2,825 matches
-
al II-lea-al IV-lea e.n., secolele al IX-lea-al XI-lea. Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Două dintre ele sunt fostul conac Grigore Gigurtu de la Ciorogârla, datând de la începutul secolului al XIX-lea cuprinde conacul propriu-zis și biserica „Sfântul Gheorghe”, și un fost han de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu transformări în secolul al XX-lea. Se mai află tot la Ciorogârla o mănăstire numită "Ciorogârla-Samurcășești", deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Samurcășești, cimitir ce conține cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu căzut pe câmpul de luptă, în Asediul Plevnei, în timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878; mormântul ziaristului progresist Alexandru Beldiman (1832-1898) și cel al actriței Frosa Sarandy (1840-1904). La Ciorogârla Pamfil Șeicaru avea un conac, unde, după 1944, s-a instalat Mihail Sadoveanu, ceea ce l-a determinat pe Șeicaru să-l numească într-un pamflet „contele de Ciorogârla”. În data de 28 ianuarie 2009 în jurul orei 12 a fost constatată spargerea lacătelor de la depozitul de
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, între acestea numărându-se și ruinele fostei mănăstiri Grindure. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură. În incinta Institutului de Fizică Atomică se află conacul Oteteleșanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce cuprinde conacul propriu-zis (denumit astăzi blocul M din cadrul IFA) și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. În fața clădirii, se află bustul lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Mihai
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
situri arheologice, între acestea numărându-se și ruinele fostei mănăstiri Grindure. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură. În incinta Institutului de Fizică Atomică se află conacul Oteteleșanu, monument din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce cuprinde conacul propriu-zis (denumit astăzi blocul M din cadrul IFA) și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. În fața clădirii, se află bustul lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Mihai Onofrei. Alte două monumente de arhitectură se află în satul Vârteju biserica „Sfânta Treime
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
sale politice rămân controversate, memoria lui Piłsudski este ținută la mare cinste în Polonia. Împreună cu adversarul său, , el este privit ca un părinte al națiunii poloneze moderne. Józef s-a născut la 5 decembrie 1867 în familia nobiliară medievală , la conacul numit "Zułów" de lângă satul Zułowo (astăzi, , , Lituania), în Imperiul Rus, căruia îi aparținea din 1795 respectivul teritoriu al fostei Uniuni Polono-Lituaniene. Moșia făcea parte din zestrea adusă de mama sa, Maria, care provenea din bogata familie Billewicz. Familia Piłsudski, deși
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
să învețe și limba engleză). Oficialitățile locale au hotărât că el nu are dreptul la alocația de 10 ruble primită de majoritatea celorlalți exilați, fiind nobil polonez. În 1892 Piłsudski s-a întors din exil și s-a stabilit în conacul Adomavas de lângă Teneniai (astăzi, în comuna Šilalė). În 1893, a intrat în Partidul Socialist Polonez ("PPS") și a ajutat la organizarea filialei lituaniene a acestuia. Inițial, el s-a aliat cu aripa mai radicală a socialiștilor, dar, în ciuda internaționalismului mișcării
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
a demisionat din ultima sa funcție politică. În aceeași zi, deputații de stânga din Sejm au votat o rezoluție, prin care i se mulțumea pentru munca din trecut. Piłsudski a ieșit la pensie la Sulejówek, în apropiere de Varșovia, la conacul lui țară, „"Milusin"”, care i-a fost făcut cadou de către foștii soldați. Acolo s-a așezat să-și susțină familia scriind o serie de memorii politice și militare, inclusiv "Rok 1920" ("Anul 1920"). Între timp, economia Poloniei era devastată. Hiperinflația
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
Transilvaniei. La fel ca în cazul celorlalte familii de grofi, domeniile deținute de Kemeny sunt răspândite în toată Transilvania. Moștenitorul acestei familii este Lazăr Pâl, care trăiește la Târgu Mureș. El a revendicat și câștigat, în instanță, unul dintre fostele conace Kemeny din județul Cluj, aflat în localitatea Jucu de Sus. Conacul din Jucu de Sus este o construcție impunătoare, cu 14 camere. Pereții degradați, geamurile sparte și acoperișul șubred dau fostei reședințe de vară a familiei Kemeny un aspect sumbru
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
deținute de Kemeny sunt răspândite în toată Transilvania. Moștenitorul acestei familii este Lazăr Pâl, care trăiește la Târgu Mureș. El a revendicat și câștigat, în instanță, unul dintre fostele conace Kemeny din județul Cluj, aflat în localitatea Jucu de Sus. Conacul din Jucu de Sus este o construcție impunătoare, cu 14 camere. Pereții degradați, geamurile sparte și acoperișul șubred dau fostei reședințe de vară a familiei Kemeny un aspect sumbru. Clădirea a fost, până în urmă cu câțiva ani, centrul cultural al
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
un aspect sumbru. Clădirea a fost, până în urmă cu câțiva ani, centrul cultural al comunei Jucu. Aici au funcționat școală, grădiniță, bibliotecă și căminul cultural. După 2002, ăn în care Lazăr Pâl a obținut dreptul de proprietate, instituțiile găzduite în conac s-au mutat rând pe rând. "Am semnat o hârtie că nu o să-i scot afară din spațiu și că nu le cer chirie, dar, cum au găsit alte spații, s-au mutat", povestește Lazăr Pâl. El ar fi preferat
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
semnat o hârtie că nu o să-i scot afară din spațiu și că nu le cer chirie, dar, cum au găsit alte spații, s-au mutat", povestește Lazăr Pâl. El ar fi preferat că școala sau bibliotecă să rămână la conac, pentru ca, astfel, imobilul ar fi fost locuit și îngrijit în continuare. Imediat după eliberarea conacului, a lăsat o familie să locuiască acolo fără să ceară chirie. Și-au bătut joc de conac. Când am ajuns acetații sociolo, am văzut că
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
cer chirie, dar, cum au găsit alte spații, s-au mutat", povestește Lazăr Pâl. El ar fi preferat că școala sau bibliotecă să rămână la conac, pentru ca, astfel, imobilul ar fi fost locuit și îngrijit în continuare. Imediat după eliberarea conacului, a lăsat o familie să locuiască acolo fără să ceară chirie. Și-au bătut joc de conac. Când am ajuns acetații sociolo, am văzut că își făceau foc cu bucăți din parchet", spune, trist, Lazăr Pâl. Acum, conacul are un
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
preferat că școala sau bibliotecă să rămână la conac, pentru ca, astfel, imobilul ar fi fost locuit și îngrijit în continuare. Imediat după eliberarea conacului, a lăsat o familie să locuiască acolo fără să ceară chirie. Și-au bătut joc de conac. Când am ajuns acetații sociolo, am văzut că își făceau foc cu bucăți din parchet", spune, trist, Lazăr Pâl. Acum, conacul are un administrator, Ioan Senași, iar proprietarul vrea să îl vândă. Lazăr Pâl spune că l-ar da ieftin
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
după eliberarea conacului, a lăsat o familie să locuiască acolo fără să ceară chirie. Și-au bătut joc de conac. Când am ajuns acetații sociolo, am văzut că își făceau foc cu bucăți din parchet", spune, trist, Lazăr Pâl. Acum, conacul are un administrator, Ioan Senași, iar proprietarul vrea să îl vândă. Lazăr Pâl spune că l-ar da ieftin dacă ar găsi o fundație specializată în protecția copiilor sau a bătrânilor. Din anul 2006 castelul este vândut unei societăți din
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
Dârja (în ) este un sat în comuna Panticeu din județul Cluj, Transilvania, România. CASTELUL DE LA DÂRJA În satul Dârja (din comuna Panticeu, judetul Cluj) mai dăinuie încă un vechi conac, numit de localnici « Castelul ». Este un punct de întâlnire al istoriei cu prezentul, o mărturie a trecutului care se încăpățânează să rămână în picioare, în pofida vârstei clădirii (circa 300 de ani). A rămas marea mândrie a comunei. Se spune despre
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
ce domină centrul satului cu cele două turnuri ale sale. O mică anecdotă : baronul a vrut să se căsătorească cu o femeie de origini modeste, dar părintii săi s-au opus. S-a căsătorit totuși cu aleasa sa, a cumpărat conacul și l-a mărit, transformându-l în timp într-un loc sublim pentru a arăta părinților săi de ce era în stare, fără ajutorul lor. Au avut împreună 3 copii (2 fete și un băiat) și au fost fericiți. Până la confiscarea
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
și l-a mărit, transformându-l în timp într-un loc sublim pentru a arăta părinților săi de ce era în stare, fără ajutorul lor. Au avut împreună 3 copii (2 fete și un băiat) și au fost fericiți. Până la confiscarea conacului de către statul comunist. Toate camerele erau decorate cu fresce. Iar în spatele casei se găsea o gradină de iarnă cu geamuri foarte mari. În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv) s-a instalat în turnul din dreapta al casei. Se mai spune că înainte de a fi cumpărat în 2005 de câțiva speculatori imobiliari, conacul a fost vizitat de Muzeul Brukenthal din
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv) s-a instalat în turnul din dreapta al casei. Se mai spune că înainte de a fi cumpărat în 2005 de câțiva speculatori imobiliari, conacul a fost vizitat de Muzeul Brukenthal din Sibiu care se gândea să îl achiziționeze, dar speculatorii au fost mai rapizi, motivați de perspectiva unui profit gras. De-a lungul timpului conacul a fost modificat mai mult în interior, pentru că după
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
a fi cumpărat în 2005 de câțiva speculatori imobiliari, conacul a fost vizitat de Muzeul Brukenthal din Sibiu care se gândea să îl achiziționeze, dar speculatorii au fost mai rapizi, motivați de perspectiva unui profit gras. De-a lungul timpului conacul a fost modificat mai mult în interior, pentru că după confiscarea sa de către statul roman a fost succesiv : primărie, grădinița, scoală primară, postă, centru al CAP, bar sătesc. Cumpărat de un cuplu franco-român în 2009, Conacul de la Dârja este astăzi locuit
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
gras. De-a lungul timpului conacul a fost modificat mai mult în interior, pentru că după confiscarea sa de către statul roman a fost succesiv : primărie, grădinița, scoală primară, postă, centru al CAP, bar sătesc. Cumpărat de un cuplu franco-român în 2009, Conacul de la Dârja este astăzi locuit și salvat. Până la renovarea integrală a clădirii vor mai trece câțiva ani. Proprietarii actuali vor să îi redea strălucirea de acum o sută de ani, prin organizarea de evenimente artistice și culturale. Satul are două
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
restaurare. Domeniul de la Bonțida a intrat în posesia familiei Bánffy de Losonc în anul 1387, când regele Sigismund de Luxemburg l-donat lui Dionisie, fiul lui Toma Losonci. Înaintea realizării ansamblului actual, pe acest loc a existat o reședință nobiliară (conac) construit în secolele XV-XVI, această clădire fiind atestată documentar după 1640. Dionisie Bánffy al II-lea (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj, cumnat și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a inițiat construcția ansamblului actual
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
XV-XVI, această clădire fiind atestată documentar după 1640. Dionisie Bánffy al II-lea (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj, cumnat și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a inițiat construcția ansamblului actual, între anii 1668-1674. Conacul inițial cu plan în formă de "L" a fost fortificat cu ziduri de incintă dispuse în formă dreptunghiulară, turnuri circulare în cele 4 colțuri și un turn de poartă înalt la intrare. După decapitarea lui Dionisie, lucrările au fost continuate
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
iubirea pentru om și frumos și de la ea a primit Tolstoi cel dintâi îndemn de a scrie. Asemeni tuturor familiilor de nobili înstăriți, educația lui Tolstoi a fost încredințată unor profesori particulari, de naționalitate germană și franceză, care locuiau la conacul familiei în tot cursul anului și se străduiau să le asigure copiilor o educație demna de tinerii aristocrați. Primele opere literare citite de Tolstoi au fost poeziile lui Pușkin. Într-o zi, i s-a cerut să recite o poezie
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
orice făcea. A devenit dependent de jocurile de noroc și, după multe partide pierdute, a realizat că era înglodat în datorii. Atunci părăsește Petersburgul. Întors la Iasnaia Poliana, Tolstoi și-a descoperit o nouă pasiune: muzica țigănească. A chemat la conac un grup de muzicanți și le-a cerut să-i cânte melodii populare rusești. Serghei, fratele lui mai mare, venea și el adesea să îi asculte, și în cele din urmă s-a împrietenit și s-a căsătorit cu una
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]