3,191 matches
-
o urgență, Timo o duce chiar la spitalul în care lucrează, trecând peste teama de a se expune ariei calomniei. Avortul va avea loc ulterior, într-o clinică privată, nu înainte ca partenerii să-și facă un legământ de dragoste. Coincidența romanescă vrea ca tot pe-atunci Elsa să rămână și ea gravidă cu Angela, care în momentul narației are cincisprezece ani și se află între viață și moarte, monitorizată de aparate. Flash-back-urile cedează pasul relatărilor în direct. Italia rămâne din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
figuranți, gesturi, intenții, obiecte circumvicine) după ce fatalitatea și-a lăsat amprenta, capătă încărcătură simbolică. Protagonistul nu se oprește doar la acel teatru delictual de cameră (ultimele minute de viață ale Martei), ci face apel la imaginarul unanimist și digresiv al coincidențelor vieții și morții, ca tot atâtea variante ale realului. De al cărui flagel ezităm să ne temem până-n ultima clipă (când e prea târziu), discreditându-i deznodământul malign, interiorizând panica printr-un exorcism al fatalității. Tot astfel, se presupune, că
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
chiar o incisivă relație orală în acea ploioasă noapte madrilenă, și care va nimeri fulgerător sub roțile unui autobuz. Deàn, felonul soț al Martei, aflat sub același regim de expiere prin narațiune, relatează moartea amantei la Londra, în aceleași împrejurări. Coincidențe, sinonimie, contrapunct. Agonie și moarte. Mesaje mortale. Frigiditate emotivă și comemorare. Rămâne din viața fiecăruia atât cât se ascunde. Îngânându-și solidar partitura sfârșitului, epică și poematică, cititorul și naratorul abia de mai au timp să se roage unul pentru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a fost interpretat în acest fel de la prima formulare, Decretul din 1385 îi conferă această dimensiune. În consecință, este vizibil că în Ungaria mica nobilime revendica un tratament egal cu marii seniori, la fel cum s-a întâmplat în Polonia. Coincidența cu principiul formulat de șleahtă una eademque nobilitas într-o situație cu totul specială, susține afirmația conform căreia în dezvoltarea regimului de stări din Europa medievală au existat multiple trăsături comune. Ludovic I a confirmat Bula de Aur, dar va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unei vieți de universitar, temporar bursier în străinătate, altfel viețuind în pașnica urbe ieșeană. Actantul liric (să păstrăm încă sintagma, deși, se va vedea și mai departe, se poate vorbi, pe secțiuni întinse din poezia lui Radu Andriescu, de o coincidență între eul real și eul auctorial care îl așază în avangarda biografismului autenticist douămiist) e, cum altfel?, inteligent, erudit, detabuizat, semiboem, revoltat ce-i drept, mai mult în surdină împotriva rigidelor convenții, de orice fel ar fi ele academice, literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
substantivul silenzio numără 34 ocurente, aflându-se pe locul 11 că frecvență în cadrul categoriei sale gramaticale, la egalitate cu adjectivul ignoto, la care se va face referire într-un capitol succesiv și cu substantivele feminine riva și ombra.283 În coincidență acestei frecvente se citește metaforă leopardiană silente riva (moartea), corespondență ce trimite la o serie de asocieri semantice din poezia lui Quasimodo, printre care se numără liniștea și moartea (ocurenta termenului din poezia Thànatos Athànatos, construită, desigur, în jurul nucleului tematic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cucerire a unor părți cît mai mari din piața mondială și dinamica colectivă a inteligenței lor economice. Actuala organizare a sistemului japonez este produsul istoriei Japoniei și, în particular, al consecințelor celui de-al doilea război mondial. Nu este o coincidență faptul că celebrul MITI a fost fondat de vechi responsabili ai administrației japoneze implicați în gestionarea Manciuriei ocupate. Reușita economică a Japoniei este rezultatul sinergiei dintre strategiile tehnologice, industriale și comerciale, indisociabile de o utilizare ofensivă a informației. Această multitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
latente), a reflecției teoretice A și ASUPRA literaturii, având un caracter categorial, repetitiv, stabil, circular, pseudo-original"; o invarianții literari: "pun în evidență fondul literar comun, marea unitate structurală a literaturii. Ei ilustrează jocul profund al analogiilor sincronismelor, al simulta neităților, coincidențelor, paralelelor și similitudinilor literare, care se apropie de identitatea integrală" (Marino: 1998, pp. 80-81) [mituri literare]. Pornit în căutarea mitului personal eminescian, Mircea Cărtărescu (2011, pp. 33-39) diferențiază: a). Conținuturi de suprafață care cuprind: o conținuturi personale; o conținuturi literare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fără s-o știu nu sunt eu însumi Dumne..." (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 55). Apropierea cugetării eminesciene de înțelepciunea indiană se justifică pe deplin datorită faptului că ele se suprapun în puncte esențiale, ceea ce face cu atât mai vizibilă coincidența. Vom reveni în cuprinsul prezentului studiu la raportul ătman-Brahmăn, la motivul roții sau la cel al viorii, în încercarea unei lecturi a Bhagavad-gïtă și a prozei [Archaeus] care să lumineze chiar mecanismul intertextual (vezi infra, subcapitolul referitor la [Archaeus]). Este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în intertext: "Acțiunea înfățișează un eveniment cosmic, dar nu numai ca prezentare, ci ca identificare...Funcția lui nu este numai să imite (vezi repetiția intertextuală), ci să confere sau să aibă o participare (s.n.)"10. În Sărmanul Dionis, există o coincidență deloc întâmplătoare în privința personajelor feminine, care apar în realitate sau în tablouri. Poate că Maria ascunde principiul participației, la care critica s-a oprit mai puțin, prea atentă la onomastica protagonistului, Dionis-Dan. Jocul sacru înregistrează trei forme de manifestare importante
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
potrivit pentru tema organicității operei eminesciene va fi oferit, câteva pagini mai târziu, de capitolul referitor la intra textualitatea transgenerică (vezi infra). Organicitatea ilustrată de eminescologul care toată viața a decriptat manuscrisele eminesciene descrie intratextualitatea, de la cele mai vizibile forme (coincidența numelor și, în general, a unor unități lexicale) la repetarea intratextuală subtilă. Relativ la coeziune, scrierea autenticistă din proza eminesciană, cu întreaga ei desfășurare paradigmatică, oferă un liant intratextual important prin semnificație (omul devine o carte deschisă), dar mai ales ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau al altuia răspunde unei succesiuni. Este foarte posibil ca vreo obsesie a imaginarului eminescian să-i fi neliniștit spiritul într-un moment esențial, iar din același zbucium să se nască un text prozastic și unul poetic, în momente diferite. Coincidența motivică înregistrată într-o succesiune de manifestări nu răspunde relației cauză-efect. Textele traduse de Eminescu (ceea ce înseamnă tălmăcire dintr-o limbă în alta, sistematizare prin conspect sau chiar o translație neformalizată, prin simpla lectură și înțelegere) pot ilustra, însă, un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
unitatea divinității aplicată la noi [ la oameni]" (Varia Eminescu: 2011, X, 109). Citim opera lui Mihai Eminescu și trăim sentimentul anticipării de către poet a adevărurilor științifice emise în secolul care i-a urmat. Critica literară de pe malurile Senei numește fenomenul coincidențelor intertextuale produse în situații în care hipotextul încă nu s-a scris, iar hipertextul deja îl redă "plagiat prin anticipare"66. Nu vom utiliza sintagma din cauza conotației termenului, la noi, dar și pentru că distanța dintre secvențele antrenate în relația intertextuală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui Henry James rămîne aici mai mult un pretext pentru generalizare și nu prilejul unei incursiuni în excepțional. Vorbind despre generalitatea situației "auctoriale" a lui James, să observăm că publicarea romanului Author, Author! A fost înconjurată de un număr de coincidențe misterioase. Cu șase luni mai devreme de ieșirea pe piață a cărții semnate de David Lodge (tot în 2004), Colm Toibin scoate romanul The Master/Maestrul care, într-un mod absolut straniu, se concentrează pe exact aceeași temă narativă: eșecul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sursă identică: A Private Life of Henry James/Viața privată a lui Henry James, aparținînd lui Lyndall Gordon și publicată în 1998). Totuși, dacă la nivelul asemănărilor, cineva ar putea fi satisfăcut cu explicația "bibliografiei unice", în planul strict al coincidenței tematice, motivațiile nu se leagă decît de (deja) menționata valoare generalizatoare a cazului jamesian. Referindu-ne la David Lodge, trebuie să notăm că întîmplarea îl surprinde, dar o vede justificabilă prin grila saeculum-ului tacitian (folosit de el în expresia, modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
am trimis editorilor Autorul, la rampă!, terminat, am aflat că și Colm Toibin scrisese un roman despre Henry James, care urma să fie publicat în primăvara lui 2004. Las în seama celor interesați de Zeitgeist să dea o semnificație acestor coincidențe" (p.438). Familiarizați cu generalitatea experienței de criză a creației (particularizată doar în modelul James), fără îndoială că "analiștii Zeitgeist-ului" (în original, Lodge îi numește "students of Zeitgeist") ar găsi explicații plauzibile. În altă ordine de idei, Author, Author! depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
devenit protagonist al propriului său epic. Mulți critici au trecut prin clipe de nedumerire, lecturînd cartea. Ei au fost tentați (ca și mine, de altfel) să ia datele existențiale ale lui Ellis din roman drept bune (capcana vine și din coincidența unui număr semnificativ al acestor "date" cu cele reale, din viața propriu-zisă a scriitorului). Și totuși, nu există un Colegiu Camden, nu există, la Hollywood, o actriță cu numele de Jayne Dennis (pagina ei de web a fost creată, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
americane, articulată credibil în The Secret History, o bună parte a criticii a crezut de cuviință să abandoneze această pistă culturală, plasîndu-l pe Procopiu în afara bibliografiilor Donnei Tartt și asumîndu-și suprapunerea titlurilor celor două opere doar ca pe o simplă coincidență. Cine va citi atent exegeza asupra romanului de după 1995 va observa că Procopiu nici nu mai apare măcar în observațiile comentatorilor. Un subiect critic ce se anunța fascinant s-a stins înainte de a-și lua avînt analitic cu adevărat. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Securității Statului, axat pe lichidarea mafio ților de prim rang). În stare de transă (un fel de apogeu al halucinației generale care se dezvoltă pe parcursul între gului roman), în ziua cînd trebuia să-l predea pe Mișa expediției polare (prin coincidență macabră, chiar ziua cînd "cruciulița" lui, deja "aprobată", trebuia să fie "executată"), scriitorul se prezintă el însuși la aeroport și îi spune, cu tristețe, conducătorului echipajului: "Pinguinul sînt eu" (p. 245). Ironia departe de a fi o "tehnicalitate" de final
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lui Edgar Allan Poe Annabel Lee/Annabel Lee. Mai mult, pe prima iubită a lui Humbert Humbert o chema Annabel Leigh, iar numele lui redundant trimite, în opinia unor critici, la William Wilson, protagonistul povestirii omonime a aceluiași Poe (unde, coincidență stranie, personajul principal își ucide "dublul", propria sa conștiință, la fel cum face și Humbert Humbert cu Quilty "quilty"/"guilty"/ "vinovat", o aluzie simbolică, așadar, la aceeași idee de vinovăție -, în măsura în care sîntem pregătiți, bineînțeles, să vedem în ultimul fantoma conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
redus, față de enormul înveliș social, care contribuie, la rândul lui, "la formarea eului și pe care arta trebuie să-l includă și să-l exprime"133. Prin acest amplu ingredient colectiv, societatea izbutește să multiplice, într-o epocă dată, numărul coincidențelor stilistice, să dea un curs convergent faptelor artistice. Societatea contribuie, prin toate mijloacele și pe toate căile, la reducerea sensurilor și la producerea de stereotipii. Ea anulează, până la urmă, energia dislocantă a scriitorului, aspirația lui la veșnica deviere, dezideratul permanentizării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și ochi critic a scrierilor Elvirei Sorohan scoate la iveală o serie de termeni și de sintagme recurente, iar apariția lor în texte pe care le despart o perioadă mare de timp nu poate fi pusă pe seama întâmplării și a coincidențelor, ci, credem, pe seama unui punct de vedere închegat și consecvent asupra anumitor aspecte ale artei literare. Aceste metafore critice "obsedante", legate organic, se organizează, după cum vom vedea, într-un câmp de viziune coerent și complex în care reconstituirea chipului autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unul de altul. Ms. 45: Furnicoleul au pierit neavând mâncare și țâncii leilor s-au părăsit în de sine. Ms. 4389: Furnicoleul au pierit pentru că n-au avut să mănânce. Notă marginală: tigrul O primă constatare se impune. Există o coincidență totală între opțiunile diferiților cărturari români care s-au aplecat asupra textului respectiv, contribuind la configurarea sa. Este vorba despre traducătorul inițial al pasajului, Nicolae Spătarul Milescu, precum și revizorii săi anonimi, ale căror opțiuni reunite sunt reflectate de formularea din
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
E posibil ca altcineva să fi folosit o armă identică. E posibil." Celălalt jurat ia cuțitul și-l înfige în tăblia mesei: "Priviți arma aceasta! Nu e una obișnuită. Iar tipul care a vîndut-o nici atîta. Chiar credeți într-o coincidență atît de incredibilă?" Juratul recalcitrant: "Spun doar că e o coincidență posibilă." Un alt jurat: "Iar eu spun că este imposibilă!" Juratul recalcitrant scoate din buzunar un cuțit și-l înfinge în masă, lîngă arma crimei. "Sunt la fel!", se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
posibil." Celălalt jurat ia cuțitul și-l înfige în tăblia mesei: "Priviți arma aceasta! Nu e una obișnuită. Iar tipul care a vîndut-o nici atîta. Chiar credeți într-o coincidență atît de incredibilă?" Juratul recalcitrant: "Spun doar că e o coincidență posibilă." Un alt jurat: "Iar eu spun că este imposibilă!" Juratul recalcitrant scoate din buzunar un cuțit și-l înfinge în masă, lîngă arma crimei. "Sunt la fel!", se miră cei prezenți. Juratul se explică: "Aseară m-am plimbat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]