezentului ordin. III. - DREPTURI Drepturile evreilor vor fi achitate prin grija Direcției Superioare și Comandamen tului Geniului, după dispozițiunile ulterioare ce se vor da. IV. - CAZAREA-HRANA a) Evreii vor fi cazați la un loc, în clădiri izolate sau bordee (corturi sau barăci pe timpul verii) și în niciun caz nu vor veni în contact cu populația românească din zonă. b) Fiecare evreu își va aduce pătură, dos de saltea și pernă, idem
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
com) - poreclă, nume de buletin? - vă povestește, Într-o seară, la o clătită despachetată Într-o clătitărie de cartier, pe ducă, despre ea: jitană, descinde dintr-o femeie și un bărbat care s-au căsătorit În Închisoare, prin telefon (erau cazați În stabilimente din orașe diferite), care au avut grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește cu Mamé, bunica, Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din urmă găsindu-i un loc de muncă. În 1998, Pionier primește „targetas por trabajos” și reușește să-și închirieze un apartament. La puțin timp își ajută patru prieteni din Timișoara (4, 5, 6, 7) să vină în Spania. Îi cazează și îi îndrumă cum să obțină statutul legal. În 2000, Pionier își ajută doi verișori din județul Mureș (8, 9) să emigreze în Spania. Le găsește locuri de muncă în domeniul construcțiilor și locuiesc împreună în același apartament. Își ajută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
limbi, ca ei să se simtă în stare să facă opere. Și se adresează părinților: "Așadar, părinți, pe lângă nenumăratele datorii ce aveți la îngrijirea și creșterea fiilor, însoțiți-vă cu învățătorii și feriți-vă copiii ca de foc să nu cază în năbădăile autorlâcului"21. Din acest punct de vedere, Grigore Alexandrescu și Cezar Bolliac nu sunt pentru Heliade Rădulescu decât confirmarea acestei posibilități, cazuri exemplare ale unor elevi care au trecut direct din băncile școlii în coloanele ziarelor, devenind autori
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mine. Am mers noi așa și-i spun: "Măi - i-am uitat numele și chiar îmi pare rău, era căpitan -, știi ceva? Hai să ne căutăm o gazdă, pentru că ăștia de la hotel trimit notă la Securitate cu cei care sunt cazați la hotel și or veni peste noi, chiar dacă nu au ce să ne facă! Dar ca să nu avem probleme hai mai bine să ne căutăm o gazdă!" Și am găsit imediat găzduire la un cetățean a cărui soție era extrem de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Spun asta pentru că toți cei care au venit, când am avut sfințirea monumentului, au confirmat că ei nu au aceleași condiții pentru Asociație. Și am avut 50 de invitați din toate județele țării. Ne-a sprijinit și Mitropolia, că a cazat invitații noștri în căminul "Sfântul Nicolae". Directorul Deleanu de la Cotnari ne-a oferit niște vin pentru foștii deținuți invitați și au fost toți foarte mulțumiți. Monumentul nostru de la Iași sugerează durere, disperare. Pe frontispiciul monumentului pe care l-am ridicat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Sturmbanführer-ul Benesch. Cunoscutul Otto Skorzeny era implicat în centrele de comandă ale gherilei SS pentru alte regiuni din Europa. Tabere de instrucție SS au fost stabilite în Ungaria și, la începutul lui septembrie 1944, circa 250 de Volksdeutsch erau deja cazați în aceste facilități, mulți dintre ei aparent secundați de Waffen SS. 150 de voluntari au fost atașați la Jagdverband Südost și trimiși pentru instrucție specială în școala de sabotaj SS de lângă Neustrelitz. încă un grup a fost instruit de Militärisches
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
În toate direcțiile”. Rachetele, mărturisea evreul, au fost lansate din spitalul din centrul orașului șSfântu Spiridonț În direcția Chesturii, care se afla În apropiere, și din Chestură către locuința spațioasă a unui evreu - casă care a fost confiscată pentru a caza acolo Comandamentul german. În orele dimineții s-au Înmulțit patrulele care arestau evrei, ducându-i la Chestură. Alarma falsă din 28/29 iunie a deschis vânătoarea de evrei de la periferii, iar În două cartiere - cartierele Păcurari, XE "Păcurari" din centrul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]