8,913 matches
-
implementarea Regulamentului privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), aprobat în ședința de Guvern din data de 24 august 2023, prin care Ministerul Finanțelor a fost autoritatea desemnată în acest sens, luând în considerare necesitatea asigurării clarității și predictibilității cadrului legislativ instituit la titlul II^1 din Codul fiscal, prin Legea nr. 290/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru contribuabilii care sunt obligați la plata impozitelor suplimentare în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 138 din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292029]
-
3) și (5) din Constituție, Curtea reține că analizate în cadrul ansamblului normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevederile de lege criticate dispun o măsură fiscal-bugetară, aplicabilă începând cu anul 2019, fără a cuprinde vicii care să afecteze claritatea, precizia sau predictibilitatea normei juridice. Susținerile referitoare la imprecizia dispozițiilor legale implică înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, vizând, în realitate, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 75 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291995]
-
drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. ... 91. Însă voința legiuitorului de a trata majorările distinct de sporuri și de celelalte elemente suplimentare ale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază rezultă cu claritate din interpretarea literală și sistematică a prevederilor art. 24 și 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor anexei nr. VI la același act normativ. ... 92. Astfel, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017, având denumirea marginală „Sporuri și drepturi
DECIZIA nr. 75 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291995]
-
de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține, în acest sens, că este nejustificată critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât menținerea cuantumului salariului la un nivel anterior pentru personalul bugetar nu reprezintă o problemă de claritate și previzibilitate a legii, ci exprimă opțiunea legiuitorului în materia salarizării. Nici critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 din Legea fundamentală nu poate fi reținută, deoarece autorul compară categorii socioprofesionale aflate în ipoteze diferite. ... CURTEA, având în vedere
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
Convenție, dar și a dreptului de proprietate privată, prevăzut la art. 44 din Constituție. ... 12. Pentru motivele mai sus arătate, se susține că textul criticat încalcă principiul securității juridice. ... 13. Se mai arată că, întrucât textul criticat nu prevede cu claritate dacă contestația pe care o reglementează poate fi invocată și împotriva hotărârilor judecătorești sau doar împotriva încheierilor prin care se dispune cu privire la măsurile asigurătorii, acesta contravine dispozițiilor constituționale referitoare la calitatea legii, dar și principiului securității juridice, prevăzute
DECIZIA nr. 435 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293674]
-
normelor de drept contravențional, se realizează potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. Unul dintre aceste principii este principiul legalității sancțiunilor contravenționale, sub aspectul prevederii faptei contravenționale și a sancțiunii în lege, cu respectarea criteriilor de stabilitate, previzibilitate și claritate. Pentru aceste considerente, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293759]
-
de foștii judecători. ... 20. Curtea constată că nu pot fi reținute criticile prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât dispozițiile art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995, deduse controlului de constituționalitate, precizează cu deplină claritate, în mod complet inechivoc, că interdicția impusă avocaților foști judecători vizează strict acel fascicul al activității desfășurate de avocați constând în punerea de concluzii în fața instanțelor la care au activat anterior ca judecători. Faptul că art. 39 din Statutul
DECIZIA nr. 383 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293758]
-
Guvernului nr. 116/2023, aceasta fiind contrară dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 11. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, autorii sesizării susțin că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate aduce atingere atât principiului previzibilității și clarității normelor, așa cum acesta își găsește expresia în art. 1 alin. (5) din Constituție, cât și art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Aceștia apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 a fost inițiată, elaborată și adoptată cu
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative și, în acest sens, arată că dispozițiile cuprinse în art. 1-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 nu sunt clare și previzibile, ceea ce determină ca însuși obiectul reglementării să fie lipsit de claritate și previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la dispozițiile Legii nr. 24/2000. ... 12. În acest context se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 introduce reglementări ambigue și neclare cu privire la implementarea unor sisteme
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
a modulelor de valorificare pentru gestionarea veniturilor publice. ... 46. Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea consideră că nu sunt întemeiate susținerile autorilor sesizării referitoare la faptul că reglementările din cuprinsul ordonanței de urgență criticate ar fi lipsite de claritate, în sensul că nu se precizează cu suficientă claritate modalitatea de funcționare a sistemelor informatice reglementate, ceea ce ar conduce la aplicarea discreționară a legii și, implicit, la o lipsă de predictibilitate pentru cetățeni și operatorii economici care interacționează cu
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea consideră că nu sunt întemeiate susținerile autorilor sesizării referitoare la faptul că reglementările din cuprinsul ordonanței de urgență criticate ar fi lipsite de claritate, în sensul că nu se precizează cu suficientă claritate modalitatea de funcționare a sistemelor informatice reglementate, ceea ce ar conduce la aplicarea discreționară a legii și, implicit, la o lipsă de predictibilitate pentru cetățeni și operatorii economici care interacționează cu aceste sisteme informatice. ... 47. Mai mult decât atât, așa
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
art. 371 din Codul de procedură penală referitor la obiectul judecății, judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței. Așadar, pentru a se dispune începerea judecății, este necesar să se poată stabili cu claritate care sunt faptele cu care este sesizată instanța de judecată, respectiv care sunt persoanele acuzate de comiterea faptelor indicate și a căror judecare o solicită procurorul. De asemenea, tot în privința limitelor judecății, pornind de la limitele sesizării instanței, pentru
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
aceste contradicții de jurisprudență“ (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Cauza Beian împotriva României, pct. 37; Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Cauza Ștefan și Ștef împotriva României, pct. 32-33). ... 112. Pe de altă parte, sub aspectul clarității normei a cărei interpretare unitară se solicită, dispozițiile invocate nu sunt suficient de explicite, fiind posibile cel puțin două interpretări, astfel că problema de drept sesizată reprezintă o chestiune de o dificultate suficient de mare pentru a reclama o rezolvare
DECIZIA nr. 87 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293469]
-
a normelor de drept, e suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al dispozițiilor legale, care transpare din simpla lor edictare. ... 64. Apoi, unanimitatea opiniilor exprimate atât teoretic, cât și în practica judiciară comunicată scoate în evidență nu doar claritatea legii și lipsa oricărei dificultăți de interpretare, ci și împrejurarea că nu există niciun risc de jurisprudență neunitară în materie. ... 65. În consecință, constatând că sesizarea pendinte nu îndeplinește cerința de a supune dezlegării o chestiune de drept reală și
DECIZIA nr. 94 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293732]
-
fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate, întrucât textul de lege criticat are claritatea și predictibilitatea necesare normei juridice, suspendarea din funcție putând, de altfel, fi supusă controlului judecătorului căruia îi revine sarcina verificării corecte a legii. De asemenea, art. 52 alin. (2) din Codul muncii prevede în mod expres care sunt garanțiile salariatului
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât încalcă exigențele de claritate, previzibilitate, precum și principiul securității juridice. Sunt invocate cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la cerințele de calitate a normelor juridice, de exemplu, Decizia nr. 383 din 29 mai 2019 și Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
criticat nici din perspectiva existenței/inexistenței unei incompatibilități între faptele de care este acuzat salariatul și atribuțiile postului, nici a rațiunilor pentru care angajatorul a apreciat, la acel moment, necesară și oportună o astfel de măsură. Prevederea criticată este lipsită de claritate și poate da naștere unor situații de incoerență și instabilitate în normala și legala desfășurare a raporturilor de muncă. În acest context, sunt invocate cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2019 conform cărora statul
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013). Astfel, principiul securității raporturilor juridice, în componenta privind precizia, claritatea și predictibilitatea legii, este respectat de către legiuitor și în elaborarea și redactarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003. ... 24. În privința criticii de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
ca urmare a faptului că salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. ... 35. Un prim aspect pe care autorii excepției îl invocă se referă la lipsa de claritate și previzibilitate a reglementării supuse controlului de constituționalitate. Astfel, în opinia acestora, art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 este neconstituțional, întrucât nu prevede un termen-limită până la care poate fi dispusă măsura suspendării
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
definitiv de către instanța penală. ... 36. Față de aceste critici, se reține că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 pune la dispoziție un criteriu clar în funcție de care se poate aprecia legalitatea măsurii suspendării, respectiv cel al incompatibilității faptei penale cu funcția deținută, Curtea apreciază că sunt întrunite cerințele de claritate și previzibilitate a normei de lege. Redactarea unei legi lipsite de o precizie totală nu reprezintă, în sine, un motiv pentru a se reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), atât timp cât previzibilitatea legii nu este afectată
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
statutare a judecătorilor și procurorilor, nici în cuprinsul Legii nr. 317/2004, această situație de suspendare din funcție nu este definită ca un „caz“ de suspendare a raportului juridic de muncă al magistratului. ... 10. În susținerea criticilor referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a normei juridice sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și se subliniază că lipsa unui text expres, în conținutul art. 62 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004, care
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța consideră că excepția de neconstituționalitate nu poate fi admisă. Instanța consideră că o nuanțare însă s-ar impune în privința criticilor referitoare la lipsa de claritate și de previzibilitate invocate, în condițiile în care modificarea și completarea dispozițiilor criticate ca fiind neconstituționale a fost considerată necesară de legiuitor, fapt care rezultă din adoptarea Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004. Lipsa de previzibilitate
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
nr. 115/2023, cărora nu li se aplicau aceste prevederi legale, având în vedere precizarea expresă că nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... 79. Pârâta a mai arătat că, pentru claritatea și precizia normei, Consiliul Legislativ recomandă revederea sintagmei „diferențe salariale rezultate din prevederile art. III, IV și V (...)“, în sensul indicării instituțiilor nou-introduse în cuprinsul actualelor art. III și IV, care, astfel, vor beneficia de o majorare a salariilor și
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
a propus o partajare de competențe între instanța de trimitere și instanța supremă, instanțele de trimitere având în continuare obligația de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarității și a sensului său lămurit de către părțile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăți în înțelegerea și aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv. ... 216. Chiar dacă realizarea scopului edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]