11,436 matches
-
diverse molecule semnal (inclusiv efectul moderator față de acțiuni vasoconstrictoare), rolul antitrombotic prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
decurs de minute iar creșterea vasculară are loc în interval de câteva zile (coronare). Proliferarea începe prin înmugurire la nivelul venulelor, cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse de diferite lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
normale și patologice. De exemplu, la acest nivel există un număr mare de mastocite care conțin heparină. 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular Finalitatea funcției respiratorii la nivel de organism constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ impermeabilă la cationi. Astfel, în vederea neutralității electrice, ionii de clor difuzează în celulă din plasmă. Mișcarea clorului are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2 depinde de viteza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se numesc lamina rara (proteoglicani). Membrana bazală are și un rol activ în respingerea proteinelor plasmatice, datorită puternicei încărcări electronegative a proteoglicanilor (acid sialic, sialoproteine și heparan-sulfat). Diametrul molecular al albuminelor plasmatice este de numai 6
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare podocit este alcătuit dintr-un corp celular și o multitudine de prelungiri ramificate, numite pedicele, ce se sprijină pe membrana bazală (fig. 96). Pedicelele creează un strat foarte compact, ce prezintă o serie de fisuri longitudinale, numite „fante de filtrare”. Fantele de filtrare au aprox. 20 nm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Tubul contort proximal Tubii proximali corticali reabsorb cea mai mare parte a elementelor minerale și a altor nutrienți din fluidul tubular și le trec în sângele din capilarele peritubulare. Este căptușit cu un epiteliu cilindric unistratificat, cu diferențe între polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
are mai mult sodiu, clor, bicarbonat și calciu. Diferențele foarte marcate de concentrație ale sodiului și potasiului sunt consecințele activității ATP azelor membranare ale tuturor celulelor vii. Concentrația scăzută de clor și bicarbonat se datorează potențialului electric negativ al interiorului celular, care produce un eflux de ioni negativi, iar calciul intracelular este sechestrat în organite, și concentrația lui citosolică este foarte mică, 10-7 M. In condiții obișnuite, lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
calciul intracelular este sechestrat în organite, și concentrația lui citosolică este foarte mică, 10-7 M. In condiții obișnuite, lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din celălalt compartiment pentru a restabili
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tubilor colectori, va elimina excesul de potasiu iar o scădere a potasiului va produce efecte inverse. 26.3.3. Reglarea renală a calciului Concentrația extracelulară a calciului este păstrată constantă, deoarece acest ion este implicat într-o multitudine de funcții celulare de importanță vitală și orice variații importante ale concentrației sale plasmatice ar fi cauzatoare de tulburări majore. O scădere importantă a concentrației extracelulare de calciu produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cuplat cu tirozin-kinaza, și activează pe calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
62. Auto-organizarea, auto-referința, auto-producerea sunt caracteristici care apar dincolo de un anumit prag de complexitate. Acestea nu mai sunt comprehensibile prin teorii mecaniciste, biologiste simple. Ele cer teorii noi și noi instrumente formale: dinamica neliniară, teoria haosului, teoria fractalilor, teoria automatelor celulare, a rețelelor, cibernetica etc. În fapt, ele cer să punem sub semnul întrebării, să denaturalizăm obișnuințe și cunoștințe considerate "naturale", ca "de la sine". Dacă urmărim principalele tendințe ale devenirii societăților (cel puțin de la al Doilea Război Mondial încoace), constatăm că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
procese chimice care nu sunt întotdeauna inofensive sau favorabile raportat la mediul înconjurător. Actualmente există un interes crescut în dezvoltarea de materiale naturale cu preț convenabil pentru polimerii sintetici. Chitina, care se găsește în exoscheletul crustaceelor, cuticulele insectelor și pereții celulari ai fungilor, este cel mai abundent aminopolizaharid din natură. Acest material este un homopolimer liniar constituit din N-acetil-glucozamină legată β(1-4). Are structură similară cu celuloza, dar este un aminopolimer și are grupe acetamidă în poziția C-2 în locul grupelor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celei viabile și are la bază un mecanism de reținere pasivă a substanțelor toxice de către biosorbenții microbiologici neviabili/inactivi sau derivați ai acestora. Biosorbția se datorează unui număr de procese independente de metabolism, care în esență au loc în peretele celular, adsorbție fizică și chimică (schimb ionic, complexare, chelatizare și microprecipitare), în care mecanismele responsabile pentru reținerea unui poluant vor fi diferite pentru un anumit tip de biomasă. În mod curent cercetătorii folosesc termenul de biosorbție și pentru celulele viabile, dacă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]