38,100 matches
-
va fi lansat la toamnă și va costa minimum 5.000 de dolari. Celelalte ziare centrale care au publicat aceaste știri dau ca preț de plecare 5.000 de euro. Să fi obținut Evenimetul zilei o reducere de preț pentru cititorii săi?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
iasă cumva în întîmpinare. Dar să nu ne surprindă prea tare. Mulți știriști au obsesia senzaționalului. Este o eroare. Senzaționalul obosește. Știristul mai trebuie să deosebească curiozitatea firească de aceea patologică. Nu e bine să-i alimentezi telespectatorului, ascultătorului sau cititorului toate frustrările, complexele sau interesele nesănătoase. Un anume grad de generalitate este o însușire obligatorie. Ceea ce nu mă interesează decît pe mine și încă pe cîțiva poate fi o informație profesională, științifică, familială, dar nu o știre. În fine, știrile
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
este chiar evenimentul în stare nudă, lăsat să producă asupra celor care o află efectul dorit de fiecare sau de care fiecare este capabil. Știrea este ca boabele de grîu care intră în moară. Cu măcinatul se ocupă telespectatorii, ascultătorii, cititorii de ziare. Nu e greu de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi sau care nu adaugă nimic nou unei informații difuzate înainte; și, invers, un lucru atît de șocant
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
și portrete literare, se încheie cu personajul auctorial. Deși prezent în subsidiar în toate celelalte pagini, acesta iese la rampă cu prilejul unui amplu interviu acordat lui Ion Popescu-Brădiceni și publicat în revista Columna. Și nu oricum, ci, spre surpriza cititorilor, iritat de imaginea critică ce i s-a acordat: „În general despre mine și despre scrisul meu critic circulă imaginea echilibrului, ponderației, prudenței, tactului și tot astfel pe această linie. Ființa care mă cunoaște cel mai bine în această lume
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Ion Predescu, autorul celebrei sintagme „elementele răsculative” prin care voia să desemneze așa-numita grupare „Dinescu, Pleșu, Patapievici” al cărei păcat „capital” era că a cerut publicarea listelor cu foștii ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică. Ziua oferă cititorilor săi un adevărat dosar al încercărilor prin care a trecut CNSAS, de la proiectul legii Ticu pînă la proiectul Stan. * Remarcabil interviul cu Vasile Dîncu, șeful Agenției Naționale pentru Informații, apărut în EVENIMENTUL ZILEI. Cu întrebări bine documentate și precise, autoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
descrierile sinestezice, care acaparează și pun în mișcare toate simțurile, le stârnesc, le frustrează, le agresează. Narațiunea se topește sub tensiunea barocă a viziunii, se sublimează în poezie sau, dimpotrivă, devine tăioasă, cu asperități de invectivă. Versatilitatea registrului nu lasă cititorului nici un moment de relache, dar îi oferă în schimb fascinația cuvântului insurgent, redescoperit. Elena Pasima, Curtea-de-ape, Editura Vinea, București, 2003, 320 p.
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
să reacționăm negativ sau ne poate entuziasma. Aron Densușianu era iritat în versurile lui Eminescu de prezența unor neologisme cum ar fi scop. Îi sunau îndeajuns de prost ca să-i displacă poezia. Orice detaliu se poate interpune între operă și cititorul ei. În aceste condiții, nu e de mirare că judecățile diferă adesea complet. Istoria literaturii este și istoria receptării ei contradictorii.
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
separate de un spațiu alb. Cuvintele de început ale fiecărei secvențe sînt redate, întocmai ca într-un dicționar, cu aldine. O structură accentuat secvențială care neagă orice încercare de lectură lineară, deși, paradoxal, înăuntrul textului, există un debil fir detectivistic. Cititorul, chiar și cel „specialist“, va încerca - demers inevitabil eșuat - să compună, să recompună, povestea/poveștile Antoniei, un soi de personaj, un erou vag sugerat, autocoroziv și „teoretic“, în măsura în care, sub măștile transparente pe care le împrumută, vorbește despre un singur lucru
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
eșuat - să compună, să recompună, povestea/poveștile Antoniei, un soi de personaj, un erou vag sugerat, autocoroziv și „teoretic“, în măsura în care, sub măștile transparente pe care le împrumută, vorbește despre un singur lucru. Despre soarta romanului și a ficțiunii în genere. Cititorul află de la început cine e Antonia: un robot cu înfățișare feminină, un robot care citește și care își fixează tipul potrivit de lectură prin apăsarea unui buton. Seacă, agasantă imagine, pe care cititorul o uită repede, la distanță de nici o
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
soarta romanului și a ficțiunii în genere. Cititorul află de la început cine e Antonia: un robot cu înfățișare feminină, un robot care citește și care își fixează tipul potrivit de lectură prin apăsarea unui buton. Seacă, agasantă imagine, pe care cititorul o uită repede, la distanță de nici o pagină. Alte Antonii, suave, feminine, erotizate, își fac apariția în pseudoroman. Folosesc epitetele cu o oarecare reținere, autoarea se joacă ironic (uneori mult prea evident autoironic) cu ideea de scriitură feminină. Antonia nu
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
obsesive portrete. Secvențele care alcătuiesc cartea au uneori aer de jurnal, alteori ritm de confesiune, de discuție intimă între prieteni sau de mîzgălitură adolescentină, plictisită și frustrată. Dacă în pseudoromanul Lilianei Corobca există „acțiune“, atunci „acțiunea“ se reduce la eșecul cititorului de a alcătui din toate aceste fugare notații „istoria“ Antoniei. Istoria unui fel personal - a unor feluri personale - de a scrie și a citi. Istorie ce se conține pe ea înseși, autoexilată în propria-i poveste. Începutul cărții e de
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
sens, ideale. E unul dintre privilegiile scrisului „la negru“. Decodarea cărții nu e una hermeneutică, relația dintre secvențele care alcătuiesc sacadat cartea e cea dintre fotografiile unui aceluiași personaj, surprins în aceeași unică postură, de-a lungul unei vieți întregi. Cititorul se află în fața unei cutii cu fotografii și descoperă că e martorul unei înscenări abile: personajul e tînăr, doar și-a deghizat vîrstele, și-a schimbat chipurile cu trucuri de actor. A făcut nenumărate fotografii „trucate“. Să spun direct că
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
vîrstele, și-a schimbat chipurile cu trucuri de actor. A făcut nenumărate fotografii „trucate“. Să spun direct că la fel se întîmplă cu secvențele din pseudoromanul Lilianei Corobca însemnă să deșir tehnica de construcție a cărții, înseamnă să fiu un cititor întrucîtva ipocrit. Dar cititorul ipocrit are avantajul de a fi un cititor teoretic. Un roman teoretic? Un roman rece, ar putea fi răspunsul, dar nu e deloc așa. Fraza, imaginile construite de autoare se adună, oarecum paradoxal, într-o scriitură
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
chipurile cu trucuri de actor. A făcut nenumărate fotografii „trucate“. Să spun direct că la fel se întîmplă cu secvențele din pseudoromanul Lilianei Corobca însemnă să deșir tehnica de construcție a cărții, înseamnă să fiu un cititor întrucîtva ipocrit. Dar cititorul ipocrit are avantajul de a fi un cititor teoretic. Un roman teoretic? Un roman rece, ar putea fi răspunsul, dar nu e deloc așa. Fraza, imaginile construite de autoare se adună, oarecum paradoxal, într-o scriitură „caldă“. Pseudoromanul devine uneori
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
fotografii „trucate“. Să spun direct că la fel se întîmplă cu secvențele din pseudoromanul Lilianei Corobca însemnă să deșir tehnica de construcție a cărții, înseamnă să fiu un cititor întrucîtva ipocrit. Dar cititorul ipocrit are avantajul de a fi un cititor teoretic. Un roman teoretic? Un roman rece, ar putea fi răspunsul, dar nu e deloc așa. Fraza, imaginile construite de autoare se adună, oarecum paradoxal, într-o scriitură „caldă“. Pseudoromanul devine uneori seducător: „A venit la noi, în sfîrșit, Antonia
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
fost motivul excluderii lui Aurel Cucu din PSD. Dacă partidul de guvernămînt ar fi ținut seamă de dezvăluirile presei pe lista exclușilor s-ar fi aflat încă cel puțin 20 de baroni locali și cîțiva miniștri. Același ziar își anunță cititorii despre „Un gest rarisim în România. Chestorul Ion Stoica, șeful Direcției Pașapoarte, și-a dat demisia de onoare”. Să sperăm că onoarea și numai onoarea l-a împins pe chestor, nu vreun dedesubt de care nu s-a aflat încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
gîndul la David Lodge și Jonathan Coe, scriitori traduși în limba română chiar de Radu Paraschivescu. Cartea lui Radu Paraschivescu are toate calitățile pentru a deveni best-seller: Cîrlig la realitate, umor debordant, referințe metaliterare ușor de descifrat chiar și pentru cititorii mai puțin instruiți. Ea este, simultan, proză satirică, comentariu politic, cronică tv, gazetă mondenă, jurnal sportiv, dar și un excelent material pentru o posibilă discuție între naratologi. O întrebare care vine aproape de la sine la capătul unei astfel de lecturi
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Emil Brumaru Mă simt îndatorat față de mărinimia unei sensibile cititoare. Mi-a trimis acum doi ani o scrisoare acasă. Mă ruga să-i explic, observînd că sînt un mare cititor, cum îmi procur cărțile și, dacă le cumpăr, cum le depozitez. Mai am loc de ele în cameră? Nu mă sufocă? Nu mă strivesc sub teancurile din ce în ce mai mari? Mă grăbesc, ca întotdeauna, galant, să-i răspund rapid, cît nu se
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care acoperă împreună anii 1951-1954: primul, în 2000, restituie integral cele patru numere apărute în 1951; al doilea, din 2002, reia numerele 5
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Horia, Alexandru Busuioceanu, N. I. Herescu, Mihai Niculescu, Nicu Caranica și mulți alții (voi reveni în cronica viitoare asupra structurii revistei și a dinamicii colaborărilor). Bănuiesc că încă una din dificultățile de început ale revistei putea fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune nimic). Dar tocmai această situație sociologică obiectivă va fi decis elitismul publicației, ceea ce i-a asigurat, prin compensație, rezistența în timp, dovedită cu prisosință la o nouă
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
al salvării intelectualilor doar în comunism. De fapt, această sintagmă laxă, frecvent și cam abuziv invocată, nu are o valoare operațională, nici politică, nici estetică, nici măcar sociologică; are doar o valoare descriptivă neutră. Prin cultură au rezistat și scriitorii, și cititorii (cei care au rezistat cu adevărat), și românii din țară, și românii din afară, și intelectualii secolului XX, și cei ai secolului XIX, ca și ai secolelor anterioare. Prin cultură vor rezista, dacă vor să reziste astfel, și cei care
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se dovedește un bun cititor și un comentator care îți câștigă instantaneu încrederea. Cronicile sale, de dimensiuni variate, sunt un model de prezentare cvasicompletă (spre avantajul necunoscătorilor respectivelor cărți) însoțită îndeaproape de un foarte exact examen critic. Acest echilibru, niciodată instabil, pledează în subsidiar pentru
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
alcătuit dintr-o selecție a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările pe care, în timp ce lucra la această carte i le-a adresat pe mail lui Emil Brumaru. Întrebări despre felul în care se naște poezia sa, despre relația cu cititorul... la care sublimul cerșetor de cafea refuză să răspundă. Paradoxul, constată Rodica Ilie, e faptul că răspunsurile lui Brumaru au alcătuit o artă poetică în toată regula. Închei cu un fragment din această artă poetică involuntară (nu înainte de a nota
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
vreme mi-au adus o faimă secretă de poponar de vapor. Pe vremea aceea îmi întîlneam pretutindeni vechi prieteni cu care nu mă mai văzusem de mult. Am descoperit cu bucurie că citau din memorie aiurelile din Girafa, că erau cititori fanatici ai revistei „Crónica”, din ceea ce numeau ei amor propriu sportiv și chiar că îmi citeau povestirile, fără a ajunge să le și înțeleagă. L-am întîlnit pe Ricardo Gonzáles Ripoll, vecinul meu de dormitor la Liceul Național, care se
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
tămîierii și a vorbelor de protocol”. În virtutea unei prea îndelungate experiențe personale, certificăm observațiile aspre ale criticului. S-ar părea că asemenea autori, beneficiari ai unei glorii de carton, nu merită atenție. “E adevărat. Dar cînd se organizează întîlniri cu cititorii, cînd așa-zisele cărți sînt mediatizate în limbaj apologetic și puse în mîna cititorului neavizat, înseamnă că simțul valorilor s-a alterat și că e ceva putred în Danemarca”. E o situație incontestabil dăunătoare culturii, pe care însă tot spiritul
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]