2,440 matches
-
mănușa”, și-a regăsit arta și uneltele literare, dar a fost prompt și brutal „evacuat” de la conducerea revistei Steaua, la sfârșitul deceniului șase, atunci cea mai bună, mai curajoasă revistă literară. „Invitat” la București, pentru a fi rupt de mediul clujean, a fost iute marginalizat: prin „grija partidului”, dar și cu ajutorul neprecupețit al multor colegi mai puțin înzestrați și mult mai puțin onești! Înainte de a debuta cu Francisca, puțină lume și-a vârât nasul în manuscrisele mele, cu excepția poate a trei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
regăsit-o nici la Yves Bonnefoy, nici la René Char, de exemplu, în Germania nici atât! Nichita Stănescu este unul dintre cei mai originali poeți europeni, după război, nominalizat la Nobel, ca și Blaga, dar, ca și în cazul marelui poet clujean post-rilkean el însuși, a avut contra sa statul comunist și cerberii săi cu profil calibanesc, și este uitat, cum vedem, și de cei ce păreau că-l „înțeleg și admiră”, dar care, o dată trecuți de vama Curtici, își aruncă pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apoi, în decursul vremii, a tradus și publicat un întreg volum de poezii, Quinze poètes roumains, pe prozatorii Gh. Crăciun și Ion Groșan, și, de curând, l-a lansat cu un volum de poeme, tot la Paris, pe excepționalul poet clujean Ion Mureșan. Iată, Țepeneag, pe drept cuvânt scârbit de boicotul pe care-l aplica asupra sa o parte „esențială” a emigrației române literare - ce, însă, prin vocea Europei libere, se indigna de abuzurile „culturnicilor” români din țară -, sărac, izgonit din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai rezistat neliniștii de fund, a vechii și cunoscutei spaime a „nerealizării” sociale, a ratării, de care, în ochii nu puținora, eram deja însemnat și cum nimeni nu știa să-mi răspundă la telefon care e situația manuscrisului la tipografia clujeană, mi-am făcut iute bagajul și, însoțit de bunul meu prieten „Pax”, doctorul Constantin Panciu, din Lugoj, coleg de liceu și care m-a asistat, fidel, la primele trei romane scrise acolo, pe malul Timișului, am fugit la gară și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și propensiunea bardului pentru motivul grav și titanic, eliberarea sa de motivele săltărețe ale folclorului, dorința sa, vai, nesatisfăcută, de a zidi o operă monumentală cu titlul Andrei Mureșanu! Atât G. Călinescu, cât și splendidul comparatist care a fost profesorul clujean D. Popovici, citindu-i cu atenție postumele, mai ales, au înțeles în ce rezidă, în fapt, geniul autorului, dar și al unor romanțe sentimentale, excesiv popularizate de generația următoare, de un Vlahuță și de alții, ce vedeau mai ales „minorul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
broșura “Niculăiță fluierașul” de Ioan Paul. Pentru a nu fi confundat cu nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-am păstrat până prin 1960. La Îndemnul prof. universitar Onisifor Ghibu, prorectorul cu activitatea didactică a Universității clujene am Întocmit “Monografia satului natal”, care cuprindea: istoricul satului, obiceiuri, datini, strigături și cântece populare. Lucrarea mi-a fost dată ca exemplu studenților seminariști și colegilor, cu recomandarea de a o completa În anii următori. I-am ascultat sfatul, dar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Nu l-am putut comunica Părinților. M-am prezentat la un nou examen, la Facultatea de Litere, unde spre marea mea bucurie am fost admis. Mi se Împlinea o mai veche dorință. Audiasem În Sibiu numeroase conferințe ale profesorilor universității clujene și de fiecare dată eram entuziasmat de conținutul lor. Și astăzi conferințele profesorului Liviu Rusu le consider la fel de atrăgătoare ca ale academicianului Tudor Vianu din București, exemple de documentare, interpretare și claritate În exprimarea frumosului, chiar dacă uneori ideile celor doi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu în fața unui poet, ci în fața unui funcționar comunist obișnuit să te ducă cu zăhărelul. După ce a citit poeziile, l-am întrebat pe domnul Flămând de ce nu mă publică, nu cumva pentru că sunt poet din Moldova? Dacă aș fi fost clujean, nu-i așa că poetul Flămând m-ar fi publicat?! Vroiam să-l enervez și cred că am reușit. "Toți plutiți, așa, cu capul în nori. Veniți aici cu aerul de genii neînțelese. Eminescu a avut o influență nefastă asupra voastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-i întâlnesc în rarele mele prezențe în orașul de pe Dâmbovița. Dar, de regulă, mă întâlnesc cu amici venetici în București. Eu însumi sunt venetic în Oradea. În fond, dacă veni să mă gândesc acum, toată viața am fost un provincial: clujean fiind de la vârsta de un an până la 23 de ani, am locuit în provincia Clujului, în cartiere mărginașe; în Maramureș eram provincial, în raport cu Clujul, la Oradea sunt provincial în raport cu Clujul și cu Bucureștiul și încă mai trăiesc. Dacă ai caracteriza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
anticariat, iar ei se uitau la mine așa, cu un fel de uimire, ca la o mierlă albă, dar nu mă luau, Doamne ferește, peste picior, mai degrabă mă certau când exageram cu statul la jocul de fotbal prin gropile periferiei clujene unde locuiam. Andrei Bodiu spune despre tine că ești un nostalgic! Care e ținta nostalgiei tale? După ce ești nostalgic? Un om care se raportează la "mainimic" e un om echilibrat sufletește, împăcat cu lumile de sub cotul său, de sub autoritatea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Oprea, Mircea Copil, Virgil Mihaiu. După ani, venit la "Familia" ne-am reîntâlnit ca foști echinoxiști, Ion Simuț, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian (aceștia doi pentru puțin timp, căci au ales să plece din Oradea, unul la "Vatra", altul la Filologia clujeană, ca dascăl), Traian Ștef, așa că spiritul echinoxist se regăsea la "Familia". El a fost important și nu "șefia" mea, pentru că nu era nevoie de un șef acolo unde funcționa prietenia și solidaritatea. Atitudinea ne era comună, paradigma continua experiența echinoxistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dânsul, Nenea Poporul, că are o ocupație. Nici fripturiștii din jurul hariastmaticului primare nu or dus-o prea rău. Oscioare de ros le-a dat cu generozitate, cât și apartamente în blocuri de calitate. Nu fu mai rău decât colegul său clujean, decât Ghiță Funar, decât cel ce aduna până și voturile maghiarilor îmbogățiți la "Caritas". Se zvonește că însuși Ion Vartic & Marta Petreu ceva profit or tras de pe urmele lui, nu doar "fund"uri de la Soros. Poți să faci un "portret
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Geografic vorbind, deplasarea n-a fost de la margine (nordul țării) spre centru, ci spre o altă margine (sudul țării). Literar vorbind, însă, ființa mea a râvnit la București ca la un centru după ce eșuasem să mă integrez în comunitatea poeților clujeni de atunci (finalul anilor 1980). De ce a fost Bucureștiul și mai ispititor, și mai primitor decât Clujul? Pentru că, prin 1987, juriul care mi-a acordat Marele Premiu la Festivalul Național de Poezie de la Sighetu-Marmației a fost compus în majoritate din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care s-au ofilit cu anii), a organizat special un spectacol al Cenaclului Flacăra, la Sala Polivalentă din Brașov, la care voia să-i adune pe toți poeții pe care îi debutase în pagina "Ave", la "poșta redacției" din revista clujeană Tribuna, dar și în revista Flacăra, de mare tiraj și impact public, al cărei redactor șef ajunsese. Erau spectacole cu miză mare, pe lângă decontarea drumului, ți se plătea prestația și, apoi, acele "întâmplări" cu cântec și poezie erau televizate, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
EMINESCU ÎN UNIVERSALITATE (Editura Universității "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 2002) VI. EMINESCU ÎN REPREZENTĂRI CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003) VII. EMINESCU ÎN PRIVIRILE CRITICII (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005) VIII. EMINESCU ÎN COMENTARII CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008) IX. EMINESCOLOGI CLUJENI (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012) X. EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE (Editura Junimea, Iași, 2014)) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Constantin Cubleșan Eminescu în exegeze critice 8 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a II-a, au mai existat și alți protagoniști ai partidei, atât în teren, cât și în tribune. Să începem cu cel din teren. Nu sunt deloc adeptul teoriilor conspirației, dar a fost cât se poate de evident că arbitrul clujean Mihai Prodan a venit cu temă astăzi la Bacău. Că a luat absolut toate deciziile mărunte în favoarea oaspeților, mai treacă-meargă. Dar ce a făcut escrocul în ultimul sfert de oră are iz de penal. A fost mai întâi intervenția lui
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
LPS Cluj-Napoca. Astfel, antrenorul clujencelor, Alexandru Dezmeri, a spulberat mitul ardelenilor calmi, protestând vehement la deciziile arbitrilor, în condițiile în care echipa sa era condusă la 9 goluri diferență. În consecință, după ce inițial i s-a arătat cartonașul galben, tehnicianul clujean și-a continuat vociferările și arbitrii au dictat eliminare la bancă. În semn de protest, Alexandru Dezmeri și-a lipit gura cu o bandă de leucoplast, din minutul 25 și până la finalul meciului ! 24 MAI La final de sezon handbalistic
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
prof. FLORIAN ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ. Elev al lui Wundt, la Leipzig, acesta a înființat, curînd după organizarea Universității românești, un institut de psihologie experimentală (1921), devenit, din anul următor, Institut de psihologie experimentală, comparată și aplicată. Printre multiplele aplicații ale psihologiei, profesorul clujean avea în vedere și școala; mai mult, el însuși a manifestat interes pentru această categorie de cercetări, publicînd Selecțiunea capacităților și orientarea profesională (1929) și Măsurarea inteligenței (1940). Totodată, a orientat activitatea unora din discipolii săi spre problemele educației. În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și pregătit realizarea operei fundamentale a lui D. Todoran Psihologia educației (1942) scriere de erudiție, în care s-au valorificat cele mai prestigioase cercetări experimentale din acest domeniu realizate în lume pînă în jurul anului 1940. Pornind de la concepția școlii psihologice clujene privind dezvoltarea ființei umane, tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al cincilea, stimulat în efortul său creator de durerea pe care întregul popor o trăia în urma Dictatului de la Viena. Publică atunci Prolegomena
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
suferă, în diverse puncte ale globului, de pe urma unor regimuri totalitare”. Al doilea punct din program a fost Concertul pentru pian și orchestra op. 188, o lucrare compusă în 1997 de Sir Peter Maxwell Davies, ceva mai devreme decât simfonia compozitorului clujean Cornel Țăranu, care a încredințat opusul său pentru prima audiție Filarmonicii “Transilvania” la 15 aprilie 2011. Așadar programul ieșean a cuprins doar compoziții cu sonorități contemporane, și a doua lucrare din concert întrunind aprecieri elogioase, de data aceasta și datorită
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
cu dânsul. Îmi povestea despre dragostele lui trecute... Despre Basil, dar mai cu seamă despre Alby - marea dragoste a vieții sale, de la Cluj -, despre Alby cel dulce și flușturatec, hărăzit cu darul miraculos al prefacerilor scenice, cel care încânta publicul clujean în rolul spiridușului Puck din acea faimoasă „noapte de vară“, sau storcea lacrimile tuturor spectatorilor sub chipul duiosului Mihály din Fii bun până la moarte a lui Zsigmond Móricz. Despre Alby care, în ușurătatea lui imaterială, i-a sfărâmat inima de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de om; Ci orizontul ni-i arc de triumf și-n fiecare faptă convingerea este aceeași nouă planetă și numele ni-l dă cuvântul tău.“ („Cuvântul tău“, Cronica, 4 iunie 1982) ȚOCA Mircea „În persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, studenții institutului clujean, alături de întregul nostru popor, văd pe conducătorul înțelept și drept, neînfricat și neobosit, care de decenii conduce destinele țării pentru ridicarea României pe noi culmi de civilizație și progres. Reunind lucrări de pictură și grafică de șevalet, precum și afișe, studenții
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Universității din Cluj, la Catedra de Istorie a Filosofiei Moderne, condusă de profesorul Dumitru D. Roșca. Contactul cu Lucian Blaga, care aprecia articolele „tânărului filosof“, ce îi era doctorand în 1947, constituie o fecundă ucenicie. În 1952, odată cu desființarea facultății clujene de Filosofie, este încadrat ca asistent al profesorului David Prodan, la Catedra de Istorie a României, a Universității din Cluj. În noiembrie 1959 a răspuns favorabil invitației pe care i-a adresat-o prof. dr. Gavril Istrate, decan al Facultății
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din Târgu-Mureș (19501954) și le-a continuat la Liceul de Muzică și Artă Plastică din ClujNapoca (1954-1958). A urmat cursurile Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima“ din același oraș (1958-1963). Absolvent al clasei de violă - prof. univ. Mihai Chioreanu de la Conservatorul clujean, Gaspar Márkos a activat un timp ca instrumentist în orchestra Filarmonicii clujene, de unde sa transferat, în 1963, la Filarmonica ieșeană, când își începe și cariera didactică - profesor de violă la Liceul de Artă „Octav Băncilă“ din Iași (1963-1973). Rezultatele strălucite
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]