6,690 matches
-
din ceea ce cunoaștem, putem ajunge la concluzia că există multe modalități de dinamizare a procesului de învățământ și de înlăturare a impresiei de “prăfuit” a acestuia. În școlile noastre, metodele de predare sunt astăzi cele preponderant interactive, participative și colaborative, centrate pe elev, nu centrate pe profesor. Deși pare o strategie democrată, onestă din punctul de vedere al educației pentru toți, există factori obiectivi care impiedică educația prin centrarea pe elev. În faza predării-învătării, conținuturile științifice riguroase, dirijate, impun centarea pe
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
ajunge la concluzia că există multe modalități de dinamizare a procesului de învățământ și de înlăturare a impresiei de “prăfuit” a acestuia. În școlile noastre, metodele de predare sunt astăzi cele preponderant interactive, participative și colaborative, centrate pe elev, nu centrate pe profesor. Deși pare o strategie democrată, onestă din punctul de vedere al educației pentru toți, există factori obiectivi care impiedică educația prin centrarea pe elev. În faza predării-învătării, conținuturile științifice riguroase, dirijate, impun centarea pe profesor și numai în
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Deși pare o strategie democrată, onestă din punctul de vedere al educației pentru toți, există factori obiectivi care impiedică educația prin centrarea pe elev. În faza predării-învătării, conținuturile științifice riguroase, dirijate, impun centarea pe profesor și numai în anumite situații, centrate pe elev. Furnizarea de informații științifice depinde de responsabilitatea și activitatea profesorului, iar fixarea poate fi interactivă, participativ-colaborativă. Este bine ca un profesor să cunoască și să aplice un număr cât mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Din dorința de a asigura, atât pe planul discursului teoretic, cât și pe cel al praxisului educațional, o reală și o semnificativă deplasare de accent de pe dimensiunea informativă pe cea formativă a procesului de învățământ, actuala abordare curriculară nu mai centrează acțiunea educațională pe conținuturi, ci pe formarea de competențe educaționale complexe. În contextul educațional actual, „a ști” nu mai este un scop în sine, ci un factor intermediar care asigură premisele pentru „a ști să faci”, „a ști să fii
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
Teoriile moderne susțin învățarea experiențială, rolul de facilitator pe care trebuie să-l aibă cadrul didactic în procesul de învățare, valorizarea și dezvoltarea potențialului fiecărui copil, respectarea ritmului și stilului său cognitiv specific. Un curriculum centrat pe copil, presupune să stabilim scopuri pentru fiecare, luând în considerare toate aspectele dezvoltării lui: Vârsta intelectuală; Ritmul de dezvoltare; Temperamentul; Experiențe anterioare; Stil de învățare; Nevoi specifice; Interese; Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare); Veriga slabă
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat că știu numai cu 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au făcut cursul deloc! (Rickard et al., 1988) "-" Un studiu vizând implicațiile predării centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson, Smith, 1991) relevă că: atenția elevilor descrește cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii; prelegerea se potrivește numai celor care învață eficient prin canal auditiv; prelegerea promovează învățarea de nivel inferior a informațiilor factuale; prelegerea
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
avem momente bune și rele, obositoare sau asemenea afirma că în ceea ce privește autismul nu este “o soarta mai rea decât moartea”. Acești oameni sunt dezavantajați în unele privințe, însă pot duce o viață fericită și plină de împliniri dacă terapeuții sunt centrați pe nevoile reale ale persoanei afectate și ajung să privească lumea prin ochii lor. CAPITOLUL VI CONCLUZII În urma studierii bibliografiei, sintetizării informațiilor, a prezentării datelor găsite într-o ordine explicativă, privind problematica autismului ca tulburare pervasivă de dezvoltare am desprins
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
recalibrării politicii externe românești a fost la jumătatea anilor nouăzeci integral produsul factorilor de decizie autohtoni sau, dimpotrivă, a fost sugerată de diplomația austro ungară contează prea puțin. Cert este faptul că după 1895-96 politica românească a ajuns să fie centrată, În mod necesar, pe zona Balcanilor, din motive „naționale” geografice, strategice și etnice. Iar existența unei notabile populații române În peninsulă (cuțovlahii) a oferit guvernului de la București pretextul etnic pentru o politică balcanică de statu-quo. Strategia externă românească, raporta ministrul
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată, ce combină Într-un melanj nefericit răutatea, promiscuitatea, agresivitatea antisocială, ori Într-o altă perspectivă, deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-ar putea Împinge să
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din studiile efectuate (Weil, 1970; Kemp, 1970). Reacții de panică Majoritatea reacțiilor adverse la canabis se centrează În jurul reacțiilor de panică, În cursul cărora indivizii Încep să se teamă că mor sau Înebunesc. Reacțiile de panică sau “bad trips” (călătorii proaste) pot deveni atât de severe Încât incapacitează individul și pot simula o stare psihotică acută. Asemenea
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Reforma permanentă a învățământului românesc reprezintă pentru cadrele didactice creative o adevărată provocare, mai ales că noutăți apar din ce în ce mai des, atât la nivelul programei, manualelor, cât și la nivelul strategiilor, care tind să se centreze pe elev și pe competențele, respectiv motivația acestuia, și mai puțin pe conținut, deci pe informație. Activizarea predării învățării presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care să-l implice pe elev în procesul educativ, urmărindu-se dezvoltarea gândirii flexibile
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătățirea experiențelor de învățare ale elevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învățare, prin promovarea unei metodologii de predare - învățare centrată pe elev. Principii Principiile care staul la baza învățării eficiente centrate pe elev sunt: Accentul activității de învățare trebuie să fie pe persoană care învață și nu pe profesor. Recunoașterea faptului că procesul de predare în sensul tradițional al cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
necesară pentru: A identifica necesitățile individuale de învățare ale elevilor. A încuraja și a facilita învățarea independența, ajutând elevii să “învețe cum să învețe”. A practica principiile învățării pe baza includerii. A înțelege și a utiliza strategii de învățare activă, centrate pe elev. A înțelege și a utiliza strategii de diferențiere. A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie. Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev și utilizarea metodologiilor moderne de lucru la clasa, se va pune accent pe strategii de
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
învețe”. A practica principiile învățării pe baza includerii. A înțelege și a utiliza strategii de învățare activă, centrate pe elev. A înțelege și a utiliza strategii de diferențiere. A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie. Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev și utilizarea metodologiilor moderne de lucru la clasa, se va pune accent pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare. În cadrul acestor strategii: Lecția pleacă de la experiențele elevilor și cuprinde întrebări sau activități care să
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
și profilul de învățare al elevului • Toți elevii participa • Elevii și profesorii sunt colaboratori în învățare • Scopurile clasei diferențiate sunt dezvoltarea maximă și succesul individual • Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferențiate Cum să începi Dacă noțiunea de clasă diferențiată, centrată pe elev, ți se pare nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ți orientezi gândirea și proiectarea în această direcție. Începe cu pași mici Sarcinile diferențiate să dureze puțin la început Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te! Stabilește
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
dacă se pot ratifica acțiunile ei în câmpul cunoașterii printr-un act de „înțelegere”. Din acest motiv, susține M. Scheler, oriunde poate fi concretizat sau obiectivat un om, ne va scăpa înțelesul interior al persoanei, semnificația acesteia, întrucât ne vom centra observația numai asupra învelișului exterior, aparent obiectiv, al ființei umane. Pe aceste considerente se poate conchide că orice contact psihiatric cu omul poate fi posibil numai ca o „înțelegere” însoțită de impresia pe care o avem asupra fenomenelor morbide, atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pe de o parte, cunoașterea persoanei bolnavului așa cum se poate desprinde din observarea comportamentului acestuia și din relatările trăirilor sale; iar pe de altă parte, din analiza conținutului „discursului narativ” al acestuia considerat ca „material-document” clinic. Orice „discurs clinic” este centrat tematic în jurul suferinței care este descrisă ca o modalitate personală, nouă, neobișnuită, de „a fi”, trăită de persoana bolnavului. Faptul este valabil atât în cazul „suferințelor somatice” cât și în cazul „suferințelor psihice”, numai că diferă „atitudinea” bolnavului narator față de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atribuie semnificație „câmpului epistemic” al psihopatologiei, dar, în egală măsură și pentru psihiatria clinică, psihanaliză, medicină psihosomatică etc. Pentru G. Lanteri-Laura, „discursul clinic” este constituit din „câmpul semiologiei psihiatrice” și el reprezintă „câmpul epistemic medical”. Din aceste considerente ne vom centra atenția asupra analizei asupra semiologiei psihiatrice. Semiologia psihiatrică reprezintă două aspecte specifice: - semiologia sincroniei, care privește simptomatologia bolnavului în momentul întâlnirii cu medicul/psihologul și examinarea acestuia de către specialiști; - semiologia diacroniei, care explorează starea bolnavului, de către medic/psiholog, prin întoarcerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice: - simptomatologia în psihiatrie; - simptomatologia în psihofarmacologie; - simptomatologia în psihiatria copilului și adolescentului; - simptomatologia în gerontopsihiatrie; - simptomatologia în psihiatria socială; - simptomatologia în psihiatria transculturală; - simptomatologia în medicina psihosomatică; - simptomatologia în psihanaliză; - simptomatologia în psihoterapie. În cele ce urmează, ne vom centra atenția asupra simptomului în sfera clinicii psihiatrice, întrucât acesta interesează în mod direct sfera psihopatologiei. Facem această afirmație întrucât simptomul psihiatric este expresia tulburării psihopatologice a proceselor psihice, la care ne vom referi mai departe în studiul nostru. Simptomatologia clinicp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care avea ca obiect de observație medicală boala, psihologia medicală își va deplasa atenția asupra persoanei bolnavului (M. Balint, P. Le Gendre, P. Sivadon, E. Rist, H. Sigerist). Rezultă, în mod explicit, din cele de mai sus, că problema se centrează asupra aspectului epistemologic al temei necesitând o riguroasă precizare a obiectului și metodologiei. Importanța psihologiei medicale constă în faptul că ea vine să completeze punctul de vedere clinic referitor la boală. Indiferent de natura acesteia, somatică, psihică sau psihosomatică, boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
isterică. În psihobiografia acestor indivizi se notează existența unor carențe emoțional-afective familiale în copilărie (absența tatălui, mame care și-au neglijat rolul etc.). 4) Dezvoltările ipohondriace Acest tip de tulburări sunt puse în legătură cu patologia pulsională (Hansen). Frica, suspiciunea, organizate sau centrate în jurul propriului Eu având ca temă majoră impresia unui pericol la adresa stării de sănătate personală, constituie factori emoționali în geneza acestui tip de dezvoltări anormale ale personalității. Bolnavul se află într-o permanentă stare de tensiune psihică. Gândirea sa este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exact medico-psihologic, în conformitate cu care alcoolismul este considerat ca o boală, iar persoana alcoolicului ca un bolnav care necesită tratament medico-psihiatric. b) Punctul de vedere social, sau normativ-juridic, în conformitate cu care evaluarea acestei obișnuințe și a acestui comportament are o semnificație social-morală centrată pe noțiunea de „păcat”, „viciu” sau „devianță” cu directe consecințe asupra judecății morale, a responsabilității sociale și juridice a individului și, implicit, a sancționării faptelor acestuia legate de schimbările comportamentale sub influența consumului de alcool. Predispoziția către alcool a dus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ms. 314 Echitimie (starea de normalitate) Tristețe (starea depresivă) Euforie (starea maniacală) La rândul său, R. Tölle, care face o clasificare a psihozelor afective după tipul de evoluție clinico-psihiatrică și caracterul psihopatologic al acestora, ne oferă schema de mai jos, centrată pe psihoza maniaco-depresivă (PMD): Faze clinice repetate Melancolia monopolară Psihoza maniaco-depresivă bipolară Mania monopolară Fază clinică unică Melancolia simplă monopolară Mania simplă monopolară K.L. Kelerman remarcă următoarele aspecte psihopatologice în sfera stărilor depresive: a) depresia ca stare de dispoziție normală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândirii cu perplexitate; - perplexitate ideativă a semnificațiilor (percepție delirantă); - delir de interpretare cu perplexitate; - iluzii și halucinații. 3) Psihozele motorii hiperkinetic-akinetice Ca și formele mai sus descrise și această grupă de psihoze ciclice prezintă două categorii principale de tulburări psihopatologice, centrate pe polul hiperkinetic sau pe polul akinetic, așa cum se poate desprinde din cele de mai jos: Polul hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Alexander va face o distincție între simptomele de conversiune isterică și tulburările nevrotice vegetative. În cazul simptomelor de conversiune isterică asistăm la o tentativă de rezolvare a unei tensiuni emoționale într-o manieră simbolică. În cazul nevrozei vegetative, tulburarea este centrată pe un organ, având mai mult caracterul de disfuncție somatică. Ceea ce ee important de reținut este faptul că în toate situațiile tulburările psihosomatice ne apar ca manifestări simbolice ale unor disfuncții care se prezintă din punct de vedere clinic într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]