2,672 matches
-
propriile reguli de circulație. Străduța pe care trăiește fiul președintelui Vladimir Voronin, Oleg, a fost „înfrumusețată“, săptămâna trecută, cu trei semafoare. Unul dintre acestea poate fi dirijat printr-o astfel de telecomandă. Specialiștii susțin că la intersecția străzilor Pietrarilor cu Ciocârlia (în formă de T) din Chișinau nu este deloc necesar semaforul. Toată această „plăcere“ l-a costat pe Oleg Voronin cam 500.000 de lei moldovenești, adică aproximativ 31.000 de euro. Faptul că în sectorul Telecentru al capitalei au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
sectorul Telecentru al capitalei au apărut dintr-odată trei semafoare nu are nimic deosebit, dacă am omite situația că la acea intersecție (în formă de T) transportul nu circulă intens ca pe alte străzi din Chișinau și că pe str. Ciocârliei locuiește fiul președintelui Vladimir Voronin, Oleg. Semaforul instalat pe strada lui Oleg are o antenă, ceea ce înseamnă că acesta poate fi dirijat prin unde radio de la distanță cu o telecomandă. Și unde credeți că se află această minunată telecomandă? Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de semafoare de asemenea fel, inclusiv pe str. București și pe str. Ismail, diferența e că acestea sunt dirijate de la punctul central de comandă de la SA «Semafor Service», situat la etajul trei al clădirii Direcției Poliției Rutiere. Semaforul de pe str. Ciocârliei este dirijat însă numai de Oleg. În traducere, Oleg Voronin apasă un buton care poruncește semaforului „să se înverzească“ și să-i elibereze drumul de puținele mașini care circulă în acea zonă. Opțiune extrem de comodă în situația în care Oleg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
profesori pe Constantin Stroescu și Mihail Vulpescu (fost prim-solist al Operei Române) precum și pe profesorul Nicolae Oancea pentru partea muzical-teoretică. în anul 1951, la înființarea Teatrului Muzical din Constanța a fost angajat ca primsolist, venit prin transfer de la ansamblul „Ciocârlia din București. A debutat în rolul „Nilakantha din opera „Laocome de Leo Delibeș obținând un strălucit succes remarcat de criticul muzical Edgar Elian în revista Muzica nr 10/1962 în care arăta: „Basul Florin Aurel Hudeșteanu, de fapt mai degrabă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un ecou palid al focul transcendent, care e izvorul ultim al frumuseții inteligibile și al frumuseții sensibile. Aspirația universală către soare e analogia aspirației universale către lumina suprafirească. Floarea-soarelui și tot regnul vegetal împreună cu ea se ridică spre astrul ceresc; ciocârlia nu poate cânta decât avântându-se beată de lumină spre el, iar privighetoarea din întunericul nopții, care nu e altceva decât „aer lipsit de lumină”, cum îl definește lapidar Damaschin, își suspină parcă tremurând de panică trilurile, fiindcă soarele nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
compozitor, voind să dea un accent pastoral operei sale, folosește un tril de pasăre, scurt, pe care îl pierde apoi imediat în valurile armoniilor. Imitația naturii în muzică iese din marginile artei și alunecă în senzaționalul acrobatic. Gândiți-vă la Ciocârlia, care e o imitație admirabilă, dar în același timp o piatră de încercare pentru prestidigitația vioristului sau pentru agerimea grumazului unui cântăreț din nai. Există totuși în simfonia modernă o așa zisă muzică descriptivă. O reprezintă îndeosebi Richard Strauss, mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
economică nu e făcută pe criterii de dreptate, iar participarea democratică e subordonată ideologicului. Nu mă interpelează numai apărătorii vechii alcătuiri, care practică un discurs justificativ, ci și colegi onorabili, unii care nu pot fi bănuiți de simpatii. Scriitorul Livius Ciocârlie, care a descoperit recent că a fost urmărit și Înregistrat de o armată de securiști, se declară iritat de faptul că „epoca Ceaușescu” este considerată „cea mai rea”. A fost foarte rea, admite, „din punct de vedere material; nu aveam
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zile la Lisabona: preocuparea pentru conferință (care a trecut cu bine, am primit și scrisoare de mulțumire), dar și turism intens, vizitam cele mai importante obiective culturale și aveam, În paralel, lecturi din Mircea Eliade, Jurnalul portughez, și din Livius Ciocârlie, Bătrânețe și moarte În mileniul trei. Preocupare de articulare la contextul nou, proiecte cu colegii portughezi, speranțe pentru posibile colaborări și cercetări comune; dar și efort pentru a-ți dovedi disponibilitatea și vitalitatea, alături de sutele de turiști, unii vârstnici bine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și vitalitatea, alături de sutele de turiști, unii vârstnici bine, cu care ne Încrucișăm, parcă În Întrecere socialistă; În sfârșit, detașare, abandon, identificare cu cei doi: Eliade, cel ce a fost aici, e Însă un tânăr ambițios, anxios și adesea nerealist, Ciocârlie mi-e mai aproape, dar mă deprimă mai mult decât Îmi doresc. Conferința despre romi, organizată de Michel Binet, e o reușită, Îmi prezintă tot felul de responsabili și de colegi, Înainte sau după, de la ei sau din alte instituții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu asalt și sacrificii de la mauri, când a pornit acțiunea de eliberare de sub arabi. Și, bineînțeles, biserici, una emblematică (trebuie să mă uit În ghid pentru a vedea cum se cheamă), e doar o țară catolică. Cele două lecturi zilnice: Ciocârlie e prea erudit, prea multe citate, n-are trăiri personale, e prea filtrat, prea rafinat. Să vedem mai târziu. Eliade e adesea prea frust, se exhibă prea mult, se lamentează, alteori e exaltat peste poate. Încerc să Înțeleg ce a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-și agonisească cele necesare traiului din vânat și pescuit. Viața aspră și sălbatică a încrâncenat în așa măsură pe micul Temugin, încât a ucis cu mai multe lovituri de săgeți pe fratele său vitreg Bekter, pentru că i-a furat o ciocârlie și un pește. Arcaș destonic, ajutat de fratele său mai mare Qassar, arcaș și mai bun, Temugin devine curând stăpânul a nouă cai. Căsătorindu-se cu tânăra Borte, fiica unui șef de clan Dai-Secen, care avea ca zestre doar o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
își ridică privirea de pe pluta unditei și privi în aval către un băiat care vâslea într-o luntre cioplita dintr-un trunchi de salcie. Ea îl privește atent peste ochelari, imitând îngrijorarea tânărului care îi zâmbește în colțul gurii. O ciocârlie își cântă trilul între trestii, în timp ce băiatul ocolește cu barca un pâlc de papura. O clipă privirile lor se întâlnesc; lumea lor, din dimineața aceea, devine deodată una comună. Băiatul se apropie cu barca de mal și îi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Sân Marco ori, poate, In padure la Breazu, alergând ,,iluminat prin arbori”, ,,Ca Într-o poză cu amintiri”, ,,Împreună cu tata”, când ,,Alină visează căi de corali/ Umbre flamingo prin roua/ La câmpul de vânătoare/ Se flutură cu zarzări văruiți/ Peste ciocârliile ascunse În aer”, se visează alături de venețianul Antonio Vivaldi, ascultându-i melodiile și Împrăștiind grăunțe porumbeilor, scriind el Însuși simfonii pe colțuri de hârtie. 9 ianuarie 1987. Aproape concomitent cu Alină și părinții lui Alexandru Malin Tăcu, revista ,,Cronică”, publicație
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se poate transforma oricând în uriași trandafiri suspendați. Însăși Semiramida ar fi încântată, volubilă și voluptuoasă mai mult ca niciodată, trecând cu vederea vulgarele plante vecine care se târăsc umilite pe pământ. I-ar ține isonul legendarei regine asiriene o ciocârlie cu trilul ei emis în zbor vertical amețitor. Dar frumoasa făptură de zeiță nu s-ar simți prea fericită și adulată, așa ca în babilonicele ei grădini, dacă i-ar lipsi un anturaj pe măsură. Și nu știu cum se face că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
grădini, dacă i-ar lipsi un anturaj pe măsură. Și nu știu cum se face că din seninul cerului, cu o anvergură înspăimântătoare a aripilor, apare un magnific condor, aterizând fix la picioarele Semiramidei, aducându-i în dar un înțelept oaspete mitic. Ciocârlia noastră măiastră se și pitise de frică între trandafirii galbeni ca lămâia, culoare desprinsă nu din pielea asiatică, nici din "frigurile galbene" anophelice, ci tocmai din spectrul îndepărtat al luminii. Alții s-ar gândi mai curând la "galbena de Odobești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor, câte o fărâmă din el, pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
mîlos al Bahluviului, de a face înconjurul prietenilor, dormind cînd la Lucian Vasiliu, cînd la mine, cînd la Nichita Danilov, cînd la Liviu Rusu, Marcel Vârlan sau Teodor Pană, arătîndu-ne bucuros noile misive receptate de la Octavian Paler, Adrian Marino, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Lefter, Mircea Nedelciu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mariana Marin, Eugen Negrici, Mircea Zaciu etc. Lor, dînșilor, le grăia despre noi; nouă ne vorovea cu privire la ei. Și tot așa mai departe: întreținea legăturile vechi, nexuri noi crea, promova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care mi-au scris gînduri bune, care au scris cîte un cuvînt despre mine. Și alții. Și voi, desigur, mereu! Citesc. Rămîne meseria-mi de gală! Scriu tare puțin în toamna asta. Nu plouă. Am primit cuvinte bune de la Livius Ciocîrlie. Și de la Dan David. Am scris proză. Am bătut la mașină. M-am amuzat pe seama haimanalelor de la "Săptămîna". Și iar mi-e dor de voi și de Iași! Aștept să revin! Nu uita să-mi spui dacă mă vezi prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a fost umbrită de groaza războiului, am [trăit] din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a Sărbătorilor Pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt, amețindu-ne de emoții; am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu mă bucuram când, în zilele de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a fost umbrită de groaza războiului, am recunoscut din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a sărbătorilor pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt amețindu-ne de emoții, am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când, se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu, mă bucuram, când, în zilele de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe iarba crudă și moale, pe pământul reavăn, ne-am împletit câte o coroniță și îndată ne-am jucat "de-a zeii". Cine era ca noi! Prin răchite și arini zeci de glasuri ne țineau de urât. Erau mierlele și ciocârliile grăbite în a-și făuri cuiburile. Pe prund, vrăbiuțele zburdalnice țopăiau vesele în căutarea musculițelor proaspăt ieșite dintre crăpăturile soaței copacilor, sau dintre pietre. Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vel vistiérnic, Gligorașco Hăbășescul vel stolnic, Lupașco Buhuș vel șătrar, Gavril Néniul vtori log(o)f(ă)t, Enachi al doilea spătar, Ion Răcoviț(ă) al doile păharnic, Contăș tretii log(o)f(ă)t și Dumitrașco Roșca, și Toader Ciocârlie, Enachi, Frăncul, Roman, vornicii de poartă. Și pentru credința, pus-am noi pecétea svintei mănăstiri și am și iscălit cu toții, și părinții ep(i)sc(o)pii au iscălit, și dumnăaalor boiari cu toții. Și eu, Strătulat am scris ca să s
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]