2,677 matches
-
ști în mâinile cui se afla puterea. Astfel, trimitea întocmai la combinația de cuvinte și lucruri care lega, în ochii situaționiștilor, societatea de consum de "societatea spectacolului" și făcea din putere, în aparență democratică (Fondaneche, 1986), rezultatul unei "teorii a complotului", așa cum a descris-o K. Popper. Succesul acestei cărți a lui Philip K. Dick i-a împins pe editorii francezi să-i publice o mare parte din operă, ceea ce i-a permis să se bucure, fără să și-o dorească
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a elaborat acea parte a Codului Penal din 1948 rezervată delictelor politice. Cu alte cuvinte, comuniștii au interzis și au pedepsit în Codul Penal exact acțiunile și manierele în care au procedat pentru a accede la putere: conspirativitate, conspirație, uneltire, complot, complici, tăinuitori, informatori, asociere, organizare, propagandă, zvonuri, instigare, trădare, delațiune ș.a.m.d.. Toate acestea au fost convertite în Codul Penal de sorginte și inspirație bolșevică, sovietică. Căci, legile însele au fost sursă de legitimitate, ba chiar mai mult, sursă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de ani". 10 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/G/G%2003.% 20Georgevici%20-%20Ghilus/Gheorghiu%20Traian/index.php, accesat mai 2014. 11 Art. 228, C.P. 1948, p. 276: Acela care, având cunoștință despre un complot sau despre pregătirea crimei prevăzută de art. 207, omite să denunțe aceasta, când era încă timpul de a se împiedica consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunțării complotului și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 1 la 2 ani
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
228, C.P. 1948, p. 276: Acela care, având cunoștință despre un complot sau despre pregătirea crimei prevăzută de art. 207, omite să denunțe aceasta, când era încă timpul de a se împiedica consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunțării complotului și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 1 la 2 ani". 12 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/C/C%2004.% 20Chortec%20-%20Ciuceanu/Ciocan%20Ioan%20Gh/index.php accesat octombrie 2014. 13 Este vorba
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
este nimicirea Papei și a Bisericii Catolice. Capul unei societăți francmasonice din Florența a declarat că: "Înainte de toate, trebuie să stăruim din răsputeri ca să se desființeze garanțiile date papei. Pentru noi, Vaticanul nu reprezintă o religie dumnezeiască, dar este un complot vecinic împotriva Italiei și a civilizațiunii, o piedică împotriva oricărui progres"624. Ziarele catolice din Moldova au relatat conflictul deschis purtat în presa din Italia între Biserică și francmasonerie, cât și implicarea francmasonilor (denumiți "șerpii verzi") în participarea Italiei la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mizează, previzibil, pe autonomie individuală, pe li bertate politică și aranjament constituțional, criticând revoluția și atacând politica revoluționară ca pe un con struct utopic și pernicios. Acolo unde liberalii mun teni, fideli unei logici conspiratoriale, preferă ridicarea insurec țională și complotul, liberalconser vatorii op tează, în mod lipsit de ambiguitate, pentru moderație și parla mentarism cenzitar. Prudența este corolarul unei rezerve față de etica improvizației instituționale. Adu nările populare, agitările instigate iacobin, îndemnurile la întronarea egalității sociale au un aer familiar, care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a o introduce în viitor.<ref id=”1”>Ibidem, p. 45.</ref> Dinasticismul este, în această economie a pedagogiei moderației, un obiectiv ce se subsumează maturi zării dezbaterii publice. A urma o linie de conduită ce respinge apelul la subversiune, complot și agitație de stradă, a privi monarhia constituțională ca parte a unui canon al modernizării, a înlătura din viața ideilor și a politicii fanatismul (motivat etnic sau revoluționar), a încuraja evoluția cu gândul la durata lungă, iată tot atâtea articulații
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se dovedește adeptul lui Lucrețiu Pătrășcanu, care continua să publice fragmente din lucrarea sa Un veac de frământări sociale în revista Viața românească. Capitolul intitulat „Epoca de redeșteptare națională în Principatele Române” tratează despre condițiile economice din 1821-1846, frământările sociale: comploturi, conjurații, răscoale și influența lor, precum și despre rolul jucat de Regulamentele Organice. în sfârșit, sunt prezentate și două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1951. în concepția regimului de la București, acest gen de înscenări judiciare demascau „obișnuita aparență nevinovată iezuitică” a Vaticanului. La 31 august 1951 organele securității au definitivat procesul-verbal de trimitere în judecată pentru „vina” de crimă de trădare de patrie, spionaj, complot împotriva Securității Statului în cazul episcopului Augustin Pacha, arestat încă de la 15 iulie 1950, și a „complicilor” săi. Principalele capete de acuzare erau: „intensă activitate profascistă” desfășurată cu încuviințarea Vaticanului, dată prin nunțiul Andrea Cassulo, și „o activitate de spionaj
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
planului a fost un profesor de la Facultatea de Teologie din București, pe nume Georgescu. Din cele relatate de Andreas Schmidt în martie 1945, în fața anchetatorilor sovietici, „legionarii au reușit să restabilească organizațiile lor ilegale în teritoriu și au pregătit un complot îndreptat împotriva Uniunii Sovietice [...]. Este vorba despre complotul unor conducători ai armatei române și a unor oameni politici [...]. Din complot fac parte: generalul Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române; generalul Coroamă, fost mareșal al palatului; generalul Borcescu - șef[ul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Teologie din București, pe nume Georgescu. Din cele relatate de Andreas Schmidt în martie 1945, în fața anchetatorilor sovietici, „legionarii au reușit să restabilească organizațiile lor ilegale în teritoriu și au pregătit un complot îndreptat împotriva Uniunii Sovietice [...]. Este vorba despre complotul unor conducători ai armatei române și a unor oameni politici [...]. Din complot fac parte: generalul Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române; generalul Coroamă, fost mareșal al palatului; generalul Borcescu - șef[ul] biroului 1 al statului major-general și secretar general
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în martie 1945, în fața anchetatorilor sovietici, „legionarii au reușit să restabilească organizațiile lor ilegale în teritoriu și au pregătit un complot îndreptat împotriva Uniunii Sovietice [...]. Este vorba despre complotul unor conducători ai armatei române și a unor oameni politici [...]. Din complot fac parte: generalul Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române; generalul Coroamă, fost mareșal al palatului; generalul Borcescu - șef[ul] biroului 1 al statului major-general și secretar general al ministerului de război; generalul Mitrea, fost prefect al poliției din București
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
generalul Sănătescu, șeful statului-major și adjunctul lui” (sublinierile ne aparțin). Mai era amintit și generalul Lambru, comandantul școlilor de artilerie din România. Informațiile lui Schmidt proveneau de la Stoicănescu, Petrașcu și Mateiaș, șeful GEG aflând în timp de intrarea generalilor în complot. Spre exemplu, generalul Coroamă își afirmase intenția încă dinainte de intrarea sovieticilor în România de a rămâne aici și de a conduce grupurile de legionari; el își luase obligația de „a recruta membri dintre ofițerii superiori din armata română”. Generalul Mitrea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comanda Armatei a 4-a și primise oferta comandamentului sovietic de a pleca la București și a forma noul guvern român. Avramescu intenționa aducerea generalului Dragalina la comanda Armatei a 4-a, acesta fiind prieten cu Stoicănescu și „membru al complotului”. Se considera că generalul Dragalina avea „o mare autoritate”, ținând cont de funcțiile deținute anterior în armată și ca fost guvernator al Bucovinei. Stoicănescu îi mai comunicase lui Schmidt că „legionarii au în statul-major general un rând de complotiști care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
autoritate”, ținând cont de funcțiile deținute anterior în armată și ca fost guvernator al Bucovinei. Stoicănescu îi mai comunicase lui Schmidt că „legionarii au în statul-major general un rând de complotiști care vor participa la insurecția împotriva armatelor sovietice”. Membrii „complotului” pregăteau „insurecția garnizoanelor din marile orașe ale României”. în noiembrie 1944, când comandamentul sovietic ceruse desființarea unor garnizoane din orașe, generalul Borcescu, care răspundea de îndeplinirea ordinului, a desființat unele dintre ele, dar în același timp a mărit garnizoanele din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
May, care avea legături directe cu Țăranu, Schmidt știa că acesta „era agent al organelor germane de informații”. Schmidt dădea radiogramele lui W. May, iar acesta le înmâna radiotelegrafistului. Schmidt a comunicat lui Himmler numele celor mai importanți oameni din complot, folosind cifrul ca măsură de prevedere. Știm astăzi cu certitudine că doctorul era agent sovietic, întrucât pe textul bătut la mașină al protocolului interogatoriului luat de SMERȘ lui Andreas Schmidt, în dreptul lui Țăranu apare adăugat scris de mână: „naș agent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru operațiune, Stoicănescu a decis să plece în Germania, pentru a informa direct forurile superioare despre rezultatele obținute. Schmidt intenționa să se întoarcă în Germania înainte de Anul Nou, pentru a-l informa pe Himmler despre situația din România și despre „complotul legionar”. Liderul GEG îl rugase pe Stoicănescu încă din decembrie 1944 să-i organizeze zborul spre Germania, cei doi trebuind să plece împreună. Legionarul urma să-l pună la curent pe Sima cu „mersul pregătirilor răscoalei”, dar și să primească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a sosit la București și a cerut demiterea generalului Rădescu. Trei erau acuzațiile principale la adresa acestuia: 1. nu reușise să mențină ordinea publică; 2. împiedicase „poporul” să-și exprime „voința”, ordonând armatei și poliției să deschidă focul; 3. pregătise „un complot împotriva Armatei Roșii și, în acest scop, trupe române de până la 70.000 de oameni au fost concentrate în Capitală” (sublinierea ne aparține). între altele, primul-ministru era incriminat că îi reactivase pe legionari, pe susținătorii lui Antonescu și „rămășițe din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din supravegherea acțiunii legionaro-germane, împuterniciții Kremlinului au avut un pretext în plus pentru înlăturarea generalului Nicolae Rădescu din fruntea guvernului de la București și instaurarea unui cabinet prosovietic. însă numele ultimului premier al vechii Românii a fost vehiculat în legătură cu așa-numitul complot antisovietic fără ca el să fie realmente implicat. Anticomunismul său nu viza asocierea cu legionarii și naziștii, poate cel mult folosirea „deranjamentelor” provocate de aceștia sovieticilor. „23 august invers” - epilogul unei acțiuni eșuate Acțiunile rezistenței armate progermane nu au încetat o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
definitiv la București. Clasele primare le-am făcut la Iași, liceul l-am făcut la „Dimitrie Cantemir”, la București, de la prima până la ultima clasă. Două săptămâni după darea bacalaureatului am fost arestat sub acuzația de a nu fi denunțat un complot care de fapt nu exista. Eram cel mai bătrân din lot, aveam 17 ani, cel mai tânăr avea 15 ani. Eram patru fete și vreo 10 băieți. Unii dintre noi au fost eliberați după trei luni de anchetă, ceilalți am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sunt intelectual”. Pentru că grupul Buzești-Vișoianu-Crețianu care administra acest fond a refuzat să dea banii pentru susținerea Comitetului Național, în condițiile în care banii erau revendicați și de statul român, au apărut o serie de scenarii cum ar fi existența unui complot al lui Vișoianu de a deveni prim-ministru în exil, și deci de a avea dreptul legal de a dispune de fond; se susținea apoi că, dimpotrivă, acuzațiile aduse lui Crețianu și Vișoianu erau calomnii, aceștia având o reputație neștirbită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a crezut că această situație [ântețirea protestelor americane] se datorează lipsei de informații și mașinațiunilor unor persoane ostile României, dar treptat a găsit explicații mult mai sinistre, ajungând în cele din urmă la concluzia că ele făceau parte dintr-un complot care urmărea să suprime regimul său și poate chiar să ducă la dezmembrarea țării” (p. 122). Teza a prins rădăcini în rândurile populației (fapt ce explică în bună parte succesul electoral de mai târziu al Partidului România Mare, portdrapel politic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
informații `n rapoartele Ambasadei URSS din Ungaria, pe 1955 și `nceputul 1956, erau cele despre critica adusă de diplomații iugoslavi Cominformului. Potrivit iugoslavilor, existența Cominformului a produs mari prejudicii URSS, oferind propagandei occidentale pretextul de a vorbi despre un pretins complot comunist internațional. Vezi nota ședinței Prezidiului CC al PCUS din 22 februarie, redactată de V.N. Malinin: RGANI, fond 3, op. 12. Această idee nu a fost realizată, poate și din cauza părerii negative a lui P. Togliatti, care s-a pronunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Comitetul de Stat pentru Apărare. Tovarășului Stalin”, ibidem, f. 174. Informațiile din interogatoriul lui Andreas Schmidt par să conțină exagerări, pe care `n acest moment nu le putem corecta `n baza altor surse. Un document intitulat „Lista participanților activi ai complotului militar, care fac parte din organizația « Mișcarea de rezistență»”, realizat probabil la mijlocul anului 1946, nominaliza un mare număr de ofițeri superiori, mai ales generali și amirali, dar și pe unii ofițeri inferiori, precum și c`țiva demnitari civili, `n total 61
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
numele Bratan nu era `nregistrat `n armata română, `n schimb era cunoscut Ștefan Bardan, care era subșef al Marelui Stat-Major (Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, op.cit., p. 47). Generalul Ștefan Bardan era trecut și `n „Lista participanților activi ai complotului militar care fac parte din organizația «Mișcarea de rezistență»”, la poziția a opta (`n Florin Constantiniu, op.cit., p. 70). `ntruc`t acest general a luat atitudine contra generalului Rădescu, semn`nd la sf`rșitul lunii februarie 1945 un protest, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]