2,427 matches
-
le arăți și mie? E genul de persoană care verifică invitațiile ca să se asigure că sunt scrise cu litere îngroșate, își zise Fran enervată. Și își închipuie că eu sunt genul care s-ar putea să aleagă invitații argintii cu clopoței la colțuri. Poate că ar trebui s-o lase pe Henrietta să organizeze nunta la ea acasă la urma urmei. Asta chiar ar scoate-o din sărite pe sclifosita care urma să-i devină soacră. Aproape c-ar fi meritat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
e absolut nici o problemă. Ați vrut să ne vedeți la treabă, nu-i așa? Ați fi surprinși să aflați câte persoane încearcă figura asta. Dar noi n-avem nimic de-ascuns aici. Izbucni într-un râs ca un clinchet de clopoțel, care trebuie să fi fost încântător pe vremea când era mai tânără cu treizeci de ani. — Ați dori să faceți turul minunatului nostru așezământ acum? De îndată ce lăsară în urmă recepția, Fran nu se putu abține să nu adulmece aerul. Ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
casa-muzeu. Iar Draga și Damian - artiști plas- tici profesioniști - au prezentat oaspeților frumoasele lor creații. După obiceiul demult încetățenit în acel spațiu spiritual, a ur- mat tradiționalul spectacol cu specific de An Nou, prezentat de trupa satului: urși, capre, tobe, clopoței, personaje cu măști simbolice. În final, oaspeții au fost invitați să încingă o horă românească, îmbră- cați în costume naționale românești. La sfârșit, Petrică, ginerele, s-a dat și el în... spectacol, potolindu-ne setea - cam accentuată - cu admirabilul vin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
pe ei cumva în scenă, au importat doar fastul sărbătorii: bradul (din plastic, fiindcă, în arhipelag, este interzis să tai copacii), mâncarea bună și abundentă, luminițele de pe străzi și omniprezentul personaj obez, care, în sanie sau pe jos, agită demențial clopoțelul în holul marilor department stores, Mitsukoshi, Fujisaki sau Matsuzakaya. I-am întrebat pe câțiva adolescenți niponi dacă știu care este semnificația Crăciunului: mi-au surâs politicos și mi-au răspuns că nu. I-am întrebat, apoi, dacă se bucură că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu totul altfel, după vedeniile din oglinda cu chenar de argint în chip de ghirlande din frunze de laur și flori albe de măceș și păsări, înlăuntrul căreia își privea fața nobilă licornul... Pe gâtul, umerii și sânii Doamnei răsunau clopoțeii de argint strânși în sfere de filigran și apoi sferele, cu clinchet, în mănunchiuri înșiruite după liniile înalte și subțiri de-a lungul cărora aluneca lănțugul. Ea își întinse mâinile și le trecu în jurul gâtului meu și din apele lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pieptul tău, atât de obosită și iarăși așteptând...“ Iar acum Andrei privea cum, cu aceleași degete prelungi, învârtea, cu gândul aiurea, însă oricum nu la evocarea cu licornul, lănțugul purtat pe gât, pe umeri și pe sâni, făcând să răsune clopoțeii de argint strânși în sfere de filigran, și privirile ei se întoarseră înăuntru și, pierdute, au strălucit deodată, zicând „și n-are decât patruzeci de ani și eu...“, oprindu-se brusc ca și cum își vorbise numai ei înseși și nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
n-are decât patruzeci de ani, iar eu treizeci și cinci... O privea răsucindu-se și cufundându-se în fotoliu, cu fața trasă, pudrată în cenușiu-trandafiriu, cu bărbia ascuțită și ovalul chipului dezvelit din părul lung și negru și cu lănțugul cu clopoței de argint minusculi zăngănindu-i peste sâni și degetele lungi prinse în inele de cornalină și imitații de pietre prețioase și argint învechit. Vorbind nu pentru a-i spune ce se întâmplă, întrucât presupunea că le știe sau le intuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
spună ceva între patru ochi, pândind o clipă în care să fie singuri: „Dă-mi un sfat sau ajută-mă într-un fel, am rămas însărcinată“. O privea nedumerit. „Nu, nu e altcineva“, a continuat repede, împletindu-și degetele între clopoțeii zăngănitori atârnați pe gât și pe sâni. „E Vlad și tocmai de asta. Ți-am spus că și-a reluat încet viața de dinainte, acum merge și la serviciu, cu un program redus. Numai că face tot timpul și razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mă îngrozesc. Sunt disperată, ăsta-i cuvântul. Nu mai sunt în stare acum să mai și simt cum crește în mine o altă ființă care...“ S-a oprit și se uita numai afară și își împletea acum amândouă mâinile în clopoțeii atârnați peste bluza groasă. „Sunt disperată. Nici una dintre prietenele mele nu știe ce-aș putea face și nu cunoaște pe nimeni care să mă ajute.“ „E greu, știi doar“, i-a răspuns, ridicând întâi din umeri. „Am să vorbesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și te las acolo și vorbești cu Ioana, o să vă înțelegeți mai bine între femei. Dar nu știu dacă ea te-ar putea ajuta.“ „Încercăm, cel puțin. Nu-ți dai seama că mă pot agăța de orice?“, și câteva clipe clopoțeii au zvâcnit nervos. „Bine, mergem după masă.“ Apoi Andrei Vlădescu le privea, înainte să le lase singure complimentându-și coafura și rochiile, de parcă nimic n-ar fi fost mai important pe lume. Una foarte tânără și puțin intimidată și reținându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și al unei femei În haine țărănești vătuite, poate hoți de buzunare sau spioni ai Guomindangului zăceau lîngă platforma stației. Ofițerii chinezi Îșă ștergeau ghetele, În timp ce sîngele curgea În jgheaburile șinelor de fier. Un tramvai plin cu pasageri se apropie, clopoțelul acestuia obligînd grupul de execuție să se dea la o parte. Trecu zăngănind mai departe, troleul sîsÎind și aruncînd scîntei din linia de Înaltă tensiune, cu roțile din față de un roșu umed de parcă ar fi fost proaspăt vopsite pentru parada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
gură pentru intrarea capului, și gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură țesută, ca gura unei platoșe, ca să nu se rupă. 33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, presărate cu clopoței de aur: 34. un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe toată marginea mantiei de jur împrejur. 35. Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba cînd va intra în locașul sfînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură țesută, ca gura unei platoșe, ca să nu se rupă. 33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, presărate cu clopoței de aur: 34. un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe toată marginea mantiei de jur împrejur. 35. Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba cînd va intra în locașul sfînt înaintea Domnului, și cînd va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
o tivitură țesută, ca gura unei platoșe, ca să nu se rupă. 33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, presărate cu clopoței de aur: 34. un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe toată marginea mantiei de jur împrejur. 35. Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba cînd va intra în locașul sfînt înaintea Domnului, și cînd va ieși din el, se va auzi sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de aur și o rodie, pe toată marginea mantiei de jur împrejur. 35. Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba cînd va intra în locașul sfînt înaintea Domnului, și cînd va ieși din el, se va auzi sunetul clopoțeilor, așa că el nu va muri. 36. Să faci și o tablă de aur curat, și să sapi pe ea cum se sapă pe o pecete: "Sfințenie Domnului." 37. S-o legi cu o sfoară albastră de mitră, în partea dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26. venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui Moise Domnul. 27. Au făcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26. venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui Moise Domnul. 27. Au făcut și tunicile de in subțire țesute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26. venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui Moise Domnul. 27. Au făcut și tunicile de in subțire țesute cu măiestrie, pentru Aaron și fiii lui; 28. mitra de in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei: 26. venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui Moise Domnul. 27. Au făcut și tunicile de in subțire țesute cu măiestrie, pentru Aaron și fiii lui; 28. mitra de in subțire, și scufiile de in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Prințul descălecă și el. Schimbă o privire cu Babic. Acesta porni pe aleea pietruită, urmat de Manuc. Ușa imobilului era și ea deschisă. Babic trase de mânerul care spânzura de o sârmă, chiar lângă intrare. În cuprinsul odăilor sună un clopoțel. Dar nu apăru nimeni. Prințul apucă frâul calului, gata să-l întoarcă. ― Să mergem! Chiar atunci însă pică un fecior care le luă caii. ― Intrați, intrați! îi îndemnă el. Aici e cam vraiște. Când pictează, stăpânu’ meu nu mai vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mi-au întreținut un chef nebun de viață până în zori. Poți să-ți imaginezi așa ceva? Am dansat ca o bacantă peste zăpada aceea neatinsă, pentru că se pornise o ninsoare ca în poveștile nordice. Am zburat cu o sanie în sunetul clopoțeilor (el le spunea zurgalai) și în pocnetele bicelor. Vizitiul parcă înghițise foc. Iar el mă ținea în brațe, sub blănuri, și ne sărutam. Ce frenezie! M-a dus într-un local numit La barza chioara, un fel de One-eyed stork
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Așteptau, în speranța că va ieși cineva să-i întâmpine. Nu apăru nici măcar o slugă. Babic luă caii și îi priponi de craca unui copac din apropiere, apoi trase de mânerul care atârna lângă ușa de la intrare. Clinchetul strident al clopoțelului trezi câteva șoapte undeva, în spatele ușii. Peste câteva minute se auzi o cheie răsucită în broască și, în cadrul ușii deschise, le zâmbi însuși D’Autrey. În picioarele goale, îmbrăcat doar cu un fel de pijama din mătase neagră și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
zece acadele muiate în scuipat. Dascălul, liniștit, se îndreptă cu ele spre catedră, le răsturnă grămadă lângă călimara cu trei capace și tocul de tinichea, cu care însemna absențele și începu să le mănânce în răstimpuri. La sunetul strident al clopoțelului, am mai putut vedea cum sfărâma între dinții săi galbeni de cal bătrân ultima bomboană. Războiul crâncen dintre noi doi nu a încetat niciodată. Aveam din fericire armistițiul ce se încheie de obicei, odată cu vacanța cea mare. Mama băga într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un miros de pâine caldă de secară. Soarele blajin scălda cu alb încăperea orânduită gospodărește, cu mașina de cusut la colțul dinspre fereastră, cu poze mari vânătorești înrămate în stinghii netede și negre, prinse de pereții zugrăviți cu flori și clopoței albaștri, pe fondul de culoarea oului de rață. Pe pânza albă și curată de pe masa simplă și pătrată din mijlocul camerei, erau puse patru cești de porțelan, cu urechile și marginile aurite, înghirlandate cu viorele, ca și farfurioarele. Ceștile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
spui: «Îhî, m-am ales c-o slujbă de negru ș-un salar de negru. Acu’ chiar că-s în rându’ oamenilor. Un cioroi adevărat. Nu vagabont. Numa’ cioroi.» Ăău! Ce mai schimbare am făcut!“ Femeia trase coarda ca sa sune clopoțelul și se ridică de pe scaun, încercând stingherită să evite orice atingere cu trupul lui Jones, care o privea cum se răsucește, cu detașarea pe care i-o ofereau ochelarii lui verzi. „Ie-te la ea. Crede că am siflus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]