2,037 matches
-
de milioane de mase solare. Cel mai luminos quasar observat vreodată (botezat 3C 273 și aflat în constelația Virgo) are o magnitudine aparenta de circa 12,9, însă o magnitudine absoluta de -26,7. Asta înseamnă că dacă acest obiect celest ar fi la o distanță de aproximativ 33 de ani lumină de Terra, ar lumina la fel de intens precum Soarele.
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
de electroni liberi și cationi) emise de Soare în toate direcțiile, ca rezultat al temperaturii înalte a coroanei solare, stratul exterior al stelei. Pe durata furtunilor magnetice, fluxurile pot fi mai puternice, asemenea câmpului magnetic interplanetar apărut între două corpuri celeste, determinând conturbarea ionosferei în răspuns la furtuni. Asemenea tulburări afectează calitatea comunicațiilor radio sau a sistemelor de navigare, putând afecta astronauții din aceste regiuni, celulele solare ale sateliților artificiali, indicația busolelor și acțiunea radarelor. Acțiunea ionosferei este complexă și dificil
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
winglet, de aproape 2.5 m înălțime. În plus, aceste dispozitive pot fi instalate și pe aripile avioanelor mai vechi. O altă caracteristică (care arată vechimea designului inițial) sunt două ferestre poziționate deasupra parbrizului principal (sprâncene), folosite inițial pentru navigație celestă. Astăzi sunt inutile, și deranjază mulți piloți. Astfel, modelele noi sunt oferite fără aceste ferestre, și se oferă servicii pentru desființarea acestora. Modelul se caracterizează prin utilizarea motoarelor turboventilatoare JT8D de primă generație. Ambele variante au fost disponibil și în
Boeing 737 () [Corola-website/Science/306796_a_308125]
-
înaintea răsăritului. Kephri trece peste vârfurile picioarelor zeiței Nut și se arată în est. Însoțitorii lui nu îl părăsesc, deoarece mai există încă multe pericole pentru soare: furtuni, ploi și Apophis, care la prânz vine să bea apă din fluviul celest. Spre amiază, Khepri se metamorfozează în Ra, zeul cu trup de om și cap de șoim, personificarea soarelui la zenit. Seara, Ra redevine Atum. Astfel, drumul soarelui în mitologia egipteană presupune o permanentă metamorfoză Atum - Khepri - Ra. Alături de zeii pe
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
calculele necesare și să obțină rezultate numerice în concordanță cu observațiile astronomice. Tot D'Alembert este și cel care a făcut să progreseze dificila problemă astronomică referitoare la explicația mișcării lunii. În acest sens, el este un precursor al "Mecanicii celeste" a lui Laplace. De asemenea, D'Alembert a lucrat la problema de aberațiilor cromatice, care limitau acuratețea lunetelor astronomice, problemă abordată la concurență cu Alexis Clairaut și Leonhard Euler. El a propus suprapunerea mai multor lentile, având forme diverse și
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
se află sală plenului, sălile de ședință,bibliotecă și arhiva Knessetului, birouri și auditorii, „Salonul Chagall” cu tapițerii pictate de pictorul Marc Chagall, care descriu istoria poporului evreu. Zidul de piatră aflat în fața sălii plenului, reprezentând Ierusalimul terestru și Ierusalimul celest, a fost conceput de sculptorul Danny Karavan. În "Knesset" sunt aleși, prin sufragiu universal 120 de deputați, pentru o perioadă de patru ani. În caz de criză politică, pot avea loc alegeri anticipate (depinde de hotărârea majorității din Knesset). Knessetul
Knesset () [Corola-website/Science/303194_a_304523]
-
doi corbi ai zeului Odin, Hugin și Munin îl înștiințează pe stăpânul lor despre ceea ce se întâmplă în lume. Tot în mitologia celtică, corbul este un simbol al lui Lug, zeu omniscient, și asta datorită faptului că fiind pasăre reprezintă celestul și lumina, iar prin culoarea sa reprezintă terestrul și tenebrele. Corbul mai este întâlnit și în legenda potopului din mitologia mesopotamică. Singurul supraviețuitor al dezastrului, împreună cu familia sa, Uta-Napiștim, trimite din corabia sa un porumbel, o rândunică și un corb
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
nimic), toate coexistând în timp și spațiu. Aceasta viziune cu toate planurile ce le implică este regăsibilă în proza propriu-zisă. Radu Petrescu tocmai asta face, dă viață ruinelor, prin personajul Mihai, care reușește să iasă din spațiul uman spre cel... celest. E singurul personaj ce descoperă sacralitatea existenței prin iluminare, trăind experiența deja-vu-ului, prin vederea calugăriței de la mânăstirea Pasărea, prin realizarea propriei staturi când se vede în geamul balconului, și, mai mult, când traiește experiența senzației de extensiune a propriei ființe
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
pentru ceilalți. Ființa lui este mai mult metafizică decât fizica. Ceilalți sunt asemeni lui Stanică Rațiu (Leon Marcu), sau moș Costache (Octav Dinescu) orbi la transcendent, robiți banului. Așadar, există două categorii de personaje: cele pământene și cele, mai curând, celeste. Interesant este jocul de perspective, unde naratorul propune viziuni și reprezentări existențiale în funcție de personajul asupra căruia se insistă. Este problematizată tema vieții, a morții, a timpului, dar nu numai pe un plan, ci pe mai multe deodată: în planul real
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
Sütő András alergînd pe jos sau cu bicicleta pe străzile Clujului, cu șpalturile în mînă de la redacție la tipografie și de la tipografie înapoi la redacție. E bine să ni-l închipuim pe Sütő András pedalînd în continuare pe o bicicletă celestă, îndreptîndu-se spre o redacție mai înaltă și spre o tipografie căreia numai el îi știe, în clipa asta, tainele presimțite în capodopera „Un leagăn pe cer" (...)", fragment din necrologul „Cireșe de toamnă", de Mircea Dinescu, Adevărul, 9 octombrie 2006.
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
ființele. Era apărătorul zeilor și al întregii omeniri împotriva forțelor răului. Indra era considerat un zeu solar, ce străbătea cerurile în caleașca sa aurită. Cel mai adesea era însă cunoscut ca zeu al fulgerului, mânuind cu iscusință și putere arma celestă, Vajra (fulgerul). În luptă, Indra folosea de asemenea și arcul, un laț și un cârlig. Printre altele, Marele Zeu avea puterea de a reînvia războinicii uciși în luptă. Indra este considerat un zeu creator, fiind cel care a stabilit ordinea
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
și care avea patru colți de fildeș ce semănau cu un munte sfânt. De-a lungul timpului, Indra a primit numeroase nume: Sakra („Cel Puternic”), Vajri („Cel care fulgeră”), Purandara („Distrugătorul orașelor”), Meghavahana („Călărețul norilor”) și Svargapati („Domnul Cerului”). Reședința celestă a lui Indra este tărâmul ființelor divine zeiești (Svarga Loka), paradisul celest, care înconjoară cel mai înalt pisc al muntelui sacru Meru. Acest paradis se putea deplasa oriunde, la comanda stăpânului său, Indra. Indra și frumoasa lui contraparte feminină, zeița
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
sfânt. De-a lungul timpului, Indra a primit numeroase nume: Sakra („Cel Puternic”), Vajri („Cel care fulgeră”), Purandara („Distrugătorul orașelor”), Meghavahana („Călărețul norilor”) și Svargapati („Domnul Cerului”). Reședința celestă a lui Indra este tărâmul ființelor divine zeiești (Svarga Loka), paradisul celest, care înconjoară cel mai înalt pisc al muntelui sacru Meru. Acest paradis se putea deplasa oriunde, la comanda stăpânului său, Indra. Indra și frumoasa lui contraparte feminină, zeița Indrani, domnesc peste acest paradis. În palatul lui Indra nu este îngăduită
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
masculilor necunoscuți, își închipuie că va trezi în vreunul gustul pentru extraordinar, cu expulzare violentă din banal. Are de-a face însă cu trei cazuri disperate - ceea ce o disperă și pe ea, mai ales că în lupta dintre teluric și celest, bărbații devin pedeștri și ea va suporta, drept consecință neașteptată, grosolănii de tot soiul grefate pe indiferentism mitocănesc, asezonat cu ricanări batjocoritoare de cea mai joasă speță." (Valentin Silvestru, România literară, 27 martie 1986) O DRAGOSTE NEBUNĂ, NEBUNĂ, NEBUNĂ, Februarie
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
zeul suprem, probabil pentru că el își pierduse autoritatea pentru locuitorii orașelor expzuse influenței meditraneene. Cu toate acestea, coloanele aflate mai ales între Rin, Mosela și Saône, numite "Jupiter cu uriașul", ridicate de niște triburi germanice prelungesc simbolismul arhaic al zeului celest suprem.
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
Zoroastrism, cea a dublei creații a lumii. Ahura Mazda (Avestan sau Ohrmazd) și Amesha Spentas sunt sursele energiei constructive, pozitive, în timp ce Angra Mainyu și Daevas sunt sursele întunericului, distrugerii, sterilității și morții. Aflat foarte des în limba persană "daeva" înseamnă "celest" sau "strălucitor"'. Aceste divinități erau venerate în religia mazdeismului înaintea zoroastismului, și erau ființe sacre. După reforma religioasă a lui Zarathustra termenul "daeva" a început, dimpotrivă, să fie asociat cu "demon" . Chiar și pe vremea aceea persanii care trăiau la
Mitologia persană () [Corola-website/Science/299524_a_300853]
-
Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani“, Runa, un soi zeiesc de „sămânță a lumii“, sortit a rodi după „cataclism“ (aluzie, poate, chiar al doilea război mondial): "Turnul dormea-ntre ape liniștit / Și numai câteodată fețe sumbre / Se abăteau sub
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
După creația lumii apare demonul Sulmus și cere o bucată de pământ cât să cuprindă cu vârful toiagului. Fiindu-i acceptată cererea, Sulmus lovește cu toiagul în pământ și creează șerpii. În mitologia tibetană, lumea a fost creată de zeii celești, Phyva, imaginați ca fiind munți ai cerului. Unii dintre acești zei au coborât pe pământ aducând cu ei animale, plante și pe cei dintâi oameni. Această epocă paradisiacă durează 10.000 de ani. Un demon închis în al nouălea etaj
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
special cea chinezească, dragonul reprezintă și norocul. Joseph Campbell, în "Puterea mitului", vedea în dragon un simbol al divinității și al transcedentalului, pentru că reprezenta unitatea dintre Cer și Pământ combinând șarpele (terestru) cu aripile unei păsări sau a unui liliac (celest).
Dragon () [Corola-website/Science/303891_a_305220]
-
Venus din Milo la misteriosul surâs al Giocondei sau dramatica Guernica lui Picasso, de la marmoreele statui ale lui Michelangelo la Rodin sau Brâncuși, de la fastuoasele palate renascentiste de pe Valea Loirei sau Tamisei la megalopolisurile contemporane, sfidătoare Turnuri Babel spre implacabilul celest. Toate aceste lucruri m-au fascinat din anii adolescenței și studenției mai ales la cursurile de istoria culturii și civilizației. Aflată în Zodia Săgetătorului, sub semnul soarelui, am avut mai mult curaj să îndrăznesc ce nu au putut alți membrii
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
germană. A fost membru al grupărilor avangardiste germane, profesor la Bauhaus, îmbinând tendințele moderne în artă într-un desen sintetic, cu linii cromatice îndrăznețe. Subiectele lui Klee acoperă o plajă vastă, mergând de la motive figurative (personaje, peisaje terestre, acvatice și celeste) la forme geometrice sobre și polimorfe (săgeți, cruci, stele, puncte) și la semne grafice (pictograme, hieroglife). Operele sale, acuarele sau guașe, au un format adesea limitat la dimensiunea unei foi de scris. Uleiurile și pastelurile, pe pânză sau pe hârtie
Paul Klee () [Corola-website/Science/304299_a_305628]
-
care va lua Giuvaerul Sacru folosit de ea în tot acest timp, iar preoteasa întunecată se va preschimba în praf datorită dispariției puterilor ei magice. În filmul , Kagome o va întâlni pe Prințesa Kaguya, un demon care a devorat ființă celesta cu același nume, preluandu-i înfățișarea și puterile. Demonul a fost închis în interiorul unei oglinzi de către bunicul lui Miroku și a fost eliberat de către Kanna și Kagura; deoarece Kaguya dorește să oprească timpul, aceasta pornește în căutarea Robei Celeste, menite
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
ființă celesta cu același nume, preluandu-i înfățișarea și puterile. Demonul a fost închis în interiorul unei oglinzi de către bunicul lui Miroku și a fost eliberat de către Kanna și Kagura; deoarece Kaguya dorește să oprească timpul, aceasta pornește în căutarea Robei Celeste, menite să-i amplifice puterile. La momentul eliberării sale, Roba Celesta era deținută de către Clanul Hojo; Kaguya va găsi roba și va încerca să o ia cu forța, pregătind o incantație. Kagome o va săgeta, iar puterile lui Kagome îi
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
aude vocea lui Inuyasha și își va recapătă cunoștință; rană din spatele ei se va vindeca, lăsând Roba Celesta să cadă liberă către sol. Kaguya este uimită că tânăra s-a vindecat rapid, înțelegând că acest lucru s-a datorat Robei Celeste. În timp ce Kaguya ridică Roba, Kagome o interoghează, dorind să știe motivele ei de stopare a timpului. Deoarece singurii care sunt îngrijorați de trecerea timpului sunt muritorii, Kaguya dorește că spațiul ei să fie unul al "nopții eterne", iar când Kagome
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
încât să fie plin de "roua" tinereții. În antichitate, se credea că pietrele prețioase erau picături de spermă divină care s-au coagulat după ce au fertilizat pământul. În Chină Antică se credea că jadul era spermă uscată a unui dragon celest. Bazându-se pe asemănarea șucului de păpădie cu spermă umană, se credea că floarea asigura în mod magic curgerea spermei. Bulbii gemeni ai orhideei erau considerați a fi omologii testiculelor, existând o credință de origine română ce afirmă că floarea
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]