3,278 matches
-
da, acu’ o lună nu; noroc cu brânca..., râse voievodul. — Constantin bei, nu-ți este frică să pornești fără gardă așa călare? — Ba mi-e frică, dar... și vodă fluieră scurt. Din tufișurile de pe malul apei răsăriră la început doi ciobani îmbrăcați cu haine de aba neagră, apoi mai apărură și alții. Salutară scurt pe românește și se lăsară în genuchi în praful drumului cu căciulile în mâini. Selin se făcu palid la față... — Sunt mulți? întrebă el turcește. — Destui ca să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se întrebă: „Oare câte limbi trebuie să știe un român, uite beizadea Ștefan știe turcește mai bine ca un turc, grecește mai bine ca un grec, latinește, sârbește și cine își poate da seama câte limbi știe?” După ce au plecat ciobanii, cei trei călăreți s-au tras la umbră să aștepte venirea alaiului. Mai aveau mult până la Inumbari și soarele era sus. — Taică, aș merge călare alături de aga Selin, spuse beizadea Ștefan, îndată ce apăru de după o cotitură a dealului șirul de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mitropolitul Târgoviștei pentru cuvioșia sa ca să vină cât poate de repede pregătit de drum să însoțească un oaspete de vază spre mânăstirile din codrii Olteniei. Grabnic își luase desaga și încălecase asinul căpătat acum un an de pomană de la niște ciobani cărora le sfințise agheasmă la stâna din munte. Într-un ceas, coborând din deal și bolborosind rugăciunile panihidei când trecea prin Valea Voievozilor, „pentru ca Domnul Dumnezeu să-i pomenească pe voievozii acestei țări, tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de ce o luaseră așa, drumul prin mahalaua jitnițelor domnești era anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jur-împrejur pe pereți, păretare, scoarțe caramanii, pe câmp negru din lână seină cu jocuri de cruci și romburi din diferite culori, când stinse când aprinse... Se spunea că pe locul acesta primul lăcaș de închinăciune l-ar fi ridicat un cioban, Bucur, de unde și numele de București, oftă spătarul, amintindu-și de povești auzite de la călugării de la Radu Vodă. Și popa i se păru altfel decât cei pe care-i cunoștea. Slab, înalt, cu fața prelungă, avea în el un fel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Un țipăt prelung, sfâșietor, trezi toată lumea aflată între zidurile mânăstirii, și era mult popor adunat din toate satele oltenești de prim prejur, căci era hram la bolnița cea zidită de către domnița Ancuța, fiica doamnei Chiajna și a lui Mircea Vodă Ciobanul, pe locul pe care fusese stejarul cel păstrător al icoanei. De fapt nu sosiseră la hram, veniseră să se închine la icoana care dăduse numele mânăstirii Dintr-un Lemn. Ferecătura icoanei de aur curat o dăruise Io Constantin Voievod, pentru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
păduri, dar lupii abundă în această regiune zâmbitoare. Fuseserăm preveniți și, ca dovadă, la ora trei după-amiază, în plină vară, întâlnim, la două sute de pași de drum, pe unul dintre acești borfași, dând grav târcoale unei turme de oi, fără ca ciobanii și câinii să se îngrijoreze câtuși de puțin, într-atât e faptul de frecvent. Lupul avea aerul că se află pe domeniile sale și le parcurgea în virtutea unui privilegiu necontestat. Această întâlnire a fost un semn rău. La câțiva pași
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
silvost. se.fa.; L5T6C3U5R7N9; Quercion pedunculiflorae, Ulmenion, Galio - Alliarion, Senecion fluviatilis, Fagetalia, Tx. -Arabis hirsuta (L.) Scop. (Gâscariță) - HT:-H., Euras.medit. Frecv., z.silvost.e.bo.; L7T5C3U4R8NX, Festuco -Brometea, Festucetalia valesiacae, Origanetalia, Arrhenathherion *Capsella bursa pastoris (L.) Medik. (Traista ciobanului)T.-TH., Cosm. Comună, z.step.e.bo.; L7TXCXUXRXNX, Stellarietea mediae, Lolio - Plantaginion, Md., Tx. *Cardamine impatiens L. (Râjnică) - HT., Euras. Frecv., z.st.-e.bo.; L5T5C4U6R7N8; Galio - Alliarion, Fagetalia, Tilio - Acerion, Alnion incanae *Cardamine pratensis L. ssp. pratensis (Stupitul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Circ. Spor., z.st.-e.bo.; L5TXC5U6R7N8; Fagetalia FAM. VALERIANACEAE *Valeriana officinalis L. (Odolean) - H., Euras. (submedit.) Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7TXC5U8R7N5, Adenostyletalia, Molinietalia, Filipendulion, Alnion incanae, Me., Md., Tx. FAM. DIPSACACEAE -Dipsacus fullonum L. (D. sylvestris Hudson) (Varga ciobanului) - HT., Submedit. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L9T6C3U6R8N5, Artemisietea, Lolio - Plantaginion, Onopordetalia *Dipsacus laciniatus L. (Scaete) - HT., Euras.cont. Frecv., z.silvost. se.fa.; L7T7C7U6R8N6; Artemisietea, Potentillo - Polygonetalia, Onopordetalia, Me. -Knautia arvensis (L.) Coulter (Mușcata dracului) - H., Eur. Frecv., z
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
care l-a ucis este tatăl său, așa că actul uciderii nu l-a transformat în paricid. Și nici nu știa că regina îi este mamă. Astăzi am spune: aceste persoane nu erau decît părinții săi biologici; părinții săi reali erau ciobanul și nevasta lui, care l-au crescut. Dar acest argument nu convinge, opusul va convinge: nu are un complex Oedip pentru că a acționat după dorințele sale, cîtă vreme un complex Oedip apare exact din reprimarea acelei dorințe. Iar dacă nici unul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
erau și oile noastre, să șăd acolo până s-a mai potoli boliștea. Însă peste noapte a și dat holera peste mine și m-a frământat și m-a zgârcit cârcel; și-mi ardea sufletul în mine de sete, și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta, numai se întorceau pe ceea parte în țipetele mele și horăiau mereu. Iară eu mă târâiam cum puteam până la fântână în dosul stânei, și pe nimică pe ceas beam câte un cofăiel întreg
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Raiului și-mi judecă florile Ce-au făcut miroasele (Versuri din popor) Iarba deasă și mare se pleca, făcând loc tălpilor goale să treacă. Se ridica apoi, răspândind un miros dulce de vară. Coada șoricelului, mohor, albăstrele, coada calului, traista ciobanului, pătlagină, cicoare, troscot. Toate se scuturau de picăturile de rouă și reveneau la viață, rămânând să se uite după lemnul vechi și înnegrit de vreme, care venea din urma piciorușelor. Rămâneau apoi scăldate în razele timide ale soarelului care se
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cu destinul. Stăteam împietrită lậngă trupul livid al celui trecut dincolo de fruntariile vieții și încercam neputincioasă să-i caut sufletul printre păduri și dealuri, printre livezi și dumbrăvi. Cea dintậi reprezentare a morții a fost pentru mine întocmai precum a ciobanului mioritic. Mi se părea atật de firesc să găsesc trupul tractoristului pe undeva, pe acolo, prin Frența, încật am zăbovit ore în șir la capul mortului, încercậnd să dezleg misterul prin care firicelul acela de sậnge care i se prelungea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
sunt, poate, așchii rămase de la zei. Cain și-a ucis fratele și a avut copii cu Eva, mama lui. Biblia începe deci cu incest și crimă. Păstrăm în noi, ca într-o scoică, ceva din urletul disperat al lui Prometeu. Ciobanul își poartă universul alături de el pe măgar. Capodoperele par dictate de zei. Adam, Paris și Newton sunt principalii agenți publicitari ai mărului. Inteligența lui Faust nu putea învinge șiretenia Diavolului. Intră în mit talentele care mor repede, lăsând neconsumate speranțele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
plăcut la ureche. Mitologia este etajul incipient, descărnat de detalii, al istoriei. Să-i sărutăm în contumacie mâna lui Adam. El ne-a scăpat de plictiseală. Sisif - acest protomodel al spațiului carceral. În orice Penelopă stă la pândă o Xantipă. Ciobanul din Miorița nu putea să-și bareze cu ghioaga intrarea în legendă. Orice bărbat rănit din dragoste devine un Polifem rănit. Zeii au fost răpuși de clientelism și imoralitate. Urmează, probabil, să cumpărăm din magazine chunga Dante și prezervative Dezdemona
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
energia universului și se crede buricul pământului. DESTIN Natura lucrează probabil în compensație. După un Tolstoi, aduce pe piață și un Stalin. Cea mai comodă filozofie de viață rămâne fatalitatea. Dacă ești bou, toți se vor repezi să te înjuge. Ciobanul din Miorița nu se putea apăra de destin cu ghioaga. În unele căsnicii, destinele merg în paralel. Precum trenurile. Destinul țăranului poate fi citit tot în craterele din desenele palmei. Trăim în concubinaj cu destinul. Destinul poate fi învins. Nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
însemna dispariția unicității misterului uman și reîntoarcerea în turmă. Să fie Pământul cazanul de smoală al altor planete. S-ar putea întâmpla ca efectele secundare ale civilizației să le depășească pe cele principale. Trăim indescifrabile amurguri. Tehnica își spune cuvântul. Ciobanul de astăzi are telefon mobil și ascultă casete cu manele. Internetul este o sculă genială. Să-i strunim însă la timp efectele secundare! Stresul - acest copil-problemă al lumii moderne. Degetele cu care facem cruce declanșează și trăgaciul armelor de foc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a lăsat două automobile străine. Și un ficat. Singurii oameni care ascultă ambele puncte de vedere într-o căsnicie sunt vecinii. O funcție importantă a banilor constă în ridiculizarea idealurilor înalte. Viciile moderate condimentează marile virtuți. Unii îl reclamă pe cioban că a răpit libertatea oii salvând - o din gura lupului. Rămânem câteodată pătați cu găinaț de vise. Patul - un laxativ al iubirii. Țin unii la putreziciunile din ei ca la o avere. Bolnavul nu se supără pe boală, ci pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îmbârligate. Din propria-ne conștiință nu ne putem exmatricula decât singuri. Toate creierele sunt fosforescente. La incandescența ajung doar câteva. Caut răspunsul care nu epuizează întrebarea. Niște criterii rahitice pot conduce la o inflație de erori. Prin noroi și burniță, ciobanii fac închisoare în haine civile. Nu s-ar putea spune că între imperiul cratiței și glezna femeii s-a produs vreun emancipat divorț. Există și uși care nu duc nicăieri. Pesimistul este adesea un om alungat de la masa optimiștilor. Multor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mi se apropie sorocul. Viața această acoladă între zone de întuneric. Coborâm în pământ, dar biografiile și agoniseala rămân în mâinile urmașilor. A ajuns, în sfârșit, în centrul atenției tuturor. Doar sunt funeraliile lui. Primul mare filosof român a fost ciobanul din miorița! Aceleași întrebări și le-au pus mai târziu Schopenhauer, Kant, Voltaire. Avem o singură viață și aceea cu sens unic! Pentru cei necăjiți, nu există viață nici înainte de moarte. Taurii coridelor sunt crescuți pentru moarte. Ca și noi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
săracă, dar alt loc unde să ne încheiem drumețiile noastre nu s-a găsit decât “Podul Spînzurătorii”? Întâi să-mi spui unde-i acest “pod”? Nu-i altul decât fosta “Uliță a Gunoaielor”. Știi cum dispare măgarul în ceață și ciobanul nu-i mai știe urma? Așa și cu acest nume dat unei uliți a Iașilor și amintit de tine. Dar “Podul Roș” îți spune ceva? Apoi acest nume se trage tot de la faptul că spânzurătoarea care se afla lângă fântâna
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
chema “Poarta Spânzuraților”? Fiindcă înaintea execuției, oricât de nelegiuiți ar fi fost condamnații la spânzurătoare, primeau totuși binecuvântarea preotului mănăstirii Frumoasa. Până aici ai notă maximă, dar spune-mi cum îl chema pe ultimul călău al târgului? Îi spunea Gavril Ciobanul, zis Buzatu. Știi cumva cum a debutat în noua lui îndeletnicire? Mai paradoxal nici că se poate!!! Cum? Punând ștreangul de gâtul fostului său tovarăș de tâlhării și căpitan al bandei - Ion Chetrariu. Uite cum îl descrie N.A.Bogdan pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vieții. $4 1. Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, și a născut pe Cain. Și a zis: Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!" 2. A mai născut și pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. 3. După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului. 4. Abel a adus și el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și s-a dus în țara celor ce locuiesc la Răsărit. 2. S-a uitat înainte, și iată că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau trei turme de oi, care se odihneau; căci la fîntîna aceasta obișnuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fîntînii era mare. 3. Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele, și apoi puneau piatra iarăși la loc pe gura fîntînii. 4. Iacov a zis păstorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau trei turme de oi, care se odihneau; căci la fîntîna aceasta obișnuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fîntînii era mare. 3. Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele, și apoi puneau piatra iarăși la loc pe gura fîntînii. 4. Iacov a zis păstorilor: "Fraților, de unde sunteți?" "Din Haran", au răspuns ei. 5. El le-a zis: "Cunoașteți pe Laban, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]