2,707 matches
-
Strike a pose! Vogue!"). Se poate spune că "Vogue" parodiază convențiile modei manechinele ședințele de pozat, fotografia și procesul de transformare a femeii în obiect dar le și subliniază identificînd pozatul cu un fenomen tipic dansului homosexualilor și apoi cu celebritatea culturală. Pe de altă parte, videoclipul prezintă condițiile în care este produsă imaginea, revelînd atitudini ce țin de modă și imagini ale starurilor, ca și creația încorporată în producția de imagini 15. Videoclipul debutează cu o ploaie de pene semnificînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe "Paris is Burning", care respiră energie erotică. În cele din urmă, panteonul Madona, conținînd imagini privilegiate ("Greta Garbo și Marilyn Monroe... Bette Davis, Rita Hayworth dădeau o imagine bună") este ilustrat cu imagini ale vedetei înseși pozînd deghizată în celebritățile mai sus menționate. Madona a fost atacată pentru că a preluat imagini și fenomene, precum acela al modei, din cultura homosexualilor și a utilizat aceste imagini și acest stil în producțiile sale lipsite de contextul lor original. A fost atacată și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media vor părea celor din viitor extrem de primitive și barbare. Poate că vor considera drept extrem de ciudată această epocă ce îi idolatrizează pe Sylvester Stalone, Madona, Michael Jackson, pe Beavis și Butt-Head, pe manechinele prezentatoare de modă și alte asemenea celebrități. Poate că această cultură suprasaturată de reclame li se va părea marcată de cel mai grosolan spirit comercial, de o irosire a timpului și a resurselor de orice fel, fără precedent în întreaga istorie a civilizației umane. Și poate că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Carlotta Leria a ținut rolul Luciei cu multă știință muzicală și joc de scenă. Baritonul Cairetti, în ciuda vocii sale cam surdă câteodată, are un timbru foarte plăcut și o rară căldură comunicativă. Tenorul Ion Dumitrescu (destinat a deveni o mare celebritate europeană, n.a.) a uimit cu puterea vocii și cu ut diezurile date. Orchestra, magistral condusă de un român, d. ștefănescu. Acesta a fost de două ori chemat de public, deși îi lipseau două instrumente importante.“ Ceea ce a impresionat mai ales
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gheorghe Ressu de la Galați a rostit un discurs foarte aplau dat, care a sfârșit cu cuvintele: „Capul Statului va trebui să se plece sau să plece“. Multă vreme aceste cuvinte au fost citate și ele au făcut lui Ressu o celebritate de oarecare durată. La jumătatea lui noiembrie, Coquelin cel Mare dă la teatrul Eforiei 5 reprezentațiuni, și anume: Un Parisien, Don Cesar de Bazan, Gringoire, La Robe, La vie, Les Précieuses Ridicules, Chamillae, Le Député de Bombignac, L’Anglais ou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dirigenție discutam despre onoare, dragoste, cinste, cu exemple concrete din literatură, pregătindu-ne pentru latura afectivă a vieții. Din discuțiile și pildele pe care ni le dădea profesorul I. Michiu am început să învățăm că stima prețuiește mai mult decât celebritatea, considerația publică mai mult decât renumele, onoarea mai mult decât gloria. Mai târziu, la maturitate, am realizat că stima, considerația publică, onoarea reprezintă calități durabile care nu se spulberă la primul vânt al conjucturilor. Natura l-a înzestrat cu o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
arată cum se poartă lumea în alte țări, el exclamă indignat: Așa se petrec lucrurile în Europa Și chiar în Austria. Iar nu ca căpitan Căpităneanu, Care nu mi-a plătit chiria!... State Prudănescu a avut ceasurile lui de mare celebritate. Emulul lui la Craiova era poetul Basma. Rușii încep să se retragă din țară, urmați de blestemele și de ura românilor. La un moment dat există temerea că va fi ciocnire între cele două armate. În București se zvonește că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Un proverb african spune că: "Un bătrân care moare este o bibliotecă distrusă". Cine a pierdut în viața sa un bătrân drag, tată, bunic sau amic poate înțelege prin sentimentele încercate ce vrea să exprime acest proverb. Din pleiada de celebrități mondiale se pot aminti câteva nume: Goethe, la 83 de ani era în plină și viguroasă creație. Voltaire, titan al culturii franceze, a scris ultima sa piesă, tragedia "Irene" la vârsta de 84 de ani. Darwin, naturalist englez, a lucrat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a umplut, ascunzându-l definitiv sub pământul primitor pe cel care, odată, cândva, fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul și amploarea ritualurilor funebre prilejuite de trecerea la cele veșnice a vreunei celebrități din aristocrația creștină. Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și Tristan Tzara la Eliade, Cioran și Eugen Ionescu. Eu am numit calea aceasta "complexul lui Orfeu", tracul care a plecat să-i civilizeze pe greci, evadând din spațiul natal. Există și atitudinea inversă, de nepăsare tipic românească față de iluziile celebrității, aceea a anonimatului culturii tradiționale. Exemplul revelator este surprins de Adrian Marino în Lucian Blaga. Marele poet, filosof și dramaturg a fost ani îndelungați în spațiul diplomației europene, dar nu s-a gândit niciodată că e un bun prilej de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
asumarea literaturii ca un altfel de ontologie. Iar din prieteniile literare de după 1989, cu Traian T. Coșovei, cu Cornelia Maria Savu ori Ioana Crăciunescu, am aflat cum poate deveni literatura destin! A.B. Mulți așteaptă de la literatură un strop de celebritate până la destin. Stai la masă cu celebritatea? Ar trebui să înțelegem mai bine ce-i cu celebritatea în ziua de astăzi. Ca niciodată până acum, societatea umană e tot mai amprentată și mai dependentă de imagine, mai bine-zis de însușirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iar din prieteniile literare de după 1989, cu Traian T. Coșovei, cu Cornelia Maria Savu ori Ioana Crăciunescu, am aflat cum poate deveni literatura destin! A.B. Mulți așteaptă de la literatură un strop de celebritate până la destin. Stai la masă cu celebritatea? Ar trebui să înțelegem mai bine ce-i cu celebritatea în ziua de astăzi. Ca niciodată până acum, societatea umană e tot mai amprentată și mai dependentă de imagine, mai bine-zis de însușirile la zi ale imaginii, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu Cornelia Maria Savu ori Ioana Crăciunescu, am aflat cum poate deveni literatura destin! A.B. Mulți așteaptă de la literatură un strop de celebritate până la destin. Stai la masă cu celebritatea? Ar trebui să înțelegem mai bine ce-i cu celebritatea în ziua de astăzi. Ca niciodată până acum, societatea umană e tot mai amprentată și mai dependentă de imagine, mai bine-zis de însușirile la zi ale imaginii, cum ar fi faimă, succes social, nume de brand. Imaginea a devenit obiect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de imagine, mai bine-zis de însușirile la zi ale imaginii, cum ar fi faimă, succes social, nume de brand. Imaginea a devenit obiect și, prin efect, a creat o dictatură de imagini-obiect, după formularea inspirată a lui Jean Baudrillard. Astăzi, celebritatea e un rezultat ori chiar un fetiș al imaginii. E oglindirea profană la superlativ! De cele mai multe ori, o construcție de imagine, după cum o afirmă și o impun specialiștii în comunicare și marketing. Am putea spune, că ditirambii celebrității sună de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Baudrillard. Astăzi, celebritatea e un rezultat ori chiar un fetiș al imaginii. E oglindirea profană la superlativ! De cele mai multe ori, o construcție de imagine, după cum o afirmă și o impun specialiștii în comunicare și marketing. Am putea spune, că ditirambii celebrității sună de pe canalele mediatice până în valorizările instituționale cam așa "totul pentru imagine, totul pentru frontul vizibil și invizibil al consumului de imagine". Din prestigiul de altădat, în primul rând dat de operă și de dimensiunea etică, morală ori spirituală, s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru frontul vizibil și invizibil al consumului de imagine". Din prestigiul de altădat, în primul rând dat de operă și de dimensiunea etică, morală ori spirituală, s-a cam ales praful cultivat acum în discursurile mediatice ale celebrilor zilei. Construcția celebrității nu mai pariază pe valoarea operei, ci, mai ales, pe imagine. De aici toate păcatele pe care le putem deconspira, la o repede ochire, în cei ce ne sunt promovați ca fiind celebrii triburilor profane din Cetate! Pentru mine, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
of Governance din Berlin. Nu știam ce e dar, din fericire, dedesubt erau trecute numele câtorva profesori. Doi dintre ei erau extrem de celebri. Hertie School of Governance fiind un proiect nou, era în interesul lor să anunțe că au aceste celebrități, pentru ca oamenii să se orienteze. Și, ca la Evangheliștii, am trimis o aplicație prin poștă. Am primit invitație la interviu. Erau vreo 70 de candidați și short-listați au fost vreo șapte, chemați la interviu. Interviul avea loc într-un palat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de la Zamfirescu sau Peristeri, ca să nu mai vorbim de cafenelele din pasajul Macca și alte zeci și zeci de cafenele de cartier, care numai din cauza amplasamentului mai ascuns, nu a ofertei și cali- tății produselor, nu aveau parte de aceeași celebritate. Găseai un cafegiu la orice intersecție, și nu doar că măcina boabele proaspăt prăjite, fiecare după stilul și iscusința sa, și ți le și fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fi, nu știu, râde Cristi, nu obișnuiesc să citesc despre mine. — Cum, nici așa, de curiozitate măcar ? — Deloc, dacă vă spun. — Ce interesant... Ce găsiți atât de interesant ? — Nimic, mă gândeam doar... Un mare dizeur, nu ? Date fiind reputația și celebritatea sa, incomparabilă cu a altui tip de artist, poate doar cu cea a unui actor, mă gândeam că genul acesta de om, cu iertare vă spun, căci nu vă judecam pe dumneavoastră, aș fi bănuit că dizeurul, în general, suferă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cântând dueturi cu soțul ei de atunci, Petre Alexandru, dar și cu Luican sau Zavaidoc, până să se afirme singură cu romanțe. Puțin mai încolo are să debuteze și sora ei mai mică, Jana Braia, cunoscută mai apoi și căpătându-și celebritatea cu numele de Ioana Radu, pseudonim dat de Ion Filionescu, compozitorul și pianistul lui George Enescu, atunci când ea a cântat prima oară la radio. Avea să susțină recitaluri apoi la Potcoava, la Princiar, la Motanul negru și Cina. Tot alături de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
urmă ? Atunci, după mijlocul anilor ’30, când o nouă generație de muzicieni începeau să umple afișele orașului, iar contrac- tele li se dublau sau triplau peste noapte, ajungând în doar câteva zile de la periferie în centru, de la debutul timid la celebritatea și strălucirea din marile restaurante, patronii fiind în stare de orice pentru a aduce o nouă vedetă publicului, când Bucureștiul trăia poate cea mai efervescentă și mai spectaculoasă perioadă a muzicii sale, vine și rândul lui Cristi să primească o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
O zarvă de nedescris s-a creat imediat, au început să se mute mese, scaune, să se strige, să se chiuie și să se bea peste măsură pentru o așa reîntâlnire. — Bibi, nu-mi spune, nu ți-o mai ajunge celebritatea Bucureștilor și ai venit să cucerești și frațujii, râde Mircea, Mircea Niculescu, fost coleg de clasă cu Cristi și cu Mihail Sebastian. Și, ia zi, cât stai pe la noi ? Cam o săptămână, cam așa. — Atât de puțin ? ! Și tu, Boantă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu vor mai putea fi ascultate ? Tu nu vezi că te îndrepți spre neant ? — Marie, ce naivă ești... Un copil credul care l-a apucat pe Dumnezeu de picioare, doar pentru că i s-a pus pe tavă un dram de celebritate. Îmi vorbești despre o lume pe care am cunoscut-o de zece ori mai bine, când voi nici nu visați că se poate atinge un asemenea succes. Iată succesul însă, cum vine și cum pleacă. Nu el ne face nemuritori
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu o ploaie teribil de rece încă din zori, o furtună care anunța începutul toamnei lui 1947. Cristi s-a trezit fredonând La vie en rose, al bine-cunoscutei Édith Piaf, pe care cântărețul o văzuse înainte ca aceasta să cunoască celebritatea internațională, la Paris. Era bucuros. Împlinit. Radia, așa cum nu o mai făcuse de multă vreme. A ieșit din camera lui și s-a dus în baia comună, care se afla în capătul culoarului, pentru a se aranja atent, așa cum obișnuia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
an În țară, părea cumva că „regret” actul meu sau, cum se răspândise zvonul, că sunt dispus a „repara totul”. Acest zvon m-a și apărat, poate, contra autorității furibunde de a-i fi disprețuit privilegiile; dar și cărțile și celebritatea mea reală. Cu siguranță a fost vorba de un „impuls”, unul dintre acelea pe care nu le putem explica prea bine niciodată deși avem Întotdeauna o recuzită bogată de explicații ce par mai mult sau mai puțin rezonabile. Ca și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]