131,959 matches
-
nu sunt vizibile nici cât câinii vagabonzi). Revenind în planul serios al veridicului: de ce nu s-ar apela (ca pentru latrinele școlilor) la "oamenii de afaceri", la multi-miliardarii României, care să-și pună numele de "sponsor" pe firma câte unei clădiri pentru copiii străzii? Cred, însă, că implicarea trebuie să fie a tuturora și, poate, pentru sensibilizarea și persuadarea "celor în drept", să "lupte" scriitorii, publiciștii, și "analiștii politici", ziariștii și toți cei din mass-media, intelectualii in corpore ca "formatori de
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
evidențiată prin excelență de arta filmului. După cum o demonstrează într-un cu totul alt stil waydowntown al regizorului scenarist Gary Burns, preocupat de megalomania arhitectonică, de așa-zisul "modernism gone wrong". Un tînăr funcționar plictisit ce lucrează într-o imensă clădire lansează printre colegi un pariu: salariile pe o lună celui care petrece un timp record fără să părăsească incinta vastă a uriașei "închisori" urbane. Supraviețuirea în mall este comentată inteligent și cu umor de acest superman ce se autoanalizează, în vreme ce
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
democrației occidentale sunt superioare băltirii penibile și resentimentare de pe malurile Dâmboviței. Așa după cum a evoluat în ultimii trei-patru ani, societatea românească e un balamuc pestilențial, în care experiențele savanților detracați n-au alt scop decât să arunce în aer tocmai clădirea care le adăpostește jocurile infernale. Ca o ironie a sorții, toleranța vinovată a Cotrocenilor dă prilejul securistimii iliesciene să contra-atace cu o virulență pe care bolșevicii n-au mai avut-o de la prădarea Palatului de Iarnă al lui Nicolae al
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
Gallery, Uffizi (exceptînd Luvrul, ca arhitectură) muzeul național spaniol Prado în care mă pregătesc să intru întîia oară are pentru mine ceva - foarte curios! - bucureștean. Senzație pe care nu o poți încerca nicidecum la Sankt Petersburg, Londra, Paris, Florența... Clasicismul clădirii în care pătrund, proporțiile calme, primitoare, fără măreția, masivitatea celorlalte, mă fac să mă gîndesc la monumentele de același stil tipice capitalei noastre dintre cele două războaie mondiale. Poate că, la mijloc, era și spiritul latin. Oricum, intrau firesc în
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
un singur scop: acela de a a ajunge din nou acasă, de a regăsi un topos al familiarității și firescului conținut simbolic în Alexandria copilăriei. Fiecare nou oraș vizitat îi amintește de o stradă sau de un scuar din Alexandria; clădirile, parcurile, fîntînile publice, chiar și trecătorii - totul funcționează ca un supratrop mnemonic, înnodînd și re-înnodînd firul secret care îl leagă de locul copilăriei sale. Parisul, pe care Aciman îl adoră, nu e Parisul real, ci un oraș fictiv pe care
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
Tot în direcția valorificării, vor fi republicate, prin facsimilare, toate revistele de avangardă și toate volumele (cca 80) avangardiștilor români, accesibile și pe Internet. Dar cel mai uluitor proiect al lui N. Țone e unul arhitectonic: "Dorim să construim o clădire specială în București în care să funcționeze acest institut de avangardă. Clădirea am vrea să fie concepută pornind de la o schiță a lui Marcel Iancu, Volume arhitectonice, din 1924. Am luat deocamdată legătura cu vicepreședintele Uniunii Arhitecților, Augustin Ioan, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
avangardă și toate volumele (cca 80) avangardiștilor români, accesibile și pe Internet. Dar cel mai uluitor proiect al lui N. Țone e unul arhitectonic: "Dorim să construim o clădire specială în București în care să funcționeze acest institut de avangardă. Clădirea am vrea să fie concepută pornind de la o schiță a lui Marcel Iancu, Volume arhitectonice, din 1924. Am luat deocamdată legătura cu vicepreședintele Uniunii Arhitecților, Augustin Ioan, care ne-a încredințat de tot sprijinul său. Ne-am consultat cu domnia sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
o schiță a lui Marcel Iancu, Volume arhitectonice, din 1924. Am luat deocamdată legătura cu vicepreședintele Uniunii Arhitecților, Augustin Ioan, care ne-a încredințat de tot sprijinul său. Ne-am consultat cu domnia sa și urmează să găsim modalitatea de colaborare". Clădirea e gîndită ca un complex multifuncțional: tipografie, săli de expoziție, săli moderne de lectură, spații de cazare pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
complex multifuncțional: tipografie, săli de expoziție, săli moderne de lectură, spații de cazare pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre avangardă: "Va fi o clădire excepțională ca arhitectură, în care se va putea desfășura o intensă activitate științifică și va deveni în același timp un centru de interacțiune europeană. Dacă fiecare țară va avea aici compartimentul său și reprezentanții ei - vor lucra cel puțin 40-50
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
Pare o utopie? Ei bine, nu! Locul a fost deja găsit, cît despre fonduri, și în această privință N. Țone a trecut la fapte: Am făcut un calcul simplu și, din discuțiile de pînă acum, suntem încurajați. Va fi o clădire construită în întregime de țările Europei. Dacă fiecare țară europeană participă cu 20-40.000 euro la acest proiect - sunt peste 40 de țări -, se strîng peste 2 milioane dolari. Va fi o "Casă a Europei" specializată pe un domeniu aparte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
Pătrașcu, organizatorii binecunoscutului Tîrg de Arte Vizuale și unii dintre cei mai dinamici și mai devotați operatori în spațiul fenomenului artistic de astăzi, acestă Casă de licitație a debutat cu organizarea unei expoziții în incinta Clubului Vogart, găzduit într-o clădire veche, restaurată proaspăt și cu multă grijă în interior, situată și ea într-o zonă privilegiată a Bucureștilor. Artiștii care s-au asociat acestui proiect și ale căror lucrări au fost expuse în vederea licitării ulterioare sînt, și acest lucru nu
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
oamenii acum tac și stau adormiți cu capetele culcate pe plușul auriu, care mie îmi miroase a pămînt plouat. Ciudat. În acest loc secetos, saharian mai degrabă... Ajungînd la Madrid, am de ales un hotel dintre atîtea, mai ales dintre clădirile particulare somptuoase care se numesc Hostales... Pe vremea aceea, în 1976, un dolar făcea 66 de pesetas, 870 de lire italiene, 2,50 franci elvețieni și 4,70 franci francezi. O industrie particulară, civilă, a hotelurilor împînzește Madridul. Poți să
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
nu specifică, ci general românească, dar mult mai izbitoare aici, prin contrastul imediat - e aceea a curățeniei. Sau, mai bine zis, a murdăriei. Prăfuiți, jegoși, acoperiți cu fel de fel de postere de-un gust discutabil, stâlpii susținători și pereții clădirilor îți sugerează imediat Levantul cel mai respingător. Uluiește la un popor care se laudă de veacuri cu zicale suprarealiste precum "Codrul - frate cu românul" disprețul față de verdeață. La noi, "natură" e amestecul dubios de praf, uleiuri grele, pungi de plastic
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
eroul singur și-l pune, la capătul unei îndelungate autoexplorări pânditoare. Iar ca salvare, alta decât sinuciderea nu găsește. Pentru a o pune în act îi trebuiesc însă forțe, măcar atâtea câte să-i poată înlesni urcarea pe acoperișul înaltei clădiri de unde-și propusese să se azvârle în gol. După două ratări ale încercării de suicid renunță "încovoiat de rușine". Dinăuntru îi vine răul sau din afară? - iată o problemă care îl frământă pe eroul traumatizat sufletește al lui Virgil Duda
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
Mercedes. Și totuși, Karlovy Vary are un farmec unic, inconfundabil. Spre deosebire de alte festivaluri,"hiperindustrializate", Karlovy Vary, deși de categoria A, are un aer intimist, e un festival de atmosferă; un decor arhitectural teatral și romantic, într-o vale îngustă, împădurită, clădiri din alte secole, din epoca de glorie a faimosului Carlsbad, cu fațade scorojite, pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în Karlovy Vary predomină turiștii nemți și
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
un festival de atmosferă; un decor arhitectural teatral și romantic, într-o vale îngustă, împădurită, clădiri din alte secole, din epoca de glorie a faimosului Carlsbad, cu fațade scorojite, pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în Karlovy Vary predomină turiștii nemți și ruși, și, oricît ai căuta, nu găsești la nici un chioșc și la nici o librărie vreun ghid al orașului în franceză... În timp ce la București se înregistrau
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Voiam să inventez o pieptenătură unică/ una care să exprime toată dragostea mea./ Știam că știi că te privesc./ Era toamnă./ După aceea, seara, la radio,/ l-am ascultat pe Nicu Alifantis cîntind/ "A venit, a venit toamna."/ Cînta în clădirea/ în care ne aflaserăm mai devreme împreună./ Cel mai mult și mai mult mi-aș fi dorit/ să-mi acoperi inima cu părul tău./ Și circulația pulmonară să se îmbibe de mirosul lui./ Habar n-aveam cum îți miroase părul
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
din jurul d-lui Constantinescu s-au oprit aici. Cum rămâne cu colegii călugărului Vasile, și ei purtători de uniformă? De ce nu se vând și casele parohiale? Sau chiar bisericile? (Și asta repede, până n-o să le revendice greco-catolicii!) Sau chiar clădirea Patriarhiei - că tot a dobândit, sub Constantinescu, preafericitul Teoctist un glăscior ce rivalizează cu al sopranelor de coloratură? Și, mai departe: de ce nu se dau pomană angajaților și clădirile ministerelor, judecătoriile, sediile serviciilor secrete, jandarmeriilor și poliției? Și, de ce nu
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
Și asta repede, până n-o să le revendice greco-catolicii!) Sau chiar clădirea Patriarhiei - că tot a dobândit, sub Constantinescu, preafericitul Teoctist un glăscior ce rivalizează cu al sopranelor de coloratură? Și, mai departe: de ce nu se dau pomană angajaților și clădirile ministerelor, judecătoriile, sediile serviciilor secrete, jandarmeriilor și poliției? Și, de ce nu, chiar Casa Poporului? La creditele isărescene, cumpărători s-ar găsi berechet. Dar, atent cum e cu chiverniseala țărișoarei, poate că dl. Constantinescu (ajutat de omul său de încredere, Coston
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
evenimente mai banale decât buletinul meteorologic. Mediatizați până la sufocare, marii hoți ai României au devenit adevărate vedete naționale. Unul dintre ei, întrebat de un reporter cum de-l întâlnește iarăși la Parchetul General a răspuns nonșalant: Pentru că-mi place arhitectura clădirii!" Putregaiul adunat vreme de zece ani peste gunoaiele mustinde, aglomerate jumătate de secol în România, duhnesc pestilențial, dar asta nu impresionează pe nimeni. Protejați de parfumurile Calvin Kline sau Gucci, politicienii nu bagă de seamă că șoselele naționale se surpă
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
frontiere. Or, lucrul acesta pur și simplu nu place. Anularea "frontierelor" culturale nu e pe placul grosului populației clujene ce obișnuia să frecventeze Teatrul Maghiar de Stat. Acest public se va înghesui oricînd la programul muzical al Operei din aceeași clădire, de fapt preferă opereta, gen Maritza Grofne, sau Janosz Vitezs etc. Tompa stînjenește o parte a publicului, genul abonaților fideli oficierii identității, fiindcă-i ironizează și minimalizează nostalgiile, îi violentează scrobita cumințenie provincială ori la fel de provincialele grandomanii etc. Rezultatul e
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
aluneca într-una. Din câteva case izbucniră incendii. Dar pompierii erau ocupați cu tulumbele în lupta cu monștri. Câteva biserici se zăreau fără cruci, iar una chiar fără clopotniță. Câte un trup de muscă doborât, se zărea pe-acoperișul unor clădiri. Lichidul vâscos se scurgea ca o pastă pe ziduri și pe olanele acoperișurilor. Coșurile caselor erau dărâmate. Lumea țipa îngrozită. Două căruțe sanitare trecură pline cu trupuri de oameni către spital. Un monstru se zbătea neputincios sub prelată, în timp ce doi
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
intelectualul român este și naiv...), având gustul luxului și, în general, al aparențelor (vezi pe Petru Dumitriu, alt cabotin român). A doua zi după tragicele evenimente din 13-15 iunie, Răzvan Th. l-a primit pe Moati la etajul IX al clădirii Televiziunii române, într-un veston alb impecabil, fercheș, cu zâmbetul pe buze, încântat că poate vorbi în franceză. Spusele lui, felul lui de a povesti cum au vrut să-l arunce pe fereastră, amenințările pe care le-a rostit împotriva
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
față de spirit a atins cote apocaliptice. O inteligentă strategie culturală poate conduce la efecte benefice acolo unde celelalte argumente - ale economiei sau ale politicii - lipsesc. Mă gândeam la toate acestea privind drapelul alb-roșu-verde ale Ungariei fluturând dezinvolt pe o splendidă clădire din Dupont Circle, zona artistică a Washingtonului. Viața culturală a capitalei americane, mult mai conservatoare decât a New York-ului, are un metabolism propriu, distinct și fascinant pentru cel care ajunge să-i pătrundă misterele. Dupont Circle reprezintă, din acest punct
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
e suficient să contruiești o lume rațională, să propui valori planetare și să institui un model planetar, pentru că în peșteri fiara din noi refuză să adoarmă. Ca toată lumea, am fost șocat de sălbăticia atacului asupra Pentagonului și a celor două clădiri World Trade Center. Nu s-a insistat suficient asupra numelui intrat într-o atât de crudă istorie: nu "American", ci "World" Trade Center! în egală măsură, fiecare dintre noi am pierdut o rudă și un prieten, fiecare am suferit o
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]