5,275 matches
-
în sânul căreia aceste profesiuni nu sânt exersate nu se poate numi o națiune civilizată. Nu voi mai abuza de timpul și de răbdarea Adunării ca să dezvolt o teorie, care poate fi neplăcută, că o națiune nu se poate numi civilizată decât numai când în sînu-i să exercită profesiunile de care am vorbit. Nu pot însă tăcea că mă văd umilit în sentimentul meu de român când văd că sânt societăți născute de 30 de ani încoa, și în sânul lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
statului, nu am făcut și nu vom putea face nici un pas înainte. Pentru mine îmbunătățirea instituțiunilor este o condițiune secundară la civilizațiune, pentru că cunoaștem țări care au legi și instituțiuni defectuoase, unele chiar monstruoase, și care au fost și sânt civilizate. Acum sub punctul de vedere al efectului ce are starea societății asupra moravurilor: moravurile publice nu pot fi decât rele în mijlocul unui proletariat boieresc. Inculp mult guvernele pentru această nenorocire, căci nu și-au dat osteneala a căuta un remediu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neputincioșilor de minte, a capetelor inepte, ce prigonește fără omenie, fără milă și fără rușine pe omul care se distinge prin merit propriu și a cărui existența, le stă ca un ghimpe în sufletul lor sec și netrebnic. În toată lumea civilizată conjurația aceasta, convinsă de nimicnicia sa, își urmărește țintele mai cu sfială, mai pe dedesubt și mai de la întunerec; urzirile ei sânt mai totdeuna neutralizate prin împrejurarea că publicul imparțial, luminat sau cel puțin plin de respectul autorității este totdeuna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și Ioan Moța în campania pentru sprijinul Marii Uniri) el vorbește în termeni parcă luați din articolele politice ale lui Eminescu publicate în "Federațiunea" de la Pesta, sau cele publicate în Timpul în "chestiunea Dunării": "Noi trebuie să ne prezentăm înaintea lumei civilizate, nu numai ca o familie răzleață, ca o frântură de popor românesc aci în Ardeal, în Ungaria și în Banat, ci trebuie să ne prezentăm ca membri ai marei familii românești care cuprinde întreg elementul românesc de la Nistru până la Tisa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
putea fi transferate în clase/ școli din alte regiuni. Valorificând experiențele proiectului de management curricular în domeniul medierii conflictelor, programa reprezintă un îndemn pentru cadrele didactice care doresc să se implice în pregătirea unor buni mediatori, capabili să dezvolte comunități civilizate. Pornind de la credința că aceasta se poate realiza și că stă în puterea tuturor comunităților școlare să contribuie la transformarea fiecărui elev într-un bun cetățean al comunității din care face parte. 72 BIBLIOGRAFIE 1. Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
-n ceilalți, cu atîta ignară obstinație, întrebîndu-se de traiul celor doi dictatori aici, în castelul regal. În schimb, multă lume străină. Venind, probabil, și din regatele veșnice ale lumii. Să vadă, oare, că România a fost și ea o țară civilizată și nobilă? Sau să constate comerțul cu acea Românie, deocamdată, dispărută? O știre, la BBC, în liniștea camerei cu ferestrele în taluzul mereu crud al castelului: pod peste Dunăre, împreună cu bulgarii. Totul merge bine pînă la fixarea locului: bulgarii (pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar alcovurile lor imunde, sau bîntuind, omnipriceput, turnătorii și saivane, cu mîndra caschetă albă, inginerească pe-o sprînceană, sau... sau... Există codul sobru al taciturnului Rege Carol I, asumat de marea elită românească, cea care numai și prin comportamentul ei civilizat a făurit statul român modern, cod asumat, la rîndul său, de Regele Mihai și, iată, după fractura sistemului totalitar și de formațiunile autentic democrate ale opoziției. În asentimentul unei mari părți a populației, cea care dorește desprinderea totală a României
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ei de misiunea spirituală în care se aflau. Nu voi divulga această misiune, rimînd de altfel cu hormonii viteziștilor, nici nu are importanță din unghiul celor notate acum, aici. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult la acești băieți oricum, foarte civilizați care mi-au și vizitat de vreo două-trei ori atelierul, era puritatea comportamentului lor, evident pliată misiunii, puritate și, aș zice, jovialitate foarte atent controlată: să nu lase cumva impresia unei persuasiuni cu orice preț. Drept să spun (poate cei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adică energia frumos orientată, încă din adolescență, către un scop, un reper, fie ele și religioase. Nu pot, într-un subsidiar concluziv, să nu pun această infimă formă de toleranță, de permisivitate confesională, alături de vizita Papei în România, ca gest civilizat și mărinimos al Ortodoxiei noastre aflată, din nou, pe un început de făgaș normal. Și astăzi, în trecerile mele prin scuarul dintre Mitropolie și Teatru, continuu să văd tineri care au ales haina preoțească și să le urmăresc mișcările, gesturile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zone ale planetei în care civilizația încă nu a cîștigat îndelunga și neostenita bătălie împotriva sărăciei și ignoranței. De văzut ce se întîmplă chiar în vecinătatea noastră, atît de confuz doritoare a se emancipa în vederea aderării la o Europă deja civilizată. Aici, combustiile sînt canalizate nu atît înspre rezolvarea priorităților, în speță soluțiile economice optime, care să dinamizeze resursele inepuizabile la urma urmei ale potențialului uman, cît în direcția retardatelor și falselor convulsii naționalist-religioase. Provocatoare de tulburări ce sfîrșesc uneori în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din cînd în cînd, cîte un randevu extrem de reușit între cele două... regnuri e posibil. Și de dorit. 12 februarie Prin anii '60, Mărgărit nu mai bea, era văzut zilnic la Traian (nu intra în crîșme sordide, era un patrician civilizat al spiritului), bînd cafele după cafele. Și fumînd. Și dialogînd. Cu cine? Și, mai ales, despre ce? În anii crunți, cînd tot locul era înțesat de O.R.L.-iștii Securității. Eee, subiecte nu se găseau? Subiecte nu găsea sagacele Mărgărit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perfidele lui forme reziduale, tot așa, să nu fim în stare a preveni dezastrele naturale (dar și cele datorate indolenței noastre). Cînd credeam că, în sfîrșit abia ieșiți din niște dezonorante monitorizări europene putem dialoga cu fruntea sus cu restul civilizat al continentului, hop, se rupe un pricăjit de iaz ardelean, creînd panică și indignare jumătății de continent. Cînd credeam că inundațiile de-acum mai an au avut ca urmare firească amenajarea unor nu neapărat olandeze diguri, hop, sîntem surprinși peste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ia atent, ca pe ceva din altă lume, și-i roagă și pe ceilalți din grup să-l încadreze. Japonezul retrocedează copilul și face temenele de mulțumire. Pînă aici totu-i perfect și consumat, nu-i așa, într-o lume civilizată: cu japonezii permițîndu-și gesturi vivant-extravagante, cu țiganii înțelegîndu-i amuzați. Cînd însă cei doi străini vor să se desprindă, țigăncile, văzînd că nu obțin nimic, tabără pe ei, gata să le înșfece sculele ultramoderne. Dar chiar și după ce asiaticii se arată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bolnav. Seria continuă cu nevestele invizibile ale aparatcik-ilor de la Kremlin, de presupus în rochii înflorate, punînd în evidență burțile fătătoare de descendenți complexați. Invizibile, pentru că, unu: erau de nescos în lume, doi: pentru că exact prin asta trebuiau să desfidă proletar civilizatele cupluri de la Casa Albă. Și ce mai surogat au importat de-acolo curțile comuniste românești! Apogeul atingîndu-l savanta analfabetă a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
homo americanus", întreținea în juru-i o atmosferă dezinvoltă, ritos neacademică, efervescența ideilor în conclav consumîndu-se, extrem de contaminant, în ținută total degajată și benevolă. Nu că n-ar fi arătat bine în costum la modă (venea, de altfel, dintr-o Românie civilizată, dintr-un mediu elegant, în care orice putea fi tolerat, numai mitocănia nu), dar lăsa să se înțeleagă/să-l înțeleagă cei la care ținea, că nu asta contează, nu scorțoșenia și găunoșenia parvenită, ci spiritul înalt, în continuă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a rupe radical cu dezonorantul trecut. În care dicta "cetatea revoluționară a Nicolinei", unde, de altfel, s-au și confecționat grosierele răngi-proptele care să veșnicească înțepenirea proletară a mastodonților pe creștetul celei mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene, s-a debarasat brusc și spectaculos de tragismul unei orînduiri contrare firii omului și continuă să facă ordine în urma imploziei. Reziduurile comunismului își perpetuează pulsiunile malefice iar spectacolul, oricum tragic, oferit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mai caută, doct, peste fruntarii, departe, modele salvatoare, pentru manipularea unei populații tot mai dezorientate, tot mai sărăcite, dar și tot mai naive în fața populismului deșănțat, fiindu-le suficientă re-"implementarea" colectivismului etatist. Întîrziindu-ne, tragic, în revenirea la lumea civilizată. Întîrziindu-ne, nu și oprindu-ne. Ca nație erodată, slavă domnului, în istorie lungă (și scurtă), avem un remediu miraculos: mintea cea de pe urmă. Singurul, pare-se, în stare a găsi modelul salvator. Alegerile de-acum? Doar un episod. Nu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decupat cu maximă pregnanță, dar și cu îngrijorare, mentalul acestei categorii fragede, care, acum, pentru prima dată, a fost categorică în alegere. Din păcate (și cu impact dramatic asupra soartei țării) nu cea mai bună. Dezamăgirii că regiuni știut mai civilizate ale teritoriului național au votat în favoarea unei forțe malefice i se adaugă, iată, opțiunea cvasigenerală a generației tinere pentru aceeași malefică forță. De-ar fi numai superficialitatea și dorința de a vexa, specifice vîrstei. De n-o fi fiind complet
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a vexa, specifice vîrstei. De n-o fi fiind complet altceva: contaminarea acestui tineret, subcultivat și debusolat, de către părinți, bunici, rude vîrstnice, cu morbul nostalgicului comunism și deci neputința lui de a opta, în cunoștință de cauză, pentru partea civilizată a Europei. Din clipa asta, cu imensă părere de rău, n-o să mă mai las atît de frapat de hormonii care defilează sprințar pe lîngă noi. Dar nici de molîii (dumnezeule, cît de mulți!) ai căror hormoni au hrănit, amar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a și spus-o mustățind: dom' le, fii atent, ești cam palid, întremează-te! Mai poate fi tratată cu glumă situația de-acum? Evident, referitoare nu numai la internații plimbăreți, ci și la lipsa generală de conduită cît de cît civilizată. Pe stradă, în magazine, în case. Cele două gravide ieșite nerușinat la promenadă sau după mîncare au avut parte, măcar, de minima și naiva mea indignare. Cîți însă o imită? De unde și aerul de talcioc generalizat al străzii, al vieții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
burgheză (Tunica leninistă era doar pentru vizitele de lucru). Unsprezece ani de viață (aparent) fără dictatură au modificat, iarăși radical, tiparul. Aceleași împerecheri insolite. Odraslele foștilor "factori de răspundere", călătorite în Occident (unele chiar reîntoarse) au acum același aer, oarecum civilizat, cu lumea tînără și intrepidă, de origine extrem de incertă, dar oricum pusă pe treabă. Dacă antrenul unei astfel de petreceri (fără lăutari) te prinde, atunci constați că e tentant să te știi român și să-ți dai seama că, dincolo de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se poate în capitală, apoi a doua, imediat, undeva, într-o comună, în mijlocul maselor, cu nuanțările de rigoare (un posibil paralelism: în tensiunea momentului, un Arafat merge, declarativ, net pe mîna americanilor, în timp ce junii lui conaționali, aflați temporar în țări civilizate, jubilează extrem de sonor). Întîi aderarea la urgențele imediate ale NATO și asumarea sarcinii totale decurgînd de-aici (dar făcînd șiret cu ochiul aceluiași votant credincios), apoi amețirea sensurilor pînă la dorita confuzie. Cum ar veni: afară-i vopsit gardu', înăuntru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar. Să fim convinși că pînă și mistica noțiune de "președinte permanent" e, și ea, una nu numai relativă, ci de-a dreptul aberantă. (Ca tot ce vine dinspre comunism.) 11 octombrie Dacă naivitatea îți dă tîrcoale, atunci tevatura noastră civilizată în jurul Afganistanului te poate face să crezi că, după americani și, hai, după englezi, noi, românii, avem de spus ceva decisiv în ecuația conflictului (motiv, evident, de mîndrie națională!). Sustrași de inventivele televiziuni de la călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
închide televizorul și ieși în Hală: vei descoperi acolo cum se face cu ochiul. Nu polifonia prezidențial-primministerială, cu difuzoare către un Occident agresat, dar ritos asigurat de adeziuni... de facto, ci bolboroseala resentimentară a tarabagiilor și clienților lor împotriva lumii civilizate. Partidul. Masa votantă. Căreia i se adresează, pe șest, ocheada pineală (DEX: pe șest, loc. adv., din rus.). Și Cioran, dar în cu totul alt registru, a practicat, cu grație, trișeria. Ce farmec degajau replicile lui, devoalîndu-i jocul doar ingenuu, de dragul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
V., singurul punct luminos din toată încăperea. Mica pată de culoare mi-a făcut nespus de bine". Bat străzile dragului oraș atît de maculat încă de vulgaritate poate găsesc pata de culoare. Voi intra chiar acum aici, în buticul ăsta civilizat și-mi voi cumpăra... o portocală. 1 noiembrie " Se credea ales de Dumnezeu. Auzise voci. Citise poemul Oberon de Wieland, mai ales pe Schiller, pe sentimentalul Schiller... și devenise un fel de Ioana d'Arc". Cam ăsta e, în mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]