6,307 matches
-
la dvs. amândoi. Așa cum știți deja, profesorul și dna Dumézil sunt aici în această toamnă și iarnă. Conferințele sale Haskell sunt bine primite. Eliazii s-au întors în Chicago acum două săptămâni și sunt și ei foarte bine. Am primit circulara inițială pentru Congresul IAHR din Suedia. Evelyn și cu mine am decis s-o luăm pe Anne Rose cu noi și vom face o vizită tihnită în Scandinavia, înainte și după Congres. Ne-am bucura să primim orice recomandare până
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de anihilare a valorilor și tradițiilor spirituale naționale. În țară se aplicau tezele lui Lenin, din articolul care a pus bazele realismului-socialist (a se vedea Ov. S. Crohmălniceanu), "Organizația de partid și literatura de partid", dar și indicațiile din cunoscuta circulară secretă a NKVD, care, între altele, urmărea înlocuirea literaturii naționale cu subprodusele "culturii socialiste". Conform acestor directive, medicul stomatolog I. Vitner susține cîteva săptămîni un serial, sub titlul general: Confuzia valorilor în critica noastră literară. Opera de critică și istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a impune trecerea oricărei viitoare tipărituri printre furcile vigilente ale conducerii centrale a U.S., care urma să dea bunul de tipar fiind, în fapt, o cale suplimentară de sporire a cenzurii. Tot la începutul lui 1950 sosește de la București o circulară în care sînt stabilite, alfabetic, sarcinile obligatorii ale filialei: "A) Stimularea creației literare, B) Ridicarea nivelului ideologic al membrilor filialei, C) Descoperirea, urmărirea și sprijinirea tinerelor talente muncitorești de la orașe și sate inclusiv talentele din școli, cămine culturale, cluburi, biblioteci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
feciorului. Forța recuperatoare vine aici din magia ordonării: „Există totodată o supradeterminare benefică a țesăturii. Desigur, țesătura, ca și firul e mai întâi o legătură, dar și o legătură liniștitoare, e simbol de continuitate, supradeterminat în inconștientul colectiv de tehnica «circulară» sau ritmică a producerii sale. Țesătura e ceea ce se opune discon¬tinuității, sfâșierii ca și rupturii”, adică acțiunii periodice a haosului vecin. Imaginea fetei purtată între coarnele unui bou sur are intensitatea unei hierofanii: „Jaim, mic, mare-a venit,/ Ler
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1976-1979). 5. Publicații: - Studiul balastierelor pe râurile din Moldova și a carierelor de piatră, în colaborare, în buletinul științific al Academiei Române filiala Iași, 1961/1962. - Metoda de calculul transportului materialelor pe CFR și auto la întocmirea devizelor lucrărilor de construcții - circulara BI Centrală. - 141 de ani de învățământ la Liceul de băieți din Bolgrad - Comunicare la aniversarea liceului din 1999. - Diverse articole pe linie de învățământ și despre minorități în curierul Ginta Latină Iași. - Tratează-te singur - elixirul vieții - 6 ediții
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
sume de bani, cu mult timp înainte de izbucnirea războiului, în februarie 1914. Ministrul de Finanțe al Reich-ului a decis să deschidă filiale ale unor bănci germane în Finlanda, Danemarca, Norvegia și S.U.A.. La 2 noiembrie 1914, Reichsbank a emis o circulară, către unele bănci germane cu filiale în Suedia, în care arată că ”suntem gata să sprijinim agitația și propaganda plănuită de ei [emigranții bolșevici, n. n.] în Rusia cu condiția expresă ca amintita propagandă și agitația să fie extinse la armatele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
definitorii ale raportului de forțe pe continent. Nemulțumită de pierderile suferite în urma Congresului de pace de la Paris din 1856, Rusia a profitat de noua conjunctură pentru a încerca să impună modificarea clauzelor sale. La 31 octombrie 1870, țarul lansează o Circulară anunțând că nu mai recunoaște clauzele Tratatului de la Paris, ceea ce profila un nou război cu Poarta otomană. Tratatul de pace franco-prusac de la Frankfurt, din mai 1870, cu grele consecințe pentru Franța, a făcut din Germania unificată - prin acțiunea bine calculată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe care îl coordonam, de către șeful statului, Nicolae Ceaușescu. Vicepreședintele Băncii Române de Comerț Exterior, Nicolae Anghel, pe baza unei rețete medicale, a solicitat Băncii Naționale să preschimbe în aur dentar, o medalie, operație reglementată de Banca Națională a României pe baza unei circulare semnate de viceguvernatorul Alexandru Oprea, care coordona sectorul respectiv. După efectuarea lucrării dentare, o cantitate de câteva grame rămasă, a fost folosită pentru confecționarea unei brățări. Cabinetul nr. 2, „tovarășa”, a aflat că Anghel și-a făcut brățara. L-a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
scrisori false). O dezvoltare mai intensă cunoaște târgul după anul 1832, când prin aplicarea Regulamentului organic i s-a atribuit titlul de oraș. Populația a sporit de la 4.935 locuitori în 1832, la 13.165 locuitori în 1859. Printr-o circulară din 24 martie 1833, dată de Sfatul administrativ al Principatului Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
procedăm”. Din acest raport, rezultă responsabilitatea față de cerințele războiului. La 16 iunie 1877, A. Teodon, prefectul județului Fălciu (cu reședința la Huși) a cerut aprobare Ministerului de Interne pentru a rechiziționa căruțe cu cai de calitate: „Căruțe în condițiunile din Circulara 13586 cu cai buni și hamuri în cea mai bună stare nu sunt în acest județ. Se află însă în câteva comune rurale căruțe numite harabagești, proprietate a sătenilor, în stare proastă, neșinuite, cu cai ordinari, hamuri de frânghie și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căci știam cine le poruncise. În ziare au publicat că Universitatea Liberă, neputând convoca numărul conferențiarilor, amână conferințele. Am voit să dezmint, stabilind adevărul. Cenzura s-a opus. Prefecții mă întrebau pe ce dată le-am amânat. Am făcut o circulară la toți prefecții, mulțumindu-le pentru osteneala ce-o avuseseră organizând conferințele, spunându-le că au fost interzise, nu amânate. Așa de repede s-au expediat, încât prefecții le-au primit înainte de a se fi trezit autoritățile ca să le oprească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
legislației guvernamentale locale, împreună cu transferul responsabilităților auditului regional către Comisia independentă de audit, în anul 198323, au făcut-o să devină unul din aspectele cele mai greu de reglementat ale statului. Pe lângă câteva rapoarte majore, guvernul central a emis numeroase circulare și publicații variind de la interdicții asupra președințiilor multiple, solicitări de declarare a conflictelor de interese și proceduri de audit intern, la prevederi ce cuprind activitățile ofițerilor din afara serviciului, facilitarea obținerii slujbelor pentru rude, proceduri de alegere a președinților comisiilor și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
evitarea respectării termenilor acestei păci, în special a clauzelor care prevedeau neutralitatea Mării Negre și cedarea sudului Basarabiei. Se ivise acum ocazia inițierii unei acțiuni favorabile. La sfîrșitul lunii octombrie, ministrul de externe rus, Alexandru M. Gorceakov, a denunțat printr-o circulară adresată puterilor prevederile referitoare la Marea Neagră. Acțiunea lui a produs consternare mai ales la Londra, dat fiind că restricțiile acestea constituiseră realizarea majoră a Marii Britanii după războiul Crimeei. În ciuda acestui fapt, a fost organizată la Londra o conferință a puterilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ochiului său ager, Întrebător, nici minții lui proaspete, aplicată realităților, neîmpiedicată de formule și capabilă de reacțiuni prompte și firești, ritos afumate și fără con veniențe În fața lenei de a cugeta a birourilor militare, care Îi recomandaseră, Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de a cugeta a birourilor militare, care Îi recomandaseră, Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit și, unde mai pui, antidinastic, ca un ecou Întârziat al campaniilor de presă din vremea copilăriei mele duse de Alexandru Beldiman, Întemeietorul ziarului Adevărul, În care vedeam și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au depășit niciodată rolul său eminent de prim furier al ar matei române! Era, adică, și a rămas până la urmă, un excelent șef de adjutantură, maistru al complicatei mașini birocratice militare, unde se fac și se desfac, cu ajutorul corespondențelor, rapoartelor, circularelor, ordinelor de zi, al foilor matricole și al memoriilor ofițerești, des tinele acestei omeniri valide, pândite de Zeul sângeros. M-am Întâlnit adesea după război cu generalul Costandache În aceleași preocupări de a desluși „filozofia“ războiului trecut din vraful documentelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în amintire lucruri și oameni din trecut. Fabricate dintr-un material invulnerabil, neînsuflețit și trainic, așadar din cu totul alt material decât noi, aceste obiecte decid asupra revenirii lor în mintea omului. Obiectele domină momentul prezent, sunt gata să repeadă circulare și, o dată răsărite dinaintea noastră, le fac cu ochiul întâmplărilor din trecut. Ele împing trecutul la paroxism pe temeiul prezentului. Deși pe Inge Wenzel ovăd pentru prima oară în trenurile germane, cămașa ei albă de noapte e grevată de antecedente
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
stoarce de bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără Îndoială funcționari mai bogați” <endnote id="(193, p. 197)"/>. În 1860, Într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova pe același subiect, Mihail Kogălniceanu considera că portul tradițional de sorginte poloneză este o adevărată „stavilă” În calea „stârpirii antipatiilor și prejudecăților naționale” și că Îi expune pe evrei „glumelor și chiar brutalităților gloatelor” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și barba, iar evreicele să renunțe la peruci <endnote id="(37, p. 261, și 261, p. 31)"/>. Din această perspectivă, situația nu s-a schimbat odată cu venirea noului țar, Alexandru al II-lea (1855-1881). În 1876, de exemplu, printr-o circulară emisă la Lemberg de autoritățile habsburgice, evreii ortodocși din Galiția erau avertizați că nu pot călători În Rusia, pentru că acolo nu aveau voie să poarte barbă decât mujicii ruși. „Ușor se poate Întâmpla - comenta Mihai Eminescu această interdicție - ca evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior, acesta „s-a Întors cu o jumătate de barbă și o perciună tăiată” <endnote id="(196, p. 44)"/>. În 1859, ministrul „trebilor din lăuntru”, M. Kogălniceanu, a cerut printr-o circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 44)"/>. În 1859, ministrul „trebilor din lăuntru”, M. Kogălniceanu, a cerut printr-o circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba” <endnote id="(322, p. 222 ; vezi și 125, p. 156
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e vorba de prostituție : „La al Domnilor palat/ Mare foc s-a ridicat./ Moldov-a ajuns la sapă :/ Vor s-o duc-acum la groapă !/ Fete românești/ Roabe ovreiești,/ Cele boierești/ Tot ca slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi o di aproapi privighire” pentru a-i ține sub control pe evreii care angajează moldoveni creștini. Atunci când În cataloage se con semnează „feti di
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 159)"/>. În urma unor inițiative locale, Începând din iulie și august 1941, evreii din Iași-Cernăuți, Bacău, Huși ș.a. au fost obligați să poarte steaua galbenă <endnote id="(243, p. 277 ; 522, II, p. 216)"/>. Ulterior, Ministerul Afacerilor Interne a emis Circulara nr. 8368 din 3 septembrie 1941, prin care prefecții de județe erau anunțați că toți evreii din România (bărbați, femei și copii) trebuiau să poarte, ca semn distinctiv, o stea galbenă cu șase colțuri, cusută pe haină În partea stângă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clasei sociale căreia Îi aparțin” <endnote id="(267, p. 385)"/>. Se propunea astfel ca Îmbrăcămintea să nu mai marcheze diferențele etnice, ci pe cele sociale. În cultura română În 1859, Mihail Kogălniceanu, pe atunci ministru de Interne, a trimis o circulară rabinilor din Moldova, prin care Îi ruga să-și folosească toată autoritatea pentru a-și convinge credincioșii să adopte portul „european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ruga să-și folosească toată autoritatea pentru a-și convinge credincioșii să adopte portul „european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba. Așa că comanda militară amenință pe soldați cu 25 de lovituri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]