1,987 matches
-
Încă n-au găsit răspuns nici dezbateri În Viața românească. Există oarecare inerție manifestată prin căutarea numai de publiciști «consacrați» - temele mai mari nefiind propuse și tinerilor (Ă). În sectorul Teorie și critică, revista a dat o contribuție apreciabilă În cadrul centenarului nașterii lui Eminescu. Totuși, nu toate studiile și articolele au un nivel științific ridicat, unele, - ca de pildă Natura și dragostea În poezia lui Eminescu, Eminescu, poet al poporului - neaducând elemente noi față de cele discutate și publicate În presă. Studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lipsită de «monarhismul formal» (formula aparține autorului - N.R.) cu care sunt calificate tendințele concesive ale poeziei lui Coșbuc și pe care criticul nu le analizează, nu le explică În lumina evenimentelor istorice. (Ă). Și unele articole publicate cu prilejul aniversării centenarului lui Mihai Eminescu, s-au transformat Într-o simplă Înșirare apologetică de teme, ocolind explicarea științifică a operei scriitorului, a evoluției sale ideologice, În directă dependență de raporturile de clasă din societatea În care a trăit. (Ă). Spiritul de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unde a umblat Eminescu, În nr. 1633, ș.a. 7. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. În: Contemporanul, nr. 18, 24 mart. 1950 8. Aurel Martin. - Bibliografie eminesciană. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 2-3, ian.-febr. 1950. Alte contribuții la centenarul Eminescu În același număr: Gaal Gabor. - Adevăratul Eminescu • Emil Isac. - Eminescu și Ardealul • T. Mocanu. - Izvorul popular al inspirației lui Eminescu • Cornel Regman. - Din problemele reconsiderării lui Eminescu, precum și poeziile dedicate lui M. Eminescu: Arma Virumque cano de M. R.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al lui Eugen Jebeleanu. În cazul acestuia din urmă, contribuția poeziei populare la eliberarea sa din mrejele formalismului nu este câtuși de puțin neglijabilă. (Ă). Totuși, mulți poeți tineri nu Înțeleg cum trebuie să-și Însușească moștenirea clasicilor. Astfel, la centenarul lui Eminescu unii dintre poeții tineri au căutat elemente tematice și de expresie pentru poemele lor omagiale chiar În opera marelui poet. Din acest punct de vedere, concludent este poemul Sfărâmat-am rânduirea cea crudă - al lui Dan Deșliu: «Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și politice (Ă). (Ă). În repetate rânduri, apoi, organele partidului Lupta de clasa și Scânteia au dat ajutoare prețioase În ceea ce privește felul cum trebuie analizată moștenirea culturală În genere și cea literară În special. Astfel au fost articolele apărute cu prilejui centenarului nașterii lui Eminescu, cele care discutau diferite lucrări apărute În reviste sau edituri (de exemplu: critica apărută În Lupta de clasă asupra articolului lui J. Popper despre Coșbuc, publicat În Viața Românească, sau cronica apărută În Scânteia asupra broșurii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
radierii) de consum (luna/decadă) ────────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────── Albatros 1037 1979 2000 VIII/ 3-IX/1 Alină 1052 1991 VIII/1-2 Andreea 1052 2000 VIII/2-3 Anna Spath 1037 1999 IX/1-2 Bărăgan 17 1041 1991 VII/2-3 Carpatin 1037 1983 1999 VII/2-3 Centenar 1037 1978 1999 VIII/1-2 D'Agen 1037 1999 VIII/ 3-IX/1 Dâmbovița 1037 1982 1998 VIII/2-3 Delia 1040 2002 IX/1-2 Diana 1037 1983 1999 VII/1-2 Floră 1037 1989 VIII/1 Gras ameliorat 1037 1999 IX/1-2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
IV Tamina 1063 1985 2001 V-VI b Timpuriu de Cluj 1042 1979 2000 II-III Timpuriu de Pietroasa 1068 1989 ÎI Transilvania 1059 1984 2000 IV-V Victoria 1062 1978 1999 II-III Xenia 1063 1983 1999 V-VI b APIRENE Centenar Pietroasa 1068 1991 I-II Otilia 1068 1987 2002 ÎI Perlette 1069 1999 II-III Sultanina 1063 1998 II-III PENTRU VIN Alb aromat 1068 1998 IV-V Aligote 5 Is. 1064 1978 1999 V Aligote 31 Is. 1064 2002 V Aligote
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
și care propune, prin elementele de decor, un tablou nemișcat, rigid, veșnic. Este "vama" spre lumea de dincolo... (a cortinei), o lume care se scurge încet, care se scufundă. "Dincolo" începe cu un râu pe malul căruia un dulap vechi, centenar, stă răsturnat și pe sfert înghițit de apă. Lucrat cu siguranță în lemn de vișin, mobila seamănă cu o luntre ancorată vremelnic la mal; luntrea lui Caron pare să fie, de vreme ce în chiar primul moment al spectacolului, copilul Grișa iese
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am citit scenariul tău. Păi, scenarii ca ăsta aveam si noi... și regizori care să le facă. Asta vrei?" A fost o lecție. Am înțeles-o. Probabil că dacă nu era Roxana, debutam altfel. Atunci am profitat de 1977... Cum? Centenarul Independenței... Am luat În vreme de război a lui Caragiale, care are în fundal legătură cu Războiul de Independența, dar de fapt e vorba despre alienare, singurătate, avarițe... Scenariul nu celebrează gloria, patriotismul afișatsloganele trâmbițate... Și am făcut un film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prin cursuri și seminarii, la licență, masterat și doctorat), la formarea a mii de juriști. V. Decorații și medalii: Marele Ordin de Aur pentru Merite (Președintele Austriei), Ordinul "Pentru Merit" în gradul de Cavaler (Președintele României 1996), Ordinul muncii, Medalia Centenarului Conferinței de Drept internațional privat Haga (1992), medalia A.S.S.E.R. Haga, diferite medalii și diplome de excelență în învățământul universitar ș.a. Președinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România, de la constituirea acesteia (6.07.2000). LISTA de lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului valdaic. Știm că plăcerea scormonirii propriilor mizerii vine din acest apropiat trecut al tragediei noastre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vietii culturale românești în Brazilia, trece în 1957 atribuțiile sale Societății Sf. Treime, organizată în jurul bisericii ortodoxe de aici de Cercul Literar-Artistic Căminul și, mai tarziu, în 1964, de Sociedade Cultural Romeno-Brasileira care, în 1966, patronează la Sao Paulo sărbătorirea centenarului George Coșbuc. M. P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
unor evidențe empirice semnalizând intervenții posibile În politicile de sănătate publică; Tang și Perish (2000) aleg oarecum drumul invers, studiul lor bazându-se pe analiza consecințelor macrosociale, macroeconomice asupra vieții cotidiene individuale; În final, opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
piață va depinde de puterea de negociere pe care acest grup de „câștigători” o va dobândi. Departament, disciplină și American Journal of Sociology Andrew Abbott, În cartea intitulată Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred (1999), apărută cu ocazia centenarului Școlii de la Chicago, realizează o istoriografie a constituirii și schimbării continue ale Departamentului de Sociologie din cadrul Universității de la Chicago: Școala de la Chicago din perioada interbelică, marcată de personalități, perspective teoretice și demersuri metodologice edificatoare; construcția a ceea ce numim cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
573-577, 676; Scarlat, Ist. poeziei, ÎI, 21, 34, 43; Mincu, Eseu, ÎI, 294; Pop, Avangardă, 151-156, passim; Negoițescu, Ist.lit., I, 265; Nicolas Catanoy, Claude Sernet, ,,Euresis”, 1994, 1-2; Lucian Pricop, Dicționar de avangardă literară românească, București, 2001, 49-50; Cornel Galben, Centenar Claude Sernet, ATN, 2002, 6; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, 156. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Caragiale și ardelenii, UVR, 1939, 34; Predescu, Encicl., 650; Gh. Preda, Activitatea Astrei în 25 de ani de la Unire, Sibiu, 1944, passim; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1964, 38-39; Aurel Vasiliu, Însemnările unui sibian despre Caragiale, LL, 1966; Elena Dunăreanu, Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia Petra-Petrescu, „Studii și cercetări științifice (Bacău), 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
o Întoarcere În timp și o repetare ciclică a acestui act de revenire la un moment din trecut. În sfârșit, gestul comemorativ presupune o intenție colectivă de a face public acest complex simbolic. Spillman (1997, pp. 57-93), pornind de la analiza centenarului și bicentenarului SUA, identifică trei elemente esențiale: națiunea, temporalitatea (momentul fondator, viziunea Întemeietoare proiectată În viitor, confirmarea ei În prezentul glorios) și valorile comune (teritoriul național, cultura, prosperitatea etc.). Într-o lucrare frecvent citată, P. Connerton (1995, p. 65) consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să fie familiară publicului căruia i s-a adresat, motivele și temele folclorice selectate. Este și autorul unor piese de teatru - Sperietoarea veselă (1947), Sfânta Jane (1949) - reprezentate, dar needitate în volum. A scris și câteva scenarii de film documentar: Centenarul Teatrului Național „I.L. Caragiale” (1952), Bogății ascunse (1953), Cantemiriștii (1958). Împreună cu Paul B. Marian a îngrijit o ediție revizuită și amplificată a dicționarului Citate și locuțiuni străine al tatălui lor, Barbu Marian. După modelul acestuia, realizează - prin selecție și traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
istoria artelor (G. Oprescu) și de istorie literară, în acest domeniu, fiind de consemnat contribuțiile lui Perpessicius - 29 de ani de la moartea lui Alex. Vlahuță, G. Călinescu - Note despre doi scriitori populari (N. D. Popescu, N. Burlănescu-Alin) și Barbu Lăzăreanu - Centenarul nașterii lui Victor Hugo sărbătorit (acum o jumătate de veac) la Botoșani. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285928_a_287257]
-
Fără să nege adevărul sintagmei "Caragiale e cu noi"(Ștefan Cazimir) cu referire la actualitatea social-politică a comediilor și a Momentelor, cartea de față îi restrânge aplicabilitatea la spațiul literaturii, domeniul potrivit nu pentru festivismul cerut de trista comemorare a centenarului de la trecerea în neființă a scriitorului, ci pentru a marca aniversar Un veac de caragialism. Subtitlul Comic și absurd în dramaturgia și proza românească postcaragialiană clarifică scopul și natura demersului critic, și anume: ce se urmărește, unde și cum. Aparența
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
schițe, "Cultura națională", București, 1930, p. XLI. 14 Garabet Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 49. 15 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Editura Revistei "Viața românească", Iași, 1909. 16 Mihai Beniuc, Se apropie centenarul nașterii lui Ion Luca Caragiale, în "Contemporanul", (1951), nr. 269, (48), 30 noiembrie, apud. Marin, Petrică, Ion Luca Caragiale, Bibliografie de recomandare, Editura de Stat pentru Cultură și Artă, București, 1964, p. 78. 17 Se va conforma, între alții, Vera
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a recompensat (vol. I, pp. 423-424), sau despre odiseea întocmirii la comandă a piesei Caragiale în vremea lui, pentru care autorul, "tovarășul" academician Camil Petrescu, este tras la răspundere întrucât nu a înțeles și concretizat "ce a stabilit partidul pentru centenarul Caragiale". I se reproșează autorului că "n-a prins esențialul creator social-critic scriitoricesc și s-a ocupat de om, chiar cel de la cafenea", că eroul nu este cel care "a luptat cu intransigență împotriva coaliției burghezo-moșierești" (vol. I, p. 426
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pierdute", în revista Ethos, caietul II, Paris, 1975, p. 151, (semnat cu pseudonimul Nicolae Niculescu). 24 Monica Lovinescu, op. cit. p. 48. 25 Idem, p. 48. 26 Maria Bănuș, Actualitatea operei lui Ion Luca Caragiale, în: Studii și conferințe cu prilejul centenarului I.L. Caragiale, E.S.P.L.A., București, 1952, p. 211. 27 I. L. Caragiale, Opere, ediție critică de Al Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, vol. 2. Momente, schițe, notite critice, Editura pentru Literatură, București, 1960, p. 298. 28 N. I. Herescu, Neschimbătorul Caragiale, publicat în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
B. Fundoianu - Benjamin Fondane, ALIL, seria B, t. XXXIV, 1994-1995; Marin Sorescu, B. Fundoianu sau Făgăduința ca afirmare, L, 1995, 40; Dosar B. Fundoianu, APF, 1995, 11; Caraion, Tristețe, 107-111; Pop, Recapitulări, 134-141; Mirodan, Dicționar, II, 299-323; Z. Ornea, La centenarul Fundoianu, RL, 1998, 49; Mănucă, Perspective, 26-41; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 109-125; Dicț. esențial, 320-322; Gina Sebastian Alcalay, Fundoianu, eseist, filosof și profet, RL, 2001, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]