9,556 matches
-
viteji și, timp îndelungat, cu reveniri și completări necesare, la Țiganiada, „poemation eroi-comico-satiric, alcătuit în doaosprăzece cântece de Leonachi Dianeu”. Trei viteji, din care nu a scris decât primele trei cânturi și l-a început pe al patrulea, este o compunere tragicomică despre nebunia umană generalizată. Becicherec Iștoc de Uramhaza, nobil de dată recentă, după ce tot neamul lui de țigani se îndeletnicise cu recondiționarea ciururilor sparte, se hotărăște, la vârsta de 50 de ani, să plece din Transilvania pentru a-și
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
vorbește de «personajul liric» și este o expresie pe care eu o întrebuințam de mult. Nu trebuie să uităm că este un simplu chip de a vorbi. Unicul personaj al liricii este autorul poeziei al cărui subiect este totodată obiectul compunerii. Însă subiectul meu nu se deosebește de al aproapelui, se poate vorbi de un unic subiect liric al umanității și prin urmare de obiectivitatea poeziei lirice. A tipiza deci în poezie înseamnă a exprima generalizând acele sentimente trăite de tine
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dramele sufletești, investigate deseori prin întoarceri în timp, autoarea preferă ambianțele enigmatice, traversate de semne și gesturi greu de explicat. Este înfățișată viața unei femei care provoacă nenorociri celor din jur, ca urmare a unui dominant instinct distructiv. Toate aceste compuneri dramatice s-au dovedit lipsite de posteritate, autoarea neizbutind să depășească decât rareori limita locurilor comune cultivate, în epocă, de o întreagă cohortă de veleitari ai textului destinat scenei. Deși considera că în teatru își elaborează mai precis personajele și
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
formare, antrenarea resurselor, direcționarea investițiilor etc.; o componentă pedagogică, incluzând o serie de strategii de intervenție ce au ca finalitate formarea individualizată în conformitate cu anumite strategii de intervenție; o componentă organizațională, ce permite sistemului să funcționeze judicios și eficace (alternări și compuneri de activități care să genereze o formare autentică); o componentă tehnică, realizată prin adecvarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare la contextul educațional; o componentă umană, ce rezidă în antrenarea unui mănunchi de specialiști ce concură pentru edificarea unei rețele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vedere, noi remarci, reorganizând și complicând structura dosarului cu teme la care se ajunge pe cont propriu sau prin sugerarea acestora de către profesori sau alți colegi. Este de la sine înțeles că suplețea și flexibilitatea digitală oferă elevilor noi oportunități de compunere a entităților informaționale. Acest portofoliu se constituie progresiv și poate da seama de evoluția elevului într-un interval de timp. Mijloacele tehnice care susțin acest portofoliu sunt, desigur, computerele, imprimantele, dar și camerele foto sau video (eventual digitale), ale căror
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
multe programe, evidențiate la alt nivel, și anume (vezi Ministère de l’Education du Québec, 2002): un program de gestionare a elevilor (modul de intrare în rețea, modalități de înscriere, de clasare, locul fiecărui elev în ansamblul informatic, moduri de compunere a grupurilor virtuale etc.); un program având funcția de gestionare a documentelor (identificare, clasare multicriterială, deplasarea, copierea, ștergerea documentelor de către fiecare elev); un program de gestionare a comentariilor și adnotărilor elevilor, a profesorilor și părinților cu privire la produsele realizate; un program
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
el are de făcut față unui flux informațional mai intens. Efortul reclamat va fi, după Birkhoff, proporțional cu o mărime specifică pe care le o numește complexitate „C” și care se exprimă cantitativ prin numărul elementelor distincte ce intră în compunerea unui anumit palier obiectiv al operei. Momentul plăcerii estetice. Corespunde apariției acelui sentiment de mulțumire prin care contemplatorul este răsplătit pentru efortul depus în faza primului contact cu opera. Este momentul când virtuțile comunicative ale obiectului estetic devin direct perceptibile
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, 1979). A publicat studii monografice despre lirica lui G. Meniuc (1980) și Pavel Boțu (1987), în tentativa de a descifra coordonate stilistice și individualități poetice. SCRIERI: Poezia meditativă moldovenească, Chișinău, 1977; Teoria și metodica compunerii, Chișinău, 1978; Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, Chișinău, 1979; Cheile artei. Studiu asupra creației literare a lui George Meniuc, Chișinău, 1980; Poemul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1981; Creația lui I. Canna în școală, Chișinău, 1984; Literatura moldovenească pentru copii, Chișinău
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
1978; Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, Chișinău, 1979; Cheile artei. Studiu asupra creației literare a lui George Meniuc, Chișinău, 1980; Poemul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1981; Creația lui I. Canna în școală, Chișinău, 1984; Literatura moldovenească pentru copii, Chișinău, 1984; Compunerea, Chișinău, 1985; Prezenți în front, Chișinău, 1985; Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, Chișinău, 1987; Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: M. Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
sa. Încă nedesprinsă total din matca poeziei mai vechi, anacreontică și preromantică, lirica lui oferă imaginea fidelă a începuturilor romantismului românesc și a formelor lui în anii revoluției, când literatura era înțeleasă ca un instrument al luptei politice. Chiar dacă o compunere elegiacă și meditativă l-a impus, chiar dacă în primul său volum un întreg ciclu era alcătuit din Reverii, ori de câte ori a încercat formula lirică a meditației, B. se arată prizonierul modelelor (Lamartine, A. Chénier, Millevoye) și nu a putut depăși un
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
destule cazuri a prelucrat scrieri bulgare sau sârbești ce nu au ajuns la slavii de răsărit): cazul Panegiricului lui Constantin cel Mare de Eftimie al Târnovei. Acest text, care nu a interesat în epoca lui Gavriil Uric (prescriitor al celor mai multe compuneri eftimiene), va fi adus în actualitatea literară românească în anii lui Ștefan cel Mare, vreme a cruciadei antiotomane, când un „erou exemplar” de felul împăratului proteguitor al creștinismului era trebuincios. Scrierea lui Eftimie al Târnovei, menită, atunci când a fost alcătuită
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
aceleași modele bizantine), au fost selectate spre a crea sistemul ce avea apoi să transmită propuneri și spre alte spații literare? Dacă se judecă doar după acel unic Stihirar (culegere de imnuri religioase) tălmăcit din grecește, însoțit de alte câteva compuneri de factură asemănătoare, răspândite prin felurite sbornice, răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să sune foarte puțin încurajator. Abordând un asemenea unghi, ar însemna să fie ignorate niște specificități ale procesului literar petrecut la sud de Dunăre în ultima parte
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Inima cuvintelor (1979) reia, masiv, poeme din volumele anterioare, adăugând câteva, puține, piese noi. Poetul cultivă mai accentuat, dar și foarte convențional mândria patriotică și se simte dator să se arate preocupat de devenirea țării. Cântec de mai (1989) cuprinde compuneri versificate conform consemnurilor propagandistice ale oficialităților momentului (glorificarea convențională și mitificarea Partidului Comunist, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu), fără interes estetic. Convorbiri, interviuri și declarații ale unor personalități artistice sau culturale, consemnate în spațiu parizian și prevăzute cu mici introduceri
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând cu cel rural și terminând cu acela artistic. Deși evident mediocră
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și o simbolistică a anotimpurilor. Însemnările de călătorie, presărate cu semne de exclamație, denotă curiozitate pentru latura etnografică a locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și Flerx, Marc Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu (în colaborare), Chișinău, 1984. Ediții: B. P. Hasdeu, Principii de lingvistică, Chișinău, 1974; Alexandru Hâjdeu, Izbrannoe, Chișinău, 1986 (în colaborare); Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Chișinău, 1988; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Chișinău, 1988; Alexandru Donici, Fabule, Chișinău, 1988; Miron Costin, Opere, pref. Vladimir Beșleagă, postfața edit., Chișinău, 1989; Dosoftei, Opere poetice, postfața edit., Chișinău, 1989; Aglaia. Roman anonim din secolul al XIX-lea, introd. Dan Mănucă, pref. Ion Varta, postfața edit
BALMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]
-
București, Botoșani, Bârlad - au ca note dominante meditația, însingurarea, iubirea și ignoră orice tangență cu exprimarea în formă clasică. Realitățile dure ale războiului, rememorarea unor clipe de viață sau comentarea filosofică a existenței îi prilejuiesc monologuri uneori ostentativ construite sau compuneri abrupte, exprimate într-o particulară amalgamare a poeziei cu proza poematică. Volumele au fost trase în tiraje minuscule (150 de exemplare pentru Tăceri imobile, 52 de exemplare pentru Alb și negru) și includ ilustrații de bună calitate, semnate de Zamphiropol
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
lui apare, cu greșeli de editare, abia în 1762, corectată în 1772 și reeditată complet în 1867, sub îngrijirea lui P. A. Efremov. În românește, Satirele sunt traduse în 1844 de A. Donici și C. Negruzzi. SCRIERI: Satire și alte poetice compuneri, tr. A. Donici și C. Negruzzi, Iași, 1844; ed. Iași, 1858; ed. îngr. Pavel Balmuș, Chișinău, 1988; Stihuri, tr. Virgil Teodorescu, introd. Paul Cornea, București, 1966. Repere bibliografice: V. Alecsandri, „Satire și alte poetice compuneri de prințul A. Cantemir”, „Propășirea
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
SCRIERI: Satire și alte poetice compuneri, tr. A. Donici și C. Negruzzi, Iași, 1844; ed. Iași, 1858; ed. îngr. Pavel Balmuș, Chișinău, 1988; Stihuri, tr. Virgil Teodorescu, introd. Paul Cornea, București, 1966. Repere bibliografice: V. Alecsandri, „Satire și alte poetice compuneri de prințul A. Cantemir”, „Propășirea”,1844, 23; I. Heliade-Rădulescu, Notiță critică, „Curierul românesc”, 1844, 50; Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I, Viena, 1862, 147; Al. Odobescu, Opere, București, 1955, 205; Ghenadie Enăceanu, Principele Antioh Cantemir ca scriitor
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
își dădeau cu părere copiii, să ai grijă de el! Și așa trecuse vremea în sat, când cu lucru, când cu povești. Pe urmă, savurau cu poftă bună felurile gătite de bunica. Apoi, plecară către oraș. De câte ori aveau de făcut compuneri la școală, de fiecare dată îl pomenea pe Luminos, mândria familiei, mânzuțul lui... Abia aștepta sfârșitul săptămânii, când plecau din nou la țară. Mitică se dădea jos primul din mașină și striga: Bunicule, am sosit! Între timp deschidea cele două
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cu speranța că micul animal nu-și va uita binefăcătorii: „Cuțulache i-a privit cu-nțeles. A mârâit încetișor, ștrengărește, parcă le-ar fi spus: Da, a venit!” Stilistic, Alexandru Poamă preferă un scris simplu, nepretențios, inspirat parcă după modelul compunerilor școlare, unde timpurile dominante sunt prezentul și perfectul compus, iar încărcătura metaforică excesivă este evitată. Este poate cazul să precizăm în final că autorii de literatură pe tema copilăriei sunt niște nostalgici. Dar, pornind de aici, se cuvine remarcat că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
neașteptate, atât la răsărit, spre culmea Stânișoarei, cât și spre apus, pe sub piscurile Pietrosului și ale Ceahlăului.” (Simion Mehedinți ) Cerințe: 1. Subliniați expresiile frumoase. 2. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 3. Rezumați informațiile noi într-o compunere folosind panul de idei: Pământul stămoșesc, denumire,înfățișare. Locuri minunate, caracteristici, importanța lor. Sentimente și gânduri despre spațiul mioritic. „E ora 7 dimineața. Pe câmpia întinsă de la marginea orașului Timișoara, avionul așteaptă gata de pornire. În câteva clipe ne ridicăm
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un băiețandru, ca și Creangă, scoate dracii din Ozana” (Ion Simionescu, Prin munții noștri) Cerințe: 1.Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2.Construiți cinci întrebări pe baza textului dat. 3.Povestiți textul. 4.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți cinci substantive comune și cinci substantive proprii. Bistrița și Ceahlăul „Arată și Cantemir în a sa Descriptio Moldaviae că Ceahlăul se vede de la Cetatea Albă, adică de la țărmul mării. În asfințituri limpezi de octomvrie silueta
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
stană de piatră, iar oile în bolovani. Altă variantă spune că fiind pe cale de a fi prinsă de împăratul cotropitor, fata ceru lui Dumnezeu să fie transformată în stană de piatră, rugăminte ce-i fu îndeplinită. Cerințe: 1.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți zece adjective. 2. Povestiți în scris una din legendele Dochiei. 3. Folosiți în enunțuri proprii următoarele ortograme întâlnite în text: nu-i, a înghețat-o, i-a fost, c-așa, auzindu-i, făcându-li-se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sensul opus 2. Uniți cuvintele și expresiile date cu explicația corectă: arheologie a șlefuit natura a dăltuit o sută de ani fasonate modelate secol știință care studiază trecutul 3.Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale termenului noi. 4.Alcătuiți o compunere în care să ilustrați proberbul ” Graba strică treaba”. 5. Povestiți textul Câmpiile noastre CÂMPIA ROMÂNĂ „Câmpiile noastre sunt un dar al Carpaților. După ce au ieșit din ape s-a mai întâmplat să vie, din miazănoapte, vânturi încărcate de o pulbere
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]