2,847 matches
-
de parcă ar scrie un haiku. Priceperea de a prepara ceai presupune o stare de liniște. O ceașcă de ceai îi apropie pe oameni, într-o ceașcă de ceai descoperi sensuri profunde, ceaiul îi alină pe cei epuizați de efortul fizic. Ceremonialul ceaiului, dintotdeauna o artă majoră la niponi, are încă multe să-mi ofere; mă consider privilegiată... să pot străbate această cale a Spiritualității Țării Soarelui Răsare. După „ceremonial”, ne-am luat rămas bun cu promisiunea că ne vom mai revedea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
descoperi sensuri profunde, ceaiul îi alină pe cei epuizați de efortul fizic. Ceremonialul ceaiului, dintotdeauna o artă majoră la niponi, are încă multe să-mi ofere; mă consider privilegiată... să pot străbate această cale a Spiritualității Țării Soarelui Răsare. După „ceremonial”, ne-am luat rămas bun cu promisiunea că ne vom mai revedea... „Sayonara”, Emiko! La revedere, Emiko! Sumo - Sportul național al Japoniei Sumo este sportul tradițional al Japoniei care se practică de peste 1500 ani și este cea mai veche artă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
expresie pe care o folosesc japonezii, vis-a-vis de această lună: „toamna e după colț”. Ei se referă la faptul că anumitor arbori deja începe să li se înroșească, parțial, frunzișul. Pe 1 august, în unele zone ale Japoniei, are loc ceremonialul Bon. Tradiția cere ca alimentele să fie ușoare, să se includă legume, fructe și proteine din fructe de mare. Obiceiul impune ca ele să fie servite în număr de 3; 5 sau 7. Sake se bea cu măsură. „Aki noaji
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a invitat la nuntă. A fost o mare onoare de a participa la o nuntă tradițională, dar și o oportunitate de a asista, în direct, la tradiție. Am fost prezentă la desfășurarea nunții, ceea ce îmi înlesnește descrierea în amănunt, a Ceremonialului unei nunți japoneze. Mirii se cunoșteau din facultate, așa că n-a mai fost nevoie de o „pețitoare”(„nakodo”) care să le intermedieze întâlnirea. Când tinerii au hotărât să-și unească destinele, și-au anunțat familiile, iar acestea s-au reunit
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
hakama”( un gen de pantalon tradițional) neagră ,ca simbol al fidelității în căsnicie. În cadrul logodnei s-a stabilit data nunții într-o zi norocoasă, conform Calendarului Japonez. Anotimpurile preferate pentru nunți sunt toamna și primăvara. Cei doi au ales toamna... „Ceremonialul” a avut loc într-un Altar shinto. Mireasa purta un splendid kimono alb din mătase cu o glugă tivită cu roșu, iar mirele era îmbrăcat în kimono și hakama negre. Tot în negru erau îmbrăcați și participanții la ceremonial: cele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
toamna... „Ceremonialul” a avut loc într-un Altar shinto. Mireasa purta un splendid kimono alb din mătase cu o glugă tivită cu roșu, iar mirele era îmbrăcat în kimono și hakama negre. Tot în negru erau îmbrăcați și participanții la ceremonial: cele două familii reunite, rudele și prietenii cei mai apropiați. Preotul shinto a săvârșit un ritual de purificare al mirilor și al participanților la eveniment. După purificare, preotul a bătut într-un disc suspendat în fața sanctuarului (a atenționat zeii asupra
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
bisericile noastre) unde au mulțumit zeilor, apoi au depus ramuri de „sakaki”un copac sacru. La sfârșit, „fecioarele” au turnat sake și în cupele participanților, timp în care familiile celor doi s-au apropiat și au dau noroc. Pe durata ceremonialului, fiecare familie, împreună cu rudele apropiate, a stat în colțuri separate. Nunta a fost acompaniată de muzică tradițională cântată la „koto” și la „shamisen”. Ceremonia s-a încheiat cu urările celor apropiați. La un Ceremonial shinto participă membrii ambelor familii, „pețitoarea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și au dau noroc. Pe durata ceremonialului, fiecare familie, împreună cu rudele apropiate, a stat în colțuri separate. Nunta a fost acompaniată de muzică tradițională cântată la „koto” și la „shamisen”. Ceremonia s-a încheiat cu urările celor apropiați. La un Ceremonial shinto participă membrii ambelor familii, „pețitoarea”, rudele și prietenii apropiați. După încheierea ceremoniei, mirele și mireasa și au făcut fotografii pe treptele altarului. Pentru recepție, mireasa a schimbat kimono-ul alb cu un minunat kimono înflorat. „Casă de piatră, Mamy-chan!” Familia
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pliuri care simbolizează cele 7 virtuți din „Codul Bushido”, esențiale pentru onoarea unui samurai: onoarea, onestitatea, loialitatea, respectul, curajul, binefacerea și corectitudinea. „Hakama” femeii este total diferită de cea a bărbatului. Femeile pot purta „hakama” la ceremoniile de absolvire, la Ceremonialul Ceaiului sau la practicarea unor arte marțiale cum ar fi: karate, aikido etc. Simfonia Toamnei În Japonia, țară cu patru anotimpuri, Toamna este la fel de fascinantă, ca și Primăvara. Afirm aceasta, întrucât japonezii fac adevărate pelerinaje în parcuri sau păduri, pentru
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
un gând: apariția acestei cărți... Dacă tu, iubite cititor, o răsfoiești în clipa aceasta, înseamnă că dorința mi s-a împlinit. Cercetașii au sosit pe seară! Fiind întunecat, am filmat la lumina felinarelor aprinse de instructori. Într-o pauză a ceremonialului de înmânare a premiilor, Dragoș, care stătea foarte aproape de grupul de cercetași, a salutat un elev, coleg de-al lui Dimi, zicându-i: „ kombawa!” ceea ce înseamnă: „ bună seara! “ Cercetașul îi răspunde: „ce faci ?” Dragoș a rămas surprins că un mic
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
avut timp nici măcar să scoată sabia din teacă. A fost decapitat. A doua zi, trupul i-a fost găsit în apropierea locuinței sale. Fiii săi, Juro și Goro, i-au ridicat trupul cu mult respect și pioșenie, îngrijind de săvârșirea ceremonialului înmormântării. Cei doi fii au jurat să-l răzbune pe tatăl lor, căruia i-a fost pătată onoarea. Lașii au fost eliminați în luptă dreaptă dar, în cursul luptelor, cei doi frați au suferit multe răni grave. Pe un perete
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o bună rânduială. Ducele era voios și destins, În mijlocul credincioșilor lui slujitori, mânca cu poftă, lăudând talentele de gospodină ale gazdei și vinul prietenului lui. Pentru puține ceasuri devenea și el un om ca toți ceilalți, uitând grijile domniei și ceremonialul sever de la Curte. De data aceasta Însă, lucrurile se petrecură altfel. Mai Întâi stăpânul apăru cu o suită prea puțin numeroasă. Numai doi oameni călăreau În urma sa și a lui Hildebrand. Nici unul nu dăduse semnal din corn, astfel că slujitorii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se mai află. Dar, crede-mă, știu ce spun. Eu sunt un impulsiv, mi ar sta bine să rătăcesc În căutare de aventuri. Mi-ar plăcea să fiu un cavaler pribeag, și nu un cap Încoronat. Urăsc diplomația, ambasadorii și ceremonialul de la Curte. Mi-ar plăcea să Înnoptez sub cerul liber, cu spada la căpătâi, fără o suită de lingușitori În urma mea. Să călăresc prin păduri, să pot spune ceea ce simt, așa cum fac cu tine acum, fără să-mi măsor cuvintele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
legase pe tânărul duce de Bodo nu mai avu cu nimeni. L-a plâns toată viața și mergea În fiecare an să se roage la mormântul său. Epilog După ce Bertold fu așezat În mormântul din cimitirul mânăstirii Sfântul Petru, cu ceremonialul cuvenit unui cap Încoronat, bătrânul bancher Urs Își duse fiul iubit acasă la Zürich și-l Îngropă alături de Wilfriede. Fu trimis un curier la Curtea regelui Ludovic, pentru a-i anunța moartea fratelui său vitreg. Dacă această veste l-a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
purtat de veacuri în mine, că ea întrunește câteva daruri esențiale Apoi trebuia să-mi fructific potențele muzicale și actoricești cu care știam de mult, din școală, că Dumnezeu m-a înzestrat, peste obișnuințele celor mai mulți. În mine fac casă bună ceremonialul, acțiunea scenică, rigorile spectacolului, pasiunea de a ieși în public, muzicalitatea rostirii, măsură, echilibrul, dozajul, accentele, formă aleasă, rafinată a rostirii. Nu cred că și-l poate imagina cineva pe Adrian Munteanu înjurând. De aceea, dacă am decis la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și în paginile din zilele următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică legendan versuri scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o miză mult mai mare. 3. Într-o notă din Comentarii la legenda Meșterului Manole, scriind că „labirintele catedralelor trebuiau urmărite ca o penitență sau ca un «drum spre centru», întocmai cum pelerinajul la Barabudur, cu ascensiunea și opririle lui ceremoniale, este un drum spre centru” (pp. 102-103), Eliade făcea trimitere la „studiul nostru despre Labirint, de apropiată apariție”- cf. nota 132. Nu a mai ajuns să scrie și să publice un studiu sau o carte autonomă despre labirint, dar a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
carierei mele era măsurat în termeni economici, iar câte un buchet gigantic de flori trebuia expediat în apartamentele de hotel pentru a-mi alina „crizele de insecuritate.“ Fiecare hotel de pe harta turneului mondial Glamorama era obligat să asigure „zece lumânări ceremoniale, un flacon cu vitamina C, o varietate de bomboane de tuse Riccola, ghimbir proaspăt, trei pungi mari de cipsuri Cool Ranch Dorito’s, o sticlă de Cristal în congelator și o linie telefonică pentru exterior cu număr secret“, și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și zăvor se oferă senin vederii, dar ascund mii de mizerii. Cum, în prezența cui, la ce oră, erau împinse cele două canaturi ale ușii principale ajunsă unică de când perechea ei geamănă, din dreapta cum intri, a fost zidită? Deschidere fără ceremonial la 4 dimineața, închidere fără ceremonial la 11 noaptea (vai de franciscanul apucat de vreo criză de apendicită în cursul nopții), cer acum prezența simultană a trei dintre gazdele principale ale sanctuarului, un părinte franciscan, un călugăr ortodox și un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dar ascund mii de mizerii. Cum, în prezența cui, la ce oră, erau împinse cele două canaturi ale ușii principale ajunsă unică de când perechea ei geamănă, din dreapta cum intri, a fost zidită? Deschidere fără ceremonial la 4 dimineața, închidere fără ceremonial la 11 noaptea (vai de franciscanul apucat de vreo criză de apendicită în cursul nopții), cer acum prezența simultană a trei dintre gazdele principale ale sanctuarului, un părinte franciscan, un călugăr ortodox și un preot armean. În Joia Mare, biserica
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la Zografos a recunoscut pe sfânt și i-a reproșat ticăloșia, că a plecat de unde era venind la niște pârliți de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastră dobândește un caracter sacru. * * * Aș dori să mai adaog câteva propoziții care privesc primele exerciții și învățăminte ale neofitului intrat în tagma noastră: Un neofit trebuie să exercite discreția, să practice toleranța, să se deprindă a ciopli piatra brută. Ceremonialul tradițional de recepție n-are valoare decât prin contribuția vie a neofitului, care trebuie să se silească a-și armoniza viața cu noua disciplină pe care a acceptat-o. În primul rând i se recomandă discreția. Ce înseamnă asta? De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-l ridică sau îl recunosc ca domn, în 1522 pe Radu de la Afumați, în Țara Românească, în 1527, boierii și țara pe Petru Rareș, în 1546 pe fiul lui Petru, Iliaș Rareș, iar în 1552, pe Alexandru Lăpușneanu. Același ceremonial se petrece și la înscăunarea lui Despot Vodă în 1562. De data aceasta, Ferhat aga, era cel care trebuia să-l înscăuneze pe Despot, spunea că nu a putut să o facă, deoarece acesta nu a ieșit din cetate, „pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu trebuie neglijate, fiind esențiale în stabilirea naturii exacte a relațiilor de vasalitate. Nobilii poloni ar fi fost de acord să participe la ostilități, venind în ajutorul lui Ștefan cel Mare, dacă acesta ar fi fost vasal al regelui, după ceremonialul obișnuit în lumea feudală. Ca să devină în mod real vasal al regelui, Ștefan cel Mare trebuia să se prezinte în fața acestuia, să pună genunchiul pe pământ și mâinile în mâinile regelui și să se declare vasal al său. Pe baza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare garanție a prieteniei”, urmând să fie depuse în visteria regelui. După ceremonie, Ștefan a stat alături de rege, ca semn al cinstirii de care se bucura din partea lui Cazimir. Cronicarul Bernard Wapowski, contemporan cu evenimentele și, poate chiar martor la ceremonialul de la Colomeea, scria că regele a fost însoțit de 20.000 de călăreți „Partea cea mai mare din aceștia erau cavaleri îmbrăcați în fier, aleși tot unul și unul, cu arme fulgerătoare... Puține zile în urmă, cum s-a hotărât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]