2,739 matches
-
în alte domenii de activitate cu preocupări utile vieții, unii făcând activitate publicistică, editorială, devenind autori de manuale școlare. Din corespondența purtată transpare că însuși șeful promoției lor făcea cu mult timp înainte literatură, citindu-și viitoarea operă la umbra cireșului de la Cârțișoara Făgăraș, locul unde și-a cunoscut consoarta cu care a viețuit împreună mai bine de 40 de ani... Cine citește scrisorile află multe. „...M-am întâlnit cu domnul Alexandru, fost pedagog, deci șef a lui Costică Rășcanu în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi ? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând astfel onoarea regimentului, onoarea noastră ca ostași. Era începutul calvarului României Mari
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru a realiza ce ne-am propus. Mă întrebi de Gaibu. Am scris și mi s-a răspuns că nu se află la Șipote. Am să mai încerc. Conșcolari în Iași am mai întâlnit, ca: Barbu, Alexanderscu, Iovu (șeful general), Cireș, precum și profesorii Apostoleanu și Todicescu. Colegi nu am întâlnit. Dacă ești de acord, îi voi căuta și-i voi anunța. Soția lui Todicescu a murit. Despre alții nu mai știu. Deci, în concluzie, oricâți vom fi, hai să ne întâlnim
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
târzii... Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai ales când toți înfloresc cam în aceeași perioadă de timp. Dar mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să o fac eu, și-n numele lui, să vă spun, multă sănătate pe anul 1998, și în toți anii care vor veni. Să fiți ca bradul, chiar dacă mai vin vânturi, să nu uitați că vă așteaptă mereu și umbra cireșului de la Cârțișoara, dacă nu se va putea anul acesta, atunci, la anul, și la mai mulți ani. Dumnezeu să fie cu noi ! Vă îmbărbătăm cu toții și vă sărutăm cu mult dor, ai dumneavoastră de pe meleaguri ardelene, de la mic la mare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la Bârlad, își amintește șăgalnic de mașinuța primită de la coana Mia când am fost cu toții după moartea mamei. Tata vă transmite, de asemenea, cele mai bune gânduri, succese în elaborarea minunatului roman al tinereții pe care l-am citit sub cireșul din curte, așteaptă alte vești bune de la Bârlad. Noi, ceilalți, vă sărutăm cu toată dragostea noastră, iar dacă vorbiți cu Mariana, spuneți-i, vă rog, că o aștept. Într-o scrisoare, ultima i-am scris-o înainte de boala tatii, dar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
foarte, foarte frig, minus 20 grade, dar vine ea vara - doar cu ajutorul bunului Dumnezeu ! și ne răzbunăm noi cu dumneavoastră și Mariana la Cârțișoara, unde, m aș bucura să ne trezim acolo diminețile acelea splendide, albastre, transparente, la masa de sub cireș. Eu să vă fac - ca acum două veri, mâncăruri moldovenești cu smântână și gogoși înfuriate de care ne făcea odată mama Lenuța care ieșea mereu lăudată. Și să existăm noi cei de odinioară ! Conu Alecu, tata m-a rugat de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
probleme sociale, acțiuni informative/contrainformative, studii profesionale și directive de specialitate. De asemenea, pe lângă Cabinetul ministrului de Interne a luat ființă un Serviciu de Informații și Contrainformații cu „un caracter permanent”, în care au fost încadrați, ca șefi, locotenent-colonel Mihail Cireș și căpitan Ioan Diaconu. Noile modificări organizatorice au cerut timp pentru a se armoniza și omogeniza, însă acest lucru a fost greu de transpus în practică, în condițiile în care România s-a aflat în situația de a pierde părți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentarea cu apă a localităților Botoroaga, Calugaru, Tarnava, Tunari și Valea Cireșului, comuna Botoroaga, județul Teleorman", cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate
HOTĂRÂRE nr. 902 din 16 decembrie 1998 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Alimentarea cu apa a localităţilor Botoroaga, Calugaru, Tarnava, Tunari şi Valea Ciresului, comuna Botoroaga, judeţul Teleorman". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122606_a_123935]
-
localitatea Slatina-Timiș nr. 143, județul Caraș-Severin. 48. Mikautsch Sorin, născut la 25 aprilie 1967 în București, România, fiul lui Szana Pave-Ioan și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 88677 Markdorf, Dollenstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, Aleea Cireșilor nr. 2, bl. 2, sc. B, et. 4, ap. 28, județul Timiș. 49. Kasseckert Teodora, născută la 22 martie 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Mușcutariu Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 73274 Notzingen, Otlingerstr. nr.
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
12, județul Maramureș. 157. Bora Adrian, născut la 8 septembrie 1970 în localitatea Orșova, județul Mehedinți, România, fiul lui Bora Constantin și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Kirchengasse 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Eselnita, Str. Cireșilor nr. 489, județul Mehedinți. 158. Bora Elenă, născută la 11 februarie 1949 în localitatea Eselnita, județul Mehedinți, România, fiica lui Tomescu Pricop și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Kirchengasse 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Eselnita
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
489, județul Mehedinți. 158. Bora Elenă, născută la 11 februarie 1949 în localitatea Eselnita, județul Mehedinți, România, fiica lui Tomescu Pricop și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Kirchengasse 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Eselnita, Str. Cireșilor nr. 489, județul Mehedinți. 159. Rusz Lăură Monica, născută la 28 iulie 1972 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Covaci Petru și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 4311 Schwertberg, Poneggen str. 21 cu ultimul domiciliu din România, Arad
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
188 județul Bacău. 187. Fandert Marioara, născută la 16 noiembrie 1963 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Moldovan Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90762 Furth, Staudengasse 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cisnadie, Str. Cireșilor nr. 22, județul Sibiu. 188. Werle Angelica Dorina, născută la 10 mai 1973 în localitatea Borsa, județul Maramureș România, fiica lui Danci Demeter și Ilona, cu domiciliul actual în Germania 67059 Ludwigshafen, Max str. 56, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Sibiu. 248. Herbeck Silvia (Savu) născută la 15 iunie 1968 în comuna Bârnă, județul Timiș, România, fiica lui Savu Anton și Cirpaci Aria, cu domiciliul actual în Germania, 10119 Berlin, Schwedterstr. 9, cu ultimul. domiciliu din România, localitatea Lugoj, Aleea Cireșilor bl. 2, sc. A, ap. 25, Micro 2, județul Timiș. 249. Brand Lucia Emanuela, născută la 5 aprilie 1946 în Albă Iulia, județul Albă, România, fiica lui Oprită Gheorghe și Elvira, cu domiciliul actual în Germania, 63165 Muhlheim/Main, Taunusstr
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Dibetou, Azobe, Meranti Bakau, Meranti Alb, Seraya Alb, Meranti Galben, Alan, Keruing, Rămîn, Kapur, Teak, Jongkong, Merbau, Jelutong, Kempas, Imbuia și Balsa EX 44089081 Altele de o grosime care să nu depășească 1 mm (foi pentru furnir de placaj din cireș, nuc, paltin, frasin, stejar, altele decât lipite prin îmbinare dințata) 44101950 Alte panouri de particule și panouri similare, din lemn acoperite cu hârtie impregnata cu melamina 47032100 Pastă chimică de lemn tratată cu soda sau sulfat cu exceptia pastei tratate cu
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
ap. 34, județul Prahova. 368. Pichet Annemarie, născută la 18 ianuarie 1978 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Pichet Alexandru și Neiss Anna, cu domiciliul actual în Germania, 40470 Dusseldorf, Habichtstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Cireșului nr. 13, județul Brașov. 369. Kramer Johanna, născută la 23 aprilie 1932 în localitatea Apoldu de Sus, județul Sibiu, România, fiica lui Scheiber Mathias și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 90469 Nurnberg, Hundsruckweg 21, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
șir de nuci, calea ferată la căderile spre Nistru, km 179, dunga rambleului taie nivelul cu persistența, Frunză vîrful de pantă, din Iași sînteți? tare-i frumos pe la noi pe aici! vorbiți curat! mărul curbat de rod, alți doi, în cireșul cu cireșe și cireși din DOOM-ul Femeia Academiei SRL! Bejanul mort la margine de drum Бэжан, Berbex Baran se face stăpîn pe sat și, supărat pe e-ul lor care îi sună lui ă, cere traducerea și i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ferată la căderile spre Nistru, km 179, dunga rambleului taie nivelul cu persistența, Frunză vîrful de pantă, din Iași sînteți? tare-i frumos pe la noi pe aici! vorbiți curat! mărul curbat de rod, alți doi, în cireșul cu cireșe și cireși din DOOM-ul Femeia Academiei SRL! Bejanul mort la margine de drum Бэжан, Berbex Baran se face stăpîn pe sat și, supărat pe e-ul lor care îi sună lui ă, cere traducerea și i-a trecut Barani pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că 12 copaci înseamnă exact ce înseamnă 5 copaci la care se adaugă alți 7 copaci, deși între aceste două serii de "lucruri" avem unele diferențe notabile. La fel, că p ↔ ≈p, în alte cuvinte, că "pomul din fața mea este cireș, dacă și numai dacă, nu este adevărat că nu este adevărat că acest pom din fața mea este cireș", cu toate că și aici diferențele dintre cele două părți sunt notabile. Și dacă sunt acceptate asemenea "aplicații" constitutive ale unui principiu al gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceste două serii de "lucruri" avem unele diferențe notabile. La fel, că p ↔ ≈p, în alte cuvinte, că "pomul din fața mea este cireș, dacă și numai dacă, nu este adevărat că nu este adevărat că acest pom din fața mea este cireș", cu toate că și aici diferențele dintre cele două părți sunt notabile. Și dacă sunt acceptate asemenea "aplicații" constitutive ale unui principiu al gândirii la cazurile particulare, nu cumva acestea din urmă, deși ajung particularizate, pre- luând chiar și ceea ce le-ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dinu aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea, așa cum am spus, să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe că ei doi... Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
voi să învățăm împreună. Veneam de fiecare dată cu multă plăcere și tragere de inimă. Dar nu atât pentru învățătură cât pentru livada voastră din spatele casei, pe o costișă destul de abruptă. Mi-aduc aminte că pomii ăia fructiferi - meri, peri, cireși, nuci... - mi se păreau gigantici. Înainte de a ne apuca de învățat, dacă cumva ne apucam, ne umpleam burțile cu tot felul de poame. Îmi plăceau enorm, înutrcât, dacă mi-aduc bine aminte, majoritatea pomilor voștri erau altoiți. Și fructele erau
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la urzicuțe. Familia noastră e roasă adesea de un „dinte“: unul sau altul Îl Înșeală pe celălalt. Dar tot bionică e și asta, Natura inventând gestul cu mult Înaintea noastră. Și dau un exemplu, Însă nu pentru a fi urmat: cireșul. Păi ăsta nu odrăslește, am În vedere o puzderie de progenituri, decât polenizat cu polen străin florii, pomului, soiului, ba chiar speciei: „Înșeală“ cu vișinul de pildă. Dreptu-i, astfel de „odrasle“ sunt asemenea catârului - altă Încrucișare interspecifică -, adică incapabile a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
progenituri, decât polenizat cu polen străin florii, pomului, soiului, ba chiar speciei: „Înșeală“ cu vișinul de pildă. Dreptu-i, astfel de „odrasle“ sunt asemenea catârului - altă Încrucișare interspecifică -, adică incapabile a lăsa, la rândul lor, urmași. Dar noi, plantând vișini printre cireși urmărim puzderia de cireșe, nu de semințe... Cât despre harem, altceva ce ne repugnă, cel puțin În vorbe, e tot bionică: leul ori „morsunul“, de pildă, trăiesc ca niște sultani... Dar, fără a epuiza subiectul, familia vegetală, dar constatându-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai întâi ceea ce nu i-a fost dat să vadă în Botoșanii clădirilor îngrămădite de lângă biserica Uspenia. Vede, ceea ce la Ipotești intra în firescul incintei: Alei întunecoase de nuci cu frunza lată/ Și snopii de flori albe pe crenge de cireș/ Și iarba cea subțire și moale-amestecată/ Cu flori galbene ș-albe pintre pelinii deși// Pelinii suri c-argintul cu dulcile miroase/ Ce împlu-adormitoare tot aerul cel cald/ Și vișini cu crengi grele de boabe-ntunecoase/ Și lanțul ce se mișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]