2,019 matches
-
a „Societății Forestiere”", înființată în anul 1904, se preda în limbile "română, maghiară și germană". De asemenea, aici a existat și există o "parohie romano-catolică", existența ei fiind determinată de existența maghiarilor și a unor italieni (specialiști ai fabricii de cherestea). Prima școală a Brezoiului a fost înființată în anul 1838. Alta scoala a fost infiintata în 1864 la "Călinești", în 1904 Școala cu clasele I-IV Nr.1 Brezoi, iar în 1916 la "Proieni". Liceul din Brezoi se înființează în
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada 1898-1900 de către specialistul de origine germană Grundt. În secolul al XIX-lea, locul cuprins
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
alegerile prezidențiale următoare (25 aprilie 2010). Deși inițial amânate, alegerile au avut loc în ianuarie și martie 2011, Bozizé și partidul său câștigându-le. În ciuda rezervelor minerale semnificative și a altor resurse (rezervele de uraniu în Bakouma, țiței, aur, diamante, cherestea, hidroenergie) și a terenurilor arabile, rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume și printre cele mai sărace zece țării din Africa. Indicele Dezvoltării Umane pentru Republica Centrafricană este 0,343, ceea ce o plasează pe locul 179 din 187 de
Republica Centrafricană () [Corola-website/Science/298084_a_299413]
-
potrivite agriculturii și industriei forestiere decât industriei. Solurile și climatul din sud încurajează cultivarea extensivă a culturilor de cacao, cafea și banane. În nord, condițiile naturale favorizează culturile de bumbac și arahide. Pădurea tropicală dinspre sud are mari rezerve de cherestea, dar accesul este limitat. Râurile din sud sunt presărate cu cascade, dar aceste locuri oferă oportunități pentru construcția de hidrocentrale. Estuarul râului Wouri este un port natural pentru principalul oraș al țării, Douala. În nord, râul Benoué e navigabil sezonier
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
împrumuturile contractate, o inflație crescândă. Moneda națională este Peso-ul filipinez (PHP), iar rata șomajului este sub 10%. Se exploatează aur, platină, minereu de fier, crom, mangan, nichel, cupru, zinc, sare, mercur, cărbune. Industria produce energie electrică, autovehicule, televizoare, frigidere, cherestea, mobilă, conserve de pește. Are o industrie a pescuitului dezvoltată (cca 2,5 mil.t anual). În cadrul inustriei prelucrătoare se remarcă producția alimentară (zahăr - peste 2 mil.t anual - și uleiuri vegetale), textilă, chimică, petrochimică (pe bază de petrol importat
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
Simon Mann. Principalele ramuri economice sunt agricultura și exploatările forestiere. PIB (1995): 45% din agricultură, 28% din industrie, 27% din servicii. Se cultivă cacao, cafea, palmieri, bananieri, orez, manioc, porumb, legume. Creșterea animalelor (ovine, bovine, caprine). Funcționează mici întreprinderi de cherestea, ciment, mobilă. Pescuit. Exportă cacao-boabe, cafea, banane, lemn și importă produse din metal, mașini și utilaje industriale, combustibili, textile, produse alimentare. Comerț extern cu Franța, Germania, Marea Britanie, Spania ș.a. Căi rutiere: 2682 km. Sunt șapte provincii ale Republicii Guineea Ecuatiorială
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
nocturne. În categoria artropodelor se remarcă fluturi și tarantule uriașe. Reptilele sunt și ele numeroase(Crocodilul de Nouă Guinee). Este densă, cu adevărate fluvii(Fly, Purari, Sepik), mai ales că debit. Cele mai importante sunt aurul, argintul, cupruul, gaze naturale, cherestea, pescuitul. Papua Nouă Guinee este împărțită în 20 provincii: Bougainville, Central, Chimbu, Eastern Highlands, East New Britain, East Sepik, Enga, Gulf, Madang, Manus, Milne Bay, Morobe, Național Capital, New Ireland, Northern, Sandaun, Southern Highlands, Western, Western Highlands și West New
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
exporturi) și agricultură, îndreptată cu precădere spre export(1/3 din PIB, 2/3 din populația activă):cafea, cacao, cocotieri, ceai, cauciuc natural, palmieri de ulei, batate, igname, taro, trestie de zahăr. Industria prelucrătoare este slab dezvolată(energie electrică, ciment, cherestea, produse alimentare, sticlărie, anvelope). Dispune de:aur() pe locul 2 că rezerve după Africa de Sud), argint, cupru, gaze naturale, cherestea, pescuitul. Comerț extern cu: Australia, Germania, Japonia Turism: în dezvoltare Căi navigabile ... Căi ferate: ... km. Căi rutiere: ... km. Căi aeriene: 400
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
cocotieri, ceai, cauciuc natural, palmieri de ulei, batate, igname, taro, trestie de zahăr. Industria prelucrătoare este slab dezvolată(energie electrică, ciment, cherestea, produse alimentare, sticlărie, anvelope). Dispune de:aur() pe locul 2 că rezerve după Africa de Sud), argint, cupru, gaze naturale, cherestea, pescuitul. Comerț extern cu: Australia, Germania, Japonia Turism: în dezvoltare Căi navigabile ... Căi ferate: ... km. Căi rutiere: ... km. Căi aeriene: 400 de aerodromuri(cel mai mare număr din lume raportat la populație) Zile de sărbătoare Peisajul agrar istoric de la Kuk
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
în special Insula Guadalcanal. În 1978 și-au obținut independența. Pescuitul și exploatarea forestiera constituie principalele surse de venit ale acestei țări insulare, însă, din cauza exploatării excesive, au devenit o amenințare serioasă la adresa resurselor maritime și forestiere ale insulei. În afară de cherestea, de pe insulă se mai exporta peste, copra (ulei de cocos), cacao, orez și mirodenii. Pentru consum local, se cultivă taro, igname și legume. Agricultură practicată pe plantații în scopul exportului este posibilă doar pe coasta fertila de nord a insulei
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
sfârșit a unor reforme structurale, au crescut încrederea investitorilor și oamenilor de afaceri în șansele Rusiei în al doilea deceniu de tranziție. Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în mod special petrol, gaze naturale, metale și cherestea, care asigură 80% din totalul exporturilor, lăsând țara vulnerabilă la variația prețurilor pe piața mondială. În ultimii ani, a crescut foarte mult cererea internă de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual în 2000-2005, ceea ce demonstrează întărirea pieței interne
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
populație de 2210 locuitori, o școală mixtă frecventata în 1899 de 103 elevi, hoteluri, gară pe calea ferată Ploiești-Brașov, clinică de hidroterapie și mănăstirea Sinaia. Tot în acea perioadă, orașul a început să devină unul industrializat, apărând o fabrică de cherestea, proprietatea industriașilor Popovici și Costinescu, ultimul deținând și o fabrică de văr hidraulic. De asemenea, în ianuarie 1892 a fost deschisă și o fabrică de cuie de fier, care avea 45 de angajați, români și germani. Din punct de vedere
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii ferate Piatra-Neamț - Bacău. Se deschide și
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1832 apare prima școală publică, iar în 1871 este construit primul teatru. Râul Bistrița a jucat rolul de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului. Pe Bistrița veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o cale de legătură cu Bacău și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
a înlocui pardoseala de marmură care necesită spălata constant și care avea tendința de a putrezi grinzile de sub podelele. Astfel de "parchet en lozange" a fost remarcat de arhitectul suedez Daniel Cronström la Versailles și la Grand Trianon din 1693. Cherestea contrastanta în culori și material, cum ar fi stejar, nuc, cireș, tei, pin, arțar, etc., este uneori folosită, iar pentru tipuri mai scumpe, este utilizat mahon bogat colorat, iar uneori și alte tipuri de lemn tare tropical. Deși din punct
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]
-
acest proces dincolo de simplă margini drepte, de la linii drepte, în general, nu există în lumea naturală, si asa modele construite fără ele au un simț mai natural. De exemplu, unii producători au venit cu o idee de a folosi în loc de cherestea netivita de trunchi de lemn curbura. Această metodă, chiar dacă prezintă un design natural are dezavantajul de a necesită o cantitate mare de materii prime. Lamele din formele sunt scanate de un calculator și montate împreună pentru a se potrivi formele
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]
-
3,5 milioane de euro. În total, în anul 2008, a încasat șapte milioane de euro din exportul de fructe și din acțiuni vânătorești. În plus, Romsilva a mai realizat venituri din exportul a 23.500 de metrii cubi de cherestea, din care 90% au fost livrate în Egipt, iar restul către Chină, precum și din livrarea în Italia a 2.650 de iepuri. În anul 2005 Romsilva a depistat tăierea ilegală a 86.000 de metri cubi de lemn, iar în
Romsilva () [Corola-website/Science/318169_a_319498]
-
locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Golița se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. În sat funcționează o fermă de carne și de produse lactate. De asemenea, aici există o moară și o fabrică de cherestea. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Golița era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), rusă (%) și română (%).
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
Șușman era definit ca un mic „industriaș și comerciant al lemnului”. Gospodăria era bine organizată și era formată dintr o casă impunătoare, un grajd, livadă cu pomi fructiferi. Avea și doi angajați (slugi). Avea, de asemenea, două gatere de tăiat cherestea, un magazin sătesc, 7-8 hectare de pământ, două vaci, doi boi, un cal și aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine. Teodor Șușman sn. a intrat în conștiința colectivă în anii ’20, când a militat pentru împroprietărirea moților
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
În 1945 a fost înlăturat din funcția de primar, iar peste 2 ani i-a fost închis magazinul, care fusese, se pare, jefuit chiar prin complicitatea primarului de atunci Suciu Pașcu (a Bontii). I-a fost apoi sechestrat depozitului de cherestea, iar materialul lemnos valorificat în interes personal de către același Suciu Pașcu. Relația între cei doi a fost inițial una bună, dar de la mijlocul anilor ’30 s-a deteriorat, fapt speculat după 1945 de către comuniști pentru scindarea și controlul comunității. Prestigiul
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
electorală pentru PNȚ. A devenit în acest fel un „dușman de clasă” care trebuia neutralizat. În 1945 a fost înlăturat din funcția de primar, iar peste 2 ani i-a fost închis magazinul, i-a fost apoi sechestrat depozitului de cherestea. Prestigiul lui Teodor Șușman îl făcea periculos pentru regim, motiv pentru care s-a încercat înlăturarea sa din viața socială prin metoda încarcerării. La 18 august 1948 o echipă de jandarmi s-a prezentat la domiciliul său pentru a-l
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
ul este un colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie (din limba germană: "Beize"). Suprafața lemnului, prelucrat cu baiț își păstrează complet textura, doar se schimbă culoarea acestuia. Aceasta permite obținerea unor imitații de specii prețioase din cherestea cu calități decorative inferioare. La băițuire se evidențiază desenul lemnului, textura devine mai vizibilă. Lemnul umed se băițuiește mai uniform ca cel uscat, așa că o operație tehnologică pregătitoare pentru băițuire ar fi umezirea uniformă a suprafețelor. urile pot fi pe
Baiț () [Corola-website/Science/315635_a_316964]
-
în cadrul Plasei Flondoreni a județului Storojineț cu o populație majoritar română. În perioada interbelică, în sat se înființează o filială a Societății Pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina. De asemenea, în această perioadă se construiește și o fabrică de cherestea. În anul 1922, directorul G. Dașchevici dispune extinderea clădirii școlii. La 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către U.R.S.S. După ocuparea satului de către sovietici, mai mulți săteni au încercat să plece
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Locuitorii satului Divizia se ocupă în principal cu agricultura. În sat mai funcționează o fermă de creștere a junincilor de rasă pentru fermele din raion și o fermă de producție de ouă. De asemenea, mai există aici o fabrică de cherestea și un atelier de fabricare a țiglei. Satul are 2 oficii poștale: Divizia (cu codul 68150) și Divizia 1 (cu codul 68151) . În timpul alegerilor, în sat au fost înființate 2 secții de votare. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
satul are 604 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rîbalske era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de bulgară (%). Locuitorii satului Martaza se ocupă în principal cu agricultura. În localitate funcționează o fabrică de cherestea și un magazin de țiglă.
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]