29,232 matches
-
mitologie, legende, chiar evenimente istorice; au apărut măștile reprezentând tipuri umane, Eschil a introdus al doilea actor, iar Sofocle - al treilea. Sărbătorile religioase în cursul cărora au loc reprezentații sunt în același timp sărbători naționale la care întregul popor al cetății este invitat. Încă din epoca lui Pericle (mijlocul secolului al V-lea î.H.), se acordă o alocație cetățenilor săraci pentru ca ei să poată asista la aceste manifestări. Reprezentația se află ea însăși sub controlul cetății: un magistrat desemnează un
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
care întregul popor al cetății este invitat. Încă din epoca lui Pericle (mijlocul secolului al V-lea î.H.), se acordă o alocație cetățenilor săraci pentru ca ei să poată asista la aceste manifestări. Reprezentația se află ea însăși sub controlul cetății: un magistrat desemnează un cetățean bogat drept coreg, ce are drept sarcină să organizeze corul, pe cheltuiala sa. Așadar, din punct de vedere istoric, tragedia cunoaște nașterea sa oficială între anii 536 - 533 când, sub domnia lui Pisistrate, Thespis prezintă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
puternic: tirania, care se sprijină, împotriva aristrocrației, pe popor. Astfel, dramaturgul își scrie opera în calitate de cetățean care se adresează concetățenilor săi constituiți într-un public larg. Era necesară, la vremea respectivă, având în vedere schimbările importante ce se produc în cetate, refacerea spiritului de coeziune al grecilor, dincolo de certurile și violențele cotidiene. În acest fel, reprezentanții permit pe de o parte, justificarea bogățiilor cetățenilor înstăriți, prin intermediul coregului. Părțile civice aflate în opoziție se găsesc astfel întrunite cu ocazia spectacolului tragic, care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
dincolo de certurile și violențele cotidiene. În acest fel, reprezentanții permit pe de o parte, justificarea bogățiilor cetățenilor înstăriți, prin intermediul coregului. Părțile civice aflate în opoziție se găsesc astfel întrunite cu ocazia spectacolului tragic, care constituie și o pauză a vieții cetății. Aceasta este analiza pe care Platon 1 o face asupra acestor manifestări antice în cadrul educației morale a cetățeanului grec. Iată de ce, cu toată grija pentru spectacolul în sine, grecii puneau accent pe textul dramatic, pe valoarea literară și pe conținutul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
aveau loc la sfârșitul lunii ianuarieă. Începutul primăverii aduce la Atena călători numeroși și această celebrare în onoarea lui Dionysos capătă trăsături de mare sărbătoare panelenică. Prima zi este consacrată unei procesiuni solemne în onoarea zeului, la care participă întreaga cetate, chiar și prizonierii eliberați pe cauțiune. În cadrul procesiunii are loc o sacrificare. Următoarele două zile sunt consacrate unui concurs de ditiramb între corurile de bărbați și de tineri băieți. Sărbătoarea se încheie printr-un concurs dramatic ce se desfășoară pe parcursul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cele trei coruri corespunzătoare celor trei poeți selecționați și coregii care asigură finanțarea. Tot el trage la sorți și judecătorii (membrii juriuluiă ce vor acorda premiul. Nu se cunosc criteriile și competențele în funcție de care este ales acest înalt magistrat al cetății; pentru selecționarea poeților care „cer un cor”, trebuie ca aceștia să-i fi prezentat în prealabil piesele, întotdeauna noi; succesele anterioare îl călăuzesc pe arhontele eponim, fără îndoială, în alegerea pe care o face, dar este foarte probabil ca mari
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
muzică, poetul își asumă și funcțiile de compozitor al părților lirice și de autor al coregrafiei. Se știe că unii autori (precum Sofocle, de pildăă au jucat în 21 propriile lor piese 1. Dacă actorii și poeții sunt plătiți de cetate, cineva trebuie să se îngrijească de cheltuielile cu decorul, costumele, măștile, figuranții muți, de cei 15 coreuți și de repetițiile lor. Arhontele desemnează, deci, pentru fiecare poet angajat, un cetățean bogat pentru a îndeplini această sarcină (Pericle a fost coregul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
angajat, un cetățean bogat pentru a îndeplini această sarcină (Pericle a fost coregul lui Eschil în 472 pentru tetralogia ce includea Perșiiă. Coregul împarte gloria cu poetul în caz de victorie. La reprezentații participa, cum s-a mai spus, întreaga cetate, iar teatrul lui Dionysos din Atena cuprindea, se pare, între 15000 și 17000 de spectatori. Încă din epoca lui Pericle se acordă o alocație cetățenilor săraci ca ei să poată asista la această sărbătoare religioasă, artistică și politică în care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
iar teatrul lui Dionysos din Atena cuprindea, se pare, între 15000 și 17000 de spectatori. Încă din epoca lui Pericle se acordă o alocație cetățenilor săraci ca ei să poată asista la această sărbătoare religioasă, artistică și politică în care cetatea resimte sentimentul unității sale. Elocvent este, din acest punct de vedere, că și femeile aveau voie să asiste la reprezentațiile tragediilor. II.2. Condițiile materiale ale reprezentației aă Spațiul teatral grecesc Când studiem piese le de teatru din punct de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
despre care vorbește Aristotel în Poetica sa1 (1449 a 18Ă, introduse în teatru de către Sofocle. În sfârșit, Vitruviu ne mai informează că în partea opusă prosceniumului, în jurul orchestrei, se ridica amfiteatrul, unde stătea publicul. Locurile de lângă orchestră erau rezervate notabilităților cetății, preoților etc. Partea cea mai înaltă a amfiteatrului era închisă printr un zid în care existau firide conținând vase de bronz, cu rolul unor megafoane ce amplificau sunetele. bă Mașinăriile Spuneam că spectacolul era mai vivace grație picturilor scenice, dar
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sau Cleindenides, ce s-a distins în piesele lui Sofocle. Trebuie să amintim că uneori autorii jucau ei înșiși în propriile opere, așa cum au făcut Eschil, Sofocle sau Aristofan. Toate acestea dovedesc faptul că actorul antic grec trăia intens viața cetății sale, fiind legat de tot ce-i preocupa pe concetățeni 1. Corul (ansamblul coreuților, al căror număr a fost ridicat la 15 de Sofocle și care sunt interpretați de cetățeni care reprezintă cetatea în teatruă ocupă un loc important în cadrul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
că actorul antic grec trăia intens viața cetății sale, fiind legat de tot ce-i preocupa pe concetățeni 1. Corul (ansamblul coreuților, al căror număr a fost ridicat la 15 de Sofocle și care sunt interpretați de cetățeni care reprezintă cetatea în teatruă ocupă un loc important în cadrul piesei (o demonstrează faptul că personajele au fost „extrase” din cor, pornind de la locul deosebit ocupat aici de corifeuă. Preponderența părților rostite de cor este sensibilă în primele piese ale lui Eschil: numărul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
comitetul de salvare publică după dezastrul expediției din Sicilia. Euripide se naște în 484, într-o familie înstărită, primind o bună educație, având propria sa bibliotecă. Nu se cunosc multe date din biografia autorului, neiubit de public, retras din viața cetății, recunoscut abia în 405, la un an de la moarte, când i se acordă premiul întâi. Un alt moment în care viața cetății îi aduce laolaltă pe cei mai mari dramaturgi ai Antichității grecești îl reprezintă Marile Dionisii din 472, când
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
având propria sa bibliotecă. Nu se cunosc multe date din biografia autorului, neiubit de public, retras din viața cetății, recunoscut abia în 405, la un an de la moarte, când i se acordă premiul întâi. Un alt moment în care viața cetății îi aduce laolaltă pe cei mai mari dramaturgi ai Antichității grecești îl reprezintă Marile Dionisii din 472, când îl vedem pe Euripide asistând alături de tatăl său la premiera tragediei Perșii de Eschil. Are doar 8 ani, dar frumusețea spectacolului îl
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
luni după Euripide moare și Sofocle, iar după un an Atena va fi distrusă de dușmani. Nu interesează în lucrarea de față cum au decurs mai departe evenimentele. Reținem însă legătura strânsă dintre viețile celor trei mari autori și viața cetății, operele lor reflectând bucuriile și durerile colectivității, mentalitatea și legăturile ei cu zeii Olimpului. II.5. Personajul tragic Tragediile lui Eschil sunt toate impregnate de o majestate grandioasă, de o forță solemnă, măreție care se datorează și prezenței permanente a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
zeu ridică măștile lumii pe care o patronează și ale cărei legi morale și religioase le-a instituit. Oreste are atitudinea unui receptacol care nu participă deocamdată la nimic; el se simte un străin, nu se consideră un om al cetății: „Ce am eu de împărțit cu oamenii ăștia?”1, decizia lui pentru actul crimei se produce lent: mai întâi îi cere Electrei să fugă împreună, dar ea se dezice de el, nerecunoscându-l ca frate; eroina va fi cea care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cuprinsă de tăcere în fața noului rege, acesta le arată că a ucis din dragoste pentru ea, luând asupră-și întreaga vină, cu toate remușcările pe care le presupune; și tot din dragoste pentru oameni, el renunță la tron și părăsește cetatea, urmărit de muștele ce simbolizează Eriniile din mitologia greacă. Ridicând omul la ipostaza de demiurg, Sartre exclude divinitatea sau destinul din univers. De aceea, el afirmă că „omul este ceea ce el se face”. În acest context, singurul „destin” posibil al
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
domele sale albe str?lucind În lumina soarelui" s-a risipit În undele m?rii, cântecele lui Orfeu, preschimbate În murmurul valurilor, o redau nemuririi, amintind mereu c?, odinioar? „pe urmele de st? nce risipite cu splendoare" a existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a risipit În undele m?rii, cântecele lui Orfeu, preschimbate În murmurul valurilor, o redau nemuririi, amintind mereu c?, odinioar? „pe urmele de st? nce risipite cu splendoare" a existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii ale palatelor-cet??i de odinioar?. Istoria acestora („corsi e ricorsi") evoc? str?lucirea lor, acum, acoperit? de ț?cere: Astfel, din vechiul Babilon, cetate „cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate / ?i pe ziduri uria?e mari gr?dini suite-n nori" (Memento mori), nu a mai ??mas azi nici amintirea („mai nu ?tiu nici unde-a fost"). Egipetul este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi În?eles" nedezlegat. De aceea, acest peisaj impresioneaz? printr-o cople?itoare ??re?ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit munte pe munte În antică lui trufie, Le-a-mbr?cât cu-argint ca-n soare s? luceasc? Într-un lan? ?i s? par? r???riț? din vis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care poate ??inui În timp ?i care poate Insufle?i pietrele ț?cute ale fostelor cet??i: „ Cum În fîre-s numai margini, e În om nem?rginire"spune Eminescu Într-una din paginile Manuscriselor sale. Astfel, „c?zute În ruin?, cetatea, piramidele, templele [...] retr?iesc totu?i datorit? poten? ialului de gand ?i vis Încorporat În ele prin str?dania intelectual???i spiritual? a regilor ?i preo?ilor din vechime " (Zoe D-Bu?ulenga). Este acesta un alt mod de zidire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
supus? trecerii timpului, ca ?i zidurile vechilor cet??i devenite acum ruine, poate aspiră ??tre absolut. Atunci cand Ins? universul formelor zidite În piatr? cap??? expresia unui adev?rât miracol n? scut Între cer ?i mare marea, „mai albastr? decât cerul" -, cetatea pare ?? Împrumute ceva din dimensiunea absolut? a naturii din care s-a n?scut. Este vorba de Grecia antic?, singura dintre cet??i În care artistul a creat forme a c?ror m?re? ie ?i splendoare reprezint? expresia unei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În imperiul artei clasice" (Zoe D-Bu? ulenga). Înzestrat? fiind pe de o parte de o natur? care prin ea Ins??i se sustrage trecerii timpului ?i pe de alt? parte de for?a crea?iei artistice (simbolizat? de Orfeu), cetatea Greciei era, În aceast? lumea a libert??îi ?i frumuse?îi, un simbol al geniului uman constructiv devenit cântec ?i poezie. ??scut? din „Întunecată mare", cetatea care „poart?-n ceruri a ei temple ?-a ei sarcini de ninsoare" are privilegiul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i pe de alt? parte de for?a crea?iei artistice (simbolizat? de Orfeu), cetatea Greciei era, În aceast? lumea a libert??îi ?i frumuse?îi, un simbol al geniului uman constructiv devenit cântec ?i poezie. ??scut? din „Întunecată mare", cetatea care „poart?-n ceruri a ei temple ?-a ei sarcini de ninsoare" are privilegiul de a se Întoarce tot În natur?, În marea care-i cânt? „sublima durere" din momentul În care Orfeu ?i-a aruncat harfa În talazurile ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]