13,334 matches
-
unei existențe de dincolo de concret, de materie și spirit, de viață și moarte, de sens și nonsens. Hipertrofierea eului conduce la desubstanțializarea individului, identitatea finită metamorfozându-se într-o entitate dezmărginită, care cuprinde însăși lumea. Poetul conferă un vag sens cognitiv tulburatelor sale imagini, sugerând că vrea să dezlege tainele cele mai ascunse, să aprindă „miezul lucrurilor” „cu foc ceresc”, dar rezultatul e o poezie prea personală, în care ideea de comunicare nu mai funcționează ca principiu generator al textului. De
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
obiectiv pretențios, pe care îl atinge în bună parte. SCRIERI: Trepte sub pleoape, București, 1985; Dimensiuni ale poeziei române moderne. Motive presocratice în poezia transilvană, București, 1989. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, „Trepte sub pleoape”, CNT, 1986, 10; Gheorghe Iancovici, Funcția cognitivă a pleoapei, F, 1987, 4; Lucian Alexiu, Critică și valoare, „Arcade”, 1990, 1. M.Dr.
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
ea marcată de o flagrantă temporalitate 2. De altfel, chiar istoria ideilor nu începe decât în clipa când este istoricizată însăși ideea filosofică de adevăr 3. Știința și mitul au exprimat două forme, oarecum complementare, de inteligibilitate 4, aceeași funcție cognitivă - căutarea adevărurilor profunde, ascunse - apropiind încă o dată cele două domenii aparent incompatibile 5. Marxismul nu inventează mare lucru, mitul fiind o relatare oricum diferită de fabulă sau legendă, mai ales din cauza caracterului său veridic și nu fictiv 6. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poloneză Maria Da¸browska îmbină metodologia tradițională cu cea modernă, a doua folosită îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica timpurie și în roman și construită așadar pe „principiile autenticității, verosimilității și finalității”, va avansa în direcția modelului „corintic”. Comentariile sunt convingătoare și, în unele laturi, conțin
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
acestei specii de a ridica dificultăți în dezlegare. O g. bună trebuie să cuprindă elemente puține, dar semnificative, și să nu presupună mai multe soluții. Polisemantismul cuvintelor folosite duce la asociații și disociații complexe, iar utilizarea imaginilor metaforice subliniază valoarea cognitivă a expresiei. Întrebuințarea unor tropi și figuri de stil (metonimia, sinecdoca, personificarea ș.a.) favorizează o formulare poetică cifrată. Forța de invenție se bizuie nu numai pe folosirea posibilităților existente în limba vorbită, ci și pe crearea unor cuvinte noi. Câteodată
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și social, pierde Încrederea criticilor, sub influența teoriilor științifice actuale, care nu mai ascultă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care distincția dintre posibil, virtual și real nu mai funcționează. Mai mult, am avut impresia că Mihaela Încearcă să demonstreze că ficționalizarea este pe cale să devină, dacă nu chiar o epistemologie, ceea ce e mult spus, cel puțin o tehnică cognitivă alternativă. De aceea i-aș fi sugerat ca În locul titlului „O lume de ficțiuni”, care are o componentă metaforică ce diluează sensul problemei, să caute un titlu mai pregnant, ceva de genul „Ficționalizarea ca metodă cognitivă”. Teoretizările Mihaelei pe marginea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel puțin o tehnică cognitivă alternativă. De aceea i-aș fi sugerat ca În locul titlului „O lume de ficțiuni”, care are o componentă metaforică ce diluează sensul problemei, să caute un titlu mai pregnant, ceva de genul „Ficționalizarea ca metodă cognitivă”. Teoretizările Mihaelei pe marginea ficțiunii reprezintă o Încercare de depășire a dihotomiei Între posibil, real, virtual și imposibil, și de aceea nu cred că ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare În favoarea celui de virtualitate. Fără ca asta să Însemne că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
epoca În care susțineam că adevărul e atât de relativ, Încât nici nu are rost să vorbim despre el, sau că țesătura lui este atât de destrămată, Încât nu-l mai recunoaștem sub nici o formă. Propria mea clasificare a epocilor cognitive se Încheie cu o epocă a ficționalizării: ceea ce spun este că trăim Într-o epocă ficționalistă, În care nu mai putem susține că adevărul este cutare lucru, nici că „nu există adevăr”, ci am rămas cu certitudinea că „adevărul se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
momentul acesta. Toată meditația mea despre autor, subiect auctorial, critic pornește de fapt dintr-o meditație mai veche asupra felului În care se rescrie, În care reintervine subiectul astăzi, și a felului În care se rescrie tot ce Înseamnă canon cognitiv, metodologie de cunoaștere a lumii. Probabil și mai interesantă pentru dumneavoastră ar fi fost partea a doua a studiului meu, unde fac o analiză a metaforelor În care se scrie În epoci diverse cunoașterea. Indiferent de epocă, mecanismul cunoașterii, pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și paradigme din fizică și din științe tari, din științe ale naturii care au produs o breșă mult mai importantă decât ceea ce trăim noi În literatură și În estetică. Acolo a avut loc o mare răsturnare epistemologică, o mare revoluție cognitivă, odată cu fizica cuantică, cu modelele cosmologice relativiste, care pe urmă au impulsionat și au hrănit demersurilor nu doar ale fizicienilor, ci ale tuturor teoreticienilor. Tot apropo de aceasta, nu aș fi de acord cu Horea că Mihaela demonstrează ceva ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
duce la ideea de stări alterate de conștiință, ca metode alternative de explorare a realității și nu doar ca simple iluzii sau halucinații. În șamanism, spre exemplu, care exploatează stările de extaz și de posesie, ficțiunea funcționează ca o modalitate cognitivă, chiar dacă e o ficțiune religioasă. Un alt concept, cel de autor ficțional, este un pic mai vechi, se vorbea deja despre el În anii ’80 de Întoarcerea autorului, la noi o făcea Eugen Simion. Apoi este conceptul de heterocosmie, pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În momentul În care exiști și gândești la o lume... Vlad Roman: Cu cât gândești mai mult la o lume, cu atât trăiești În ea... Mihaela Ursa: Trăiești Într-o lume infinită, dar ți-o imaginezi Închisă pentru că funcțiile noastre cognitive au nevoie de această limitare. Vlad Roman: Iar să ți-o imaginezi este un factor extern, exact diferența de care vorbeam, de care amintea Sanda Cordoș când spunea că ea se adecvează textelor, nu adecvează ea textele, și că densitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar poate coborî și către subtradiții cum sunt cele regionale sau locale, ori poate urca Înspre o investigație cu pretenții de o mai mare generalitate (locurile memoriei occidentale ori răsăritene, cele ale memoriei europene sau euroatlantice ș.a.). Hărțile psihologice Psihologia cognitivă a făcut În ultimii ani un pas necesar. Ea a scanat și inspectat reprezentările imagistice, ceea ce - din perspectiva discuției mele - are importante consecințe În Înțelegerea funcționării „geografiilor” imaginare. În urma unui experiment al lui Stephen M. Kosslyn și al colaboratorilor săi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că operații imagistice diferite sunt realizate de structuri neuroanatomice diferite. ș...ț Nu există... un centru neurofiziologic al tuturor prelucrărilor imagistice. ș...ț Rezultă că diferitele operații imagistice sunt realizate de mecanisme diferite, având localizări neurofiziologice variate. Consecințele constatărilor psihologiei cognitive cu privire la scanarea imaginilor mentale În chestiunea locurilor memoriei sunt importante. În primul rând, se stabilește un areal parțial comun de investigații pentru acest tip de psihologie și cercetare istorică. Aceasta chiar dacă, prin unghiul și instrumentarul științific al abordării, cele două
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se stabilește un areal parțial comun de investigații pentru acest tip de psihologie și cercetare istorică. Aceasta chiar dacă, prin unghiul și instrumentarul științific al abordării, cele două discipline aduc perspective diferite asupra aceleiași problematici. În al doilea rând, aporturile psihologiei cognitive permit identificarea unor metode și acțiuni ale psihicului În operarea cu imaginile memorate, ceea ce nu poate fi nicidecum trecut cu vederea de istoricii aplecați mai curând asupra unora dintre aplicațiile posibile ale generalităților la care accede psihologia În acest domeniu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone, variabilă de la un areal la altul. Totodată, ea are o coloratură emoțională variată, unele locuri ori trasee fiind socotite, după caz, mai periculoase ori mai agreabile decât altele. Hărțile psihologice sunt proiecții cognitive la scale inegale ale zonelor unui anumit teritoriu, neuniform saturate psihologic, dobândite prin investigarea proprie a mediului sau prin consultarea bazei de cunoștințe despre teritoriul respectiv 1. Devine clar În acest punct că, pentru a evita confuziile, trebuie distins Între
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a evita confuziile, trebuie distins Între două accepțiuni ale sintagmei de loc al memoriei: 1. reper al „memoriei colective”; 2. sediu (neuroanatomic) al memoriei. Desigur, obiectivul cardinal al acestui text are În vedere prima accepțiune, chiar dacă prezenta raportare la psihologia cognitivă o aduce În atenție și pe cea de a doua. Totodată, expresia locuri ale memoriei nu trebuie confundată cu cea de memorie a locurilor, altfel spus, a unor locuri concrete. Tocmai memoria locurilor este vizată atunci când vine vorba despre hărțile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar putea obține „hărți psihologice” - de fapt, sisteme de reprezentare, diagrame sau un alt tip de formalism - ale trecutului Însuși? Cred că, și de astă dată, răspunsul poate fi afirmativ. La drept vorbind, așa cum memoria fiecăruia dintre noi este impresionată cognitiv și afectiv de anumite locuri pe care le străbatem, tot astfel acționează asupra ei și trecutul. Nu toate momentele din trecut sunt la fel de importante În economia vieții noastre personale și colective, iar coloratura afectivă de care ele se bucură este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apare imediat paradoxul lui Heisenberg, și anume acela că atunci când Încearcă să reflecteze o realitate - sigur că la Heisenberg e vorba de una cuantică - fie obiectivă, fie subiectivă, observatorul riscă, prin instrumentele sale, prin intruziunea sa epistemică, prin demersul său cognitiv să modifice acea realitate. Dacă ar exista o realitate obiectivă care să garanteze un suport exterior nu ar fi nici o problemă, pentru că, În acest caz, observatorul nu ar trebui decât să-și regleze instrumentul, până când Îl face destul de exact Încât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al istoriei. Observ din nou că față de intenția anunțată procedezi diferit: nu arăți doar o singură cale spre acest loc, o cale unică de acces, ci intri pe mai multe făgașuri, la un moment dat chiar și prin domeniul psihologiei cognitive, cu care nu am Înțeles În mod clar felul legăturilor avute În vedere. Revenind la acest „loc al memoriei”, la locul În care transpare de fapt memoria istoriei, te fixezi În acest perimetru deoarece În acest punct există un puternic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât experiența lui Ștefan cu studenții săi, studenții mei Îmi arată totdeauna că Îi interesează legătura Între prezent, trecut și viitor, că nu vor să facă abstracție de ea - aceasta e prima motivație, „vrem să știm mai mult”, chestiunea infomațională, cognitivă este cea care Îi stimulează. Desigur că În cadrul acestei memorii putem vorbi de o coloratură istorică - la urma urmei, e un aport istoric să faci un desfășurător al comunismului și să vezi ce s-a Întâmplat În 45 de ani
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
demonstrabilă în cazul conceptului de melancolie, sensibil lărgit, care întrepătrunde inedit scepticul și demonicul în proiectarea stărilor sufletești asupra universului (melancolia). Drumul îngerului căzut este refăcut în sens invers. Salvarea lui s-a produs prin mijlocirea visului învestit cu funcții cognitive, singura posibilitate de comunicare între lumea luceafărului, veșnicia astrelor, și aceea pământeană a muritoarei Cătălina (visul). Universul motivelor, ipostazierea imagistică și filosofică ori corespondențele cu romantismul european și îmbogățirea acestuia cu noi reliefuri plastice și ideatice sunt analizate pentru a
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
asupra orientării externe a statelor. Istoria oferă numeroase exemple de acest fel. Într-adevăr, așa cum sublinia Charles Kupchan în monumentala sa lucrare Vulnerabilitatea Imperiului (The Vulnerability of Empire), „distorsiunea psihologică, greșelile de calcul sau credințele strategice inadecvate, născute din constrângeri cognitive, pot determina elitele să urmeze strategii autodistructive...”. În orice caz, dacă elitele pot promova, din rațiuni subiective, interesate sau datorită altor tipuri de constrângeri (de exemplu, ideologice), „strategii autodistructive” sau falimentare din punctul de vedere al consecințelor strategice sau geopolitice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de înțelegere a acestui domeniu - cea deschisă cu milenii în urmă de Sun-tzu privind cunoașterea pură și cea legată de relativismul posibilităților actuale de a opera cu concepte absolute în acest domeniu supus atâtor tipuri de constrângeri, inclusiv de tip cognitiv. Perspectiva lui Shulsky este una esențial critică, deși acest tip de abordare riguroasă și metodică pare să dăuneze preconcepțiilor romantice vizavi de acțiunile spionajului sau misterului care învăluie modul aparte de operare în această activitate sensibilă. Însă tocmai „demitizarea” operată
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]