3,668 matches
-
la neîncrederea generală, atât a cetățenilor, cât și a mediilor economice și politice internaționale, nu a acceptat nici el să-l susțină pe Isărescu, deși acesta avea mult mai multe șanse să câștige decât Petre Roman. În alegerile generale, strategia conflictuală a PD a provocat însă o adevărată catastrofă: prins între ce mai rămăsese din nucleul dur al CDR și susținătorii PDSR și PRM, Partidul Democrat abia dacă a obținut locurile care i-au permis intrarea în noul parlament, în timp ce candidatul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fondul evoluției și fundamentării teoretice a dramei romantice. Esteticianul grec găsește ca element comun, pentru teatru și epopee, subcategoria eroului, cu adaosul semnificativ că în teatru se pune un mai mare accent pe dimensiunea luptei, a conflictului. Or, în elementul conflictual se vede mai bine diferența dintre tragic (categorie închisă, pentru că forțele ce se înfruntă sunt inegale, iar eroul sfârșește inevitabil învins) și dramatic (categorie deschisă, pentru că finalul conflictului e nesoluționat, câtă vreme eroul oscilează între soluții diverse, având de luptat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
europeană să funcționeze este chiar mai îndepărtată că oricând. Cu toate că perspectiva integrării europene este foarte îndepărtată, Rusia și populația să vor continua să aibă o relație specială cu extremitatea vestică a continentului întrucât definirea identității ruse este de cele mai multe ori conflictuală, ruptă între partea europeană și cea asiatică a țării, cu efecte asupra modului de a crea strategii, de a stabili alianțe și de a defini politică externă. 3.1 Rusia între Asia și Europa Întrebarea "este Rusia parte a vestului
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ripostat fie prin construirea de rețele alternative care să ocolească zonele cu probleme, fie prin găsirea de mijloace care să supună orice nemulțumiri, după cum vom vedea în cazurile următoare. Conflictul cecen Primul caz luat în considerare împletește o lungă tradiție conflictuală cu interesele secolului XXI, si anume situația din Cecenia. Aflați în calea extinderii țariste către marile calde din sudul continentului, interesul rus față de această regiune a fost inițial unul strict de cucerire teritorială. În timpul Uniunii Sovietice, deportările masive ale lui
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ori că s-a odihnit sub streașina unui munte neguros; iar cînd a reapărut la orizont, i-a trebuit vreme să iasă din amorțire și să-și recapete culoare. Cealaltă baladă, Dobrișean, desfășoară același inventar de reprezentări și de stări conflictuale pe tema recunoașterii dintre frați, dar în spațiul curții feudale. Și, totuși, mare deosebire între ele, încît greu le poți așeza alături ca variante, doar sub aspectul formal al derulării versurilor, al unor jocuri de scenă. Domnitorul se numește Mihnea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de la Ariadna și de la Penelopa) ne face să ne trezim cînd într-o plasă de paianjen, cînd într-o sîrmă ghimpată. Mai promițătoare mi se par imaginarul heraldic și arhetipologia de tip Jung și Durand, în sensul că unele stări conflictuale ale individului cu lumea pot fi aduse sub observație și situate în vericitatea lor prin raportare la noi înșine; chiar dacă ne aruncăm ochii peste cîteva milenii. Ne sunt de folos științele care studiază viața primitivă. Pare credibil în condițiile modernității
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-și reprezentau altfel chipul purtătorului mitic al lînii de aur. Colindul izvorăște din același mental arhaic. În această direcție, pledează elemente de cultură, de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt forme favorizate de regimul ambiguităților, obișnuite în mitologiile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ori simbol orientativ: scaldă, masă, colac, brad, etc. Niciodată nu se ajunge la monotonie în planul limbajului, al indisponibilității sufletești. Luarea „în „răspăr”, forma întoarsă, răsucită a unuia și aceluiași fapt de cultură, perpetuează și intensifică, în context nou, starea conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
l-a adaptat la condițiile romanescului, ca lectorul să fie răsplătit îndeosebi cu emoții estetice. Pe scurt, ambii autori, și anonimul și autorul Baltagului, au tratat cele două secvențe din povestea mai complicată a morții, ținînd cont de natura datelor conflictuale și de prelucrarea lor în formă sensibilă. Moartea prematură și năprasnică a nelumitului cere expresie liricizată, pătrunzătoare și precis ritmată în stări emoționale pure; nu improvizația ușoară și jeluitoare de bocet profesionist, ci forma elaborată și meditativă, ca lectorul să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a trecut prea ușor peste specificul confruntării, de mare și profundă semnificație umană între om și destin, de natură spirituală, nu economică, așa cum s-a pretins, date fiind versurile: Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe... Schimbarea direcției conflictuale într-o competiție de interese personale ar fi dus la denaturarea totală a fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
militare componentă a Războiului Rece: NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord; 1949); Tratatul de la Varșovia (1955); b) Conflictele din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu este considerat butoriul cu pulbere în epoca contemporană, fiind zona cu cele mai multe stări conflictuale. Zona cea mai fierbinte este malul Mării Mediterane, unde, la sfârșitul primului război mondial, s-a format Palestina, sub protectorat britanic. În 1947, ONU a decis împărțirea Palestinei în două state: evreu și palestinian. La 15 mai 1948, Israelul și-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
românosovietică. În vara anului 1940, U.R.S.S. a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței. b) România și conflictele regionale în perioada comunistă În primul deceniul al perioadei postbelice, România a avut acceași atitudine ca și U.R.S.S. față de situațiile conflictuale. După retragerea trupelor sovietice din România (1958), țara noastră se va îndepărta de sub dominația Moscovei, fapt tot mai evident după 1964. Conflictul dintre U.R.S.S și Iugoslavia după al Doilea Război Mondial, relațiile dintre U.R.S.S. și Iugoslavia au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fi rezistentă, progresivă sau brutală. În primul caz, comportamentele noi fac obiectul raționalizărilor, integrate conform regulilor nucleului central, și pot, pe termen lung, să îl destabilizeze prin însăși repetiția lor; în al doilea scenariu, noutatea nu face loc unei opoziții conflictuale cu NC, de unde și ideea unei progresivități a transformării sistemului reprezentativ; ultimul tip apare atunci cînd practicile noi (catastrofă majoră, descoperire științifică indiscutabilă, diverse crize) fac imposibil orice efort al indivizilor de a se conforma. O astfel de transformare este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dispute ideologice ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea; conflictele politico-militare ale secolului al XX-lea; apariția (post)modernă a unor orientări precum "corectitudinea politică"1 sau "abordarea tehnicalistă"2 care dau naștere, la rându-le, unor stări conflictuale fundamentate prin, de exemplu, ideea călăuzitoare de "drepturi pozitive"; extinderea, uneori generatoare de noi frontiere mentale și geopolitice "agresive", a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice; răspândirea terorismului la scară mondială și (re)apariția vortexurilor cultural-religioase pe plan global, mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
umane, prin globalizarea comunicațiilor; − relativizarea cunoașterii, prin accesul la cantități tot mai vaste informaționale și prin asigurarea dreptului variat la expresie; − implementarea libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi tratat cu aceeași "indulgență": de fapt, obiectul de abordat constă în structuri, adică forme care se supun, cred, unor reguli mult mai ușor de tratat prin teoriile morfologice. Revoltele și revoluțiile sociale, devianța socială și comportamentele delictuale, fenomenele geopolitice conflictuale de frontieră și alte de-structurări (în genere, stările conflictuale, de divergență) pot fi, de asemenea, abordate mai facil prin teoriile morfo-structurale, atât la nivel metodologic, cât și la nivel conceptual și de înțelegere; atât conceptele, cât și aparatul metodologic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constă în structuri, adică forme care se supun, cred, unor reguli mult mai ușor de tratat prin teoriile morfologice. Revoltele și revoluțiile sociale, devianța socială și comportamentele delictuale, fenomenele geopolitice conflictuale de frontieră și alte de-structurări (în genere, stările conflictuale, de divergență) pot fi, de asemenea, abordate mai facil prin teoriile morfo-structurale, atât la nivel metodologic, cât și la nivel conceptual și de înțelegere; atât conceptele, cât și aparatul metodologic caracteristice teoriilor morfologice nu au un specific numai matematico-fizic, ci
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dimpotrivă, coagulante. Esențial este, din punct de vedere sociologic, faptul că unii parametri aparent fără semnificație (cu variabile dificil de identificat sau de măsurat) constituie exact zona teoretică a morfogenezei structural-societale, prin intermediul unor "catastrofe" situate la marginea câmpurilor de atractori conflictuali și/sau comunicaționali în cadrul societății globale. Cât despre teoria lui Ruelle și Takens, termenii de haos, atractori stranii, turbulență sau supersensibilitate la condițiile inițiale ar putea crea confuzie, prin aplicarea lor în teoria sociologică. În contextul teoretic al lucrării de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
voi încerca să arăt că există fenomene de cooperare spontană prin care, în urma unor contracte sociale individuale sau colective tacite, sunt create structuri societale disipative, așadar constructe sociale potențial disipative (bazate, implicit, pe discrepanțe cu un anumit grad de risc conflictual) dar care tind să fie, la rândul lor, absorbite de structuri formale mai vaste. Mai mult, structurile societale necesită adeseori input-uri externe, ale indivizilor sau ale altor structuri, pentru stabilizare și pentru formare. Este ușor să observăm și înaltul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample coordonate fundamentale: relațiile sociale la nivel geopolitic și, implicit, interstatal și internațional în spațiul postindustrial; relațiile interindividuale și intergrupale sub aspectele conflictuale și contractuale; relațiile formale și informale prin intermediul noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă și convingătoare asupra fenomenologiei societății postindustriale (izomoderne) analizate din perspectivă morfogenetică. Capitolul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă și convingătoare asupra fenomenologiei societății postindustriale (izomoderne) analizate din perspectivă morfogenetică. Capitolul 4 Hierofania 5 noilor spații geopolitice de interferență În acest capitol voi reliefa apariția unor noi tipuri conflictuale, de factură geopolitică, geostrategică și de politică internațională, ușor de identificat printre alte fenomene sociale și schimbări structural-societale contemporane. Consider că starea geopolitică a sferelor hierofanice de interferență din zilele noastre, într-o lume a globalizării și a regionalizărilor izomorfice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitice de interferență, printr-o abordare morfologică, adică dintr-o perspectivă care nu se mai fundamentează pe conceptul de funcție, ci pe cel de formă. Desigur, în contextul capitolului de față mă refer în principal la diversele tipuri de stări conflictuale, fie ele latente sau explicite; asimetrice sau, încă, numai militare în sensul clasic-clausewitzean; și politico-militare sau doar politico-economice. În orice caz, scopul propus aici este să stabilesc dacă nu cumva asistăm la apariția unei pleiade de tipuri de conflicte care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
criteriu este Samuel P. Huntington (1997/1998), care afirmă că, în timpurile contemporane, "bipolaritatea relativ simplă a Războiului Rece face loc unor mult mai complexe raporturi ale unei lumi multipolare, multiculturale" (p. 365). Aceste raporturi, mai mult sau mai puțin conflictuale, se stabilesc între diversele civilizații (islamică, rusă ortodoxă, japoneză, africană, occidentală, latino-americană, hindusă, sinică) și au ca rădăcină principală "identitatea culturală și cultura care, la nivelul cel mai răspândit, sunt identități ale civilizației, modelează tendințele de coeziune, dezintegrare și conflict
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
printre altele, la plasarea României și Bulgariei într-un spațiu ingrat, de frontieră, deci posibil excentric); geneza paradoxală a naționalismelor multiculturale (cum ar fi cel britanic sau cel francez) ca morfogeneze panideice, având potențial de mecanisme de retenție în stări conflictuale, prin simbolistica limitrofă a acestora, datorită spațiilor de articulație ale frontierelor fluide, disipative; reinventarea formelor atractorilor stranii post-Război-Rece (e.g. prin crearea unor axe intercalate între foști actori ai Războiului Rece, cum ar fi Federația Rusă SUA M. Britanie Statele Baltice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]