16,530 matches
-
cu o naturalețe de parcă se născuse în ritmul muzicii. Luana, îmbrăcată într-o flaneluță albastră împletită de Sanda, încheiată până la ultimul nasture, cu fustă neagră și lungă, făcea notă discordantă cu toate reprezentantele sexului frumos. Părul lung, prins într-o coadă de cal, îi arunca pe umeri, la fiecare mișcare, șerpi încolăciți. Ernest râdea, o prindea în brațe și-o învârtea, o îndepărta de el agățând-o doar cu un deget pentru ca, în secunda următoare, să și-o alăture ușor într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
știe cum, țâșni de pe scaun și se opri la ușa din spate. Bărbatul se îndreptă, leneș, spre cea din mijloc. Când tramvaiul opri, fata coborî și rămase înfiptă în fața ușii. Omul coborî și el, făcând-o să-l urmărească cu coada ochiului, să vadă întinzându-se spre ea umbra neagră a nenorocirii. Luana își fixă privirile în deschizătura primitoare și luminoasă a ușii. Apoi, dintr-o dată, sări înăuntru, cu o fracțiune de secundă înainte ca aceasta să se închidă, scârțâind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Tentativele lui de comunicare se ciocneau de un zid. Femeia continua să întindă rufele, să deretice prin casă, să mestece în oală. Îi așeză să mănânce fără un cuvânt. El refuză și se aruncă într-un fotoliu, pândind-o cu coada ochiului și cu un zâmbet furișat în colțul gurii. Nu era Luana genul de femeie care să tacă. Începu să împroaște acuzații îngrozitoare de infidelitate iar Ștefan nu găsi nimic mai bun de făcut decât să râdă de ea. Înfuriată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
post de referent. O așa minciună sfruntată o dădu cu totul peste cap. Realiză că atâta timp cât una dintre ele nu va pleca din fabrică, războiul nu se va termina niciodată. Îngrozită de gândul întoarcerii la o activitate limitată doar la coada cratiței, Luana hotărî să reziste, să nu-i dea șefei satisfacția victoriei. Daniel Liga nu era departe de zbuciumul Luanei. Se impunea debarasarea de una dintre ele și căută o modalitate de a face asta. La întoarcerea din concediu, doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
incalificabil. Nu vorbesc de incidentul cu domnișoara Schtac. Am făcut greșeala să-i vorbesc prea mult de tine și, desigur, nu i-a căzut bine. Pe de altă parte, știu că ți-a sedus bărbatul, acum te-a călcat pe coadă... Orice femeie, scuză-mi expresia de maidan, dar nu mă pot abține -, i-ar fi dat un cap în gură. Vorbesc de ideea Veber. Luată pe nepregătite, Luana nu știu ce să spună. Du-te acasă, doamnă Noia. Vorbim mâine. Cufundată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
imediat și am fost nevoit să-i dau toate detaliile relației dintre noi. E un om foarte hotărât iar eu nu i-am ieșit niciodată din cuvânt. Fetița de condiție medie, îmbrăcată în bluze tricotate și cu părul strâns în coadă nu era compatibilă cu aspirațiile noastre. N-am putut să fac altfel. M-a pus să-i promit că legătura noastră se va sfârși în prima zi a întoarcerii mele la Iași. Luana simți că-i dau lacrimile. Se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Pentru că știi că pot și eu să fac ceva pentru tine În schimb. De-aia mi-ai și dat tăietura din ziar. Bill Schneider s-a rezemat de spătarul scaunului. Hârâitul clima tizatorului se oprise. Margaret l-a văzut cu coada ochiului pe Mick ocupat să râcâie eticheta sticlei de bere și să jupoaie fâșie cu fâșie hârtia udă. — Asta-i foarte... Începu Bill, e foarte... interesat din partea ta! Colțurile gurii lui deveniră țepene, ca și cum Încerca să-și stă pâ nească
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
având cel puțin aer condiționat? E o mizerie cinematograful ăsta, la Singapore nici nu se vede așa ceva! șșșșt! Ecranul era un vârtej de nuanțe sclipitoare. Johan Încercă să urmărească povestea, dar i se păru că n-are nici cap, nici coadă. Vedea numai culori Învălmășite. Dealuri albastre. Pârâuri de pânză aurie. Câmpuri de un verde fluorescent. Râuri de cobalt pur. Un cer violet. Era o fată care se dă drept băiat și se Îndrăgostește de un băiat. Ea Îl iubește, dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
paramilitare... aterizări În Malaysia... Încăierări cu for țele britanice... morți... preludiul unei invazii. I s-a părut că scârțâie poarta, dar nu se auzise nici o mașină. Pe fereastră nu se vedea decât o pisică neagră cu pete albe și cu coada ruptă, care se spăla la umbra plantelor din hârdaie. Curtea era presărată cu frunze moarte și mai toate plantele se vestejiseră. Acasă la ei nu se Întâm plase niciodată așa ceva, una dintre cele mai importante sarcini zilnice ale lui Adam
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lase barba să-i crească, dar nu-i reușise decât mustăcioara și barbișonul. Z, am strigat eu, ultima literă a alfabetului, necunoscută, misterioasă, aproape nefolosită! Titlul ideal. — Vezi tu, Awie e poetul nostru, l-a prezentat Z. — Z e la coada alfabetului, o literă singuratică, fără viitor, părăsită de toate celelalte. E orfana alfabetului, ție trebuie să ți se pară titlul potrivit, i-a spus lui Adam și i-a Împins un exemplar scris pe foițe subțiri și prost legate. Ăsta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
uitat În jur cu atenție. Mai cu seamă de când cu tulburările astea din toată țara. Oricum, fișa lui medicală lipsește. Nu știu de ce. Nu pot nici măcar să vă spun de ce suferea. — Dar știți sigur că n-a murit... Cantik rodea coada unui creion În vreme ce dădea ultimele foi din alt dosar. — N-am idee, Îmi pare rău! Cum să vă spun, la noi ajung adesea persoane ale căror fișe medicale sunt confidențiale. Dacă prietenul dumneavoastră era o persoană importantă... Ei bine, cineva
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Nu mai pot să pierd vremea cu asta. Mă conduci și rămâi cu mașina. Nu mai e nevoie s-o șterpelești. Au străbătut veranda pe lângă bărbați cu cămăși frumoase de batik așezați În fața cinei cu pui și cu supă de coadă de bou. În conti nuare, nici o boare de vânt nu răcorea noaptea, Însă lui Johan Îi era mai bine. Într-o clipă avea să fie În mașină, din nou În mișcare. Ai dreptate, tati, locul meu e-aici. Asta-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Margaret o secundă, apoi iar s-a uitat la diapozitiv. A rămas nemișcat, fără să clipească. Se spune că Sukarno avea o nemaipomenită capacitate de concentrare, astfel Încât era În stare să citească un text olandez de-a-ndoaselea sau, mai degrabă, de la coadă la cap. Era vestit că Își Însușise această măiestrie În adolescență, la Surabaya, pe când se furișa la cinematograf În spatele ecranului să vadă filme fără să fie observat de cetățenii olandezi care ocupau locurile bune din sală. Margaret nu se dumirise
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai reușea să se redreseze. Se însurase și divorțase. Locuia tot împreună cu mama lui, o matahală cu pielea roză, cu ochii verzui, pierduți între pernuțe de carne, rotundă la pântece ca un butoi, cu părul lung, castaniu, împletit într-o coadă ce ajungea până la fundul de proporții monstruoase. Ședea toată ziua la bucătărie, plutea prin aburul dens de ciorbă, de varză, de orez, de fasole, era dulce la vorbă, avea un glas ca de pitulice, imposibil s-o poți refuza când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fost de-a dreptul inofensivă. Ea îl privi deprimată, încărcată de reproșuri. Un gol, un vid interior creștea, îi presa toracele. Mă duc să fac o cafea, spuse Carmina și dispăru din încăpere. În picioare, lângă aragaz, cu mâna pe coada ibricului, mintea ei pendula în gol. Scoase cu gesturi mecanice ceștile din dulap, le așeză pe masă, apoi culese cu lingurița spuma, așeză din noi vasul pe flacără. Curând suprafața lichidului se umplu de spume, dese, mișcătoare, se cățărau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sigur să se îndepărteze în goană, sărind într-un picior pe trotuarul umed să dispară cât mai rapid din raza de acțiune a necunoscutului. Oare ce gândea de fapt Elena care fugea mână în mână cu ea, ce gândea în timp ce coada roșcată a părului se balansa într-o parte și-n alta? Se simțea izbăvită? Uitaseră că mâncaseră împreună o bucățică de cozonac, rămasă lipită într-un colț atunci când se răsturnase tava și coptura aromitoare, fierbinte fusese așezată pe fundul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ai bunul simț să înțelegi asta. Ți s-a pus pe ochi ceața, ai uitat cum trăiai înainte, perioada aia de viață ți s-a șters din memorie. Încetează, lasă filozofia asta de doi bani. În fine, ai stat la coadă la căpșuni, asta s-a întâmplat ieri. Dar cu o zi în urmă? Uite ce e, Ovidiu, eu m-am cam săturat de toate întrebările astea. Deja au devenit stereotipe, un fel de preludiu. Între noi chiar nu sunt posibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
singură de capul meu fără ca Păianjenul să mai fie stânjenitor în preajmă. Mă regăseam pe mine, îmi culegeam din aerul Bucureștiului datele care îmi reconstituiau identitatea. Femeie, dar impune-te! De ce stai lângă mine, spune el când ne întorceam, la coadă la bilete, nu trebuie să stai și tu, și eu realizez că asta am gândit cu o secundă mai devreme, de ce naiba nu am plecat, urc și caut un loc umbros, răcoros și mă așez direct în soare, îmi pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pe stradă, în ploaie, cu pizza în mână, cheltuiam din banii de casă, dar ce conta? El își dăduse toți banii de pe card pentru o cameră de hotel și îmi luase o floare roșie, pe care am spânzurat-o de coadă, când a venit la mine în ziua aceea nu cred că a recunoscut-o, s-a uitat mai mult la cartea lui Céline, la textul pe care trebuia să-l învețe: nu te uita la mine, a spus, uite-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pronunțat, și nu e o treabă superficială, Toni, mie îmi place mult de tine, trebuie trepănată pe viu și servită la masă cu lingurița ca din pepene galben, și dacă nu e dragoste, nu e, trebuie întoarsă și mușcată din coadă și pusă iar pe șina lumii, risipitorii de viață trebuie uciși, inutilii care mănâncă aberant și aliniază planetele ca să scuipe-n Univers cu otravă, cu respingerea magneților, cu decăderea și marele râs, cu batjocura din hohotul lui pe spate căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
spus: Dar noi știm că el nu-i orb. Asta nu contribuie oare la intensificarea suspansului voyeuristic? Nu-i asta oare visul fiecărui școlar: să fie invizibil în vestiarul fetelor? A La care Samuel Sharp a început să tragă cu coada ochiului spre oglindă de pe perete cu o frecvență îngrijorătoare.“ — Ai priceput, nu? spuse Șam. Vrea să mă desființeze. Întinse apoi mâna după ziar, insă Adrian continuă lectură cu glas tare, părând să se distreze pe cinste. — „I-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
vedere, devine un subiect de conversație plictisitor când ies la câte o recepție. — Mda, înțeleg că-i destul de jenant. Nu poate fi șters? — Ba da, însă doar printr-o grefa de piele. Își dezgoli unul dintre umeri și trase cu coada ochiului la tatuaj. Nu s-a decolorat deloc. Bruce asta, fir-ar să fie, m-a stigmatizat pe viață! Adrian se apropie de Fanny și se uită mai atent la tatuaj. — B.B., zise el. — Bruce Baxter. — Te-a durut? — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pentru că tocmai îi arăta un tatuaj. — Ce tatuaj? întreba Șam. Are vreo importanță? se enervă Eleanor. Era un fluture. — „Plutește că un fluture, înțeapă că albina.“ — Mai curând că un scorpion. Ar fi trebuit să-și tatueze pe cur o coadă de scorpion! spuse Eleanor. Ei bine, n-am fost prea încântată de această scenulice, deși nu m-am gandit nici o clipă că s-ar fi consumat ceva mai intim de-atât... — Aveai o încredere oarbă, remarcă Șam. Știi și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
atunci când ei se odihnesc. Sesizăm ușor cele două generații, unite în muncă, dar cu atitudini diferite. În stânga tabloului, cei trei bărbați tineri formează un grup solidar, detaliu marcat și de privirile lor care țintesc toate același punct, marcat simbolic de coada coasei care le orientează parcă în același sens gândurile. Bătrânul din dreapta pare singur, deși stă alături de fiii sau nepoții lui, el privind într-o altă direcție. Alte elemente simbolice ale picturii sunt mâinile. Ele vorbesc la fel de mult ca și chipurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un bulgăre de foc. Se apropia ușor de noi. Avea un cap mic, cu doi ochi ageri și două urechi ascuțite, având fiecare câte un smoc de blăniță roșie în vârf. Trupul era micuț și îmbrăcat în blăniță moale, iar coada stufoasă și-o purta cu mândrie pe spate. Îi întindeam nucile sau alunele. Ea le prindea cu lăbuțele din față, le ducea la gură și începea să le ronțăie cu multă ușurință. Dacă se apropia cineva sau auzea un zgomot
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]