KorAP: Find »[drukola/base=confrunta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...77 78 79 ...764 >

19,100 matches

Corola-llms4eu/Law/257811

intervenție integrate de incluziune. Așa cum este ilustrat de „Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania” și „Atlasul zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale din România”, realizate de Banca Mondială, atât zonele rurale, cât și orașele din România se confruntă cu insule de sărăcie severă, privarea de locuințe fiind un element-cheie. 19 Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități "O Românie echitabilă" 2022-2027 Zonele marginalizate necesită intervenții atât prin programe de reabilitare fizică, renovare, construcție de noi infrastructuri utilitare și

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
sau în zone mai greu accesibile. Locuințele situate în aceste zone sunt cele mai expuse riscurilor sociale și deprivării severe de la locuire, dat fiind că acestea nu au trecut printr-un proces convențional de planificare și autorizare. Locuitorii se confruntă cu nesiguranța ocupării, ceea ce le limitează accesul la servicii și investiții publice. Nerecunoașterea fenomenului și a problemelor asociate, le face în mare parte neeligibile pentru majoritatea programelor de finanțare a investițiilor. Până în prezent programele de finanțare publice sau

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
cele mai vulnerabile, în special populația de romi. Totodată, susțin furnizarea de către autoritățile locale de locuințe sigure și accesibile ca preț, disponibilitatea unor locuințe sociale adecvate, accesul echitabil la locuințe al persoanelor fără adăpost și al celor care se confruntă cu riscul de evacuare 23 . Deficitul locuințelor accesibilizate pentru vârstnici și persoane cu dizabilități Vârstnicii care reprezintă un grup demografic în creștere în condițiile manifestării unui proces accentuat de îmbătrânire demografică în România, persoanele cu dizabilități sau adulții tineri care

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
pentru persoanele din locuințele ocupate de proprietari cu împrumut sau ipotecă (4,0%). Media UE-27 indică diferențe semnificative între statele membre ale UE: la o extremă există o serie de țări în care o proporție relativ mică din populație s-a confruntat cu o „supraîncărcare” a costului locuințelor în 2018, în special Malta (1,7%) și Cipru (2,0%). La cealaltă extremă, două din cinci persoane (39,5%) din Grecia și mai mult de una din șase (17,9%) din populația din Bulgaria au cheltuit mai

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
de piață), există, de asemenea, diferențe mari între statele membre ale UE. În 2018, au existat șase state membre în care mai mult de o treime din populația care locuia ca chiriași cu chirii de preț de piață s-a confruntat cu o suprasolicitare a costului locuinței, această proporție a populației depășind două cincimi în România (46,3%) și Ungaria (46,9%) , ajungând la jumătate în Bulgaria (50,1%) și depășind patru cincimi (83,1%) în Grecia. În România, ponderea populației supraîndatorate de costurile cu

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
zonele urbane mai mari, în special în noile dezvoltări rezidențiale la marginea orașului. În toată România, cele mai dinamice piețe de locuințe sunt situate în regiunile de vest și centru și în jurul Capitalei. Orașele mai mari din România se confruntă cu lipsa locuințelor și prețuri în creștere și provocări privind accesul la locuințe pentru anumite grupuri sociale. În schimb, orașele mijlocii înregistrează locuințe neocupate tot mai numeroase din cauza migrației pronunțate și declinului demografic. În timp ce creșterea economică a

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
mai bine poziționate pentru industriile orientate spre export. Cea mai dinamică creștere a ofertei de locuințe (dezvoltarea de noi unități locative) în ultimii 5 ani s-a înregistrat în regiunile nord-vest și central . Spre deosebire, Regiunea de Nord- Est se confruntă cu o scădere a ofertei de locuințe, în timp ce regiunile de sud ale Munteniei, Olteniei și București-Ilfov incluse au tendințe moderate de creștere-staționare. Tendințele pieței imobiliare din România în ultimul deceniu au fost marcate de o redresare a prețurilor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
piață, dacă poate fi ușor dezvoltat și este echipat cu infrastructura de accesibilitate și utilități edilitare. Piața locuințelor secundare depinde de practicile de întreținere și renovare, precum și de dinamica cartierelor din interiorul orașului: densitatea și provocările cu care se confruntă, transformările sociale, calitatea infrastructurii și serviciile publice. Toate acestea susțin potențialele mijloace de intervenție a sectorului public pentru a influența oferta de locuințe și întreținerea fondului de locuințe. Politicile de administrare a terenurilor aproape inexistente la nivel local, acoperirea slabă

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
declin brusc în ultimele decenii, ajungând la o pondere nesemnificativă din producția totală în prezent. Lipsa de accesibilitate a unei locuințe pentru tineri cu vârste între 18-35 de ani Datele Eurostat 34 evidențiază o serie de probleme cu care se confruntă tinerii din România în ceea ce privește accesul la locuințe. Astfel, în anul 2020, 57,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani locuiau cu părinții, situația fiind diferențiată în funcție de gen - 54% din totalul bărbaților

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
54% din totalul bărbaților cu vârste cuprinse între 25-34 ani, comparativ cu 28% dintre femei. Totodată, conform aceleiași surse, statele în care tinerii care părăsesc casa părintească la o vârstă mai înaintată au o probabilitate mai mare de a se confrunta mai puternic cu fenomenul tinerilor NEET, tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. 11,1% dintre tinerii între 20 și 24 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40%

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
uneori nici urmată – de planificare urbană coerentă și investiții adecvate în infrastructura de utilități, dotări publice și sisteme de transport metropolitan pentru a permite naveta. Spre deosebire de dinamica pieței locuințelor din zonele urbane mari, alte orașe din România se confruntă cu rate de neocupare în creștere. În ultimul deceniu, unele regiuni și orașe s-au depopulat masiv, în timp ce altele au înregistrat creșteri demografice semnificative, având însă o ofertă redusă de locuințe. Prin urmare, există o subutilizare semnificativă a

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
teritoriul României. Majoritatea dezvoltărilor rezidențiale din ultimele decenii s-au înregistrat în zonele periurbane ale orașelor mari. Capitala și regiunile din vest regrupează cel mai mare procentaj al clădirilor noi, spre deosebire de regiunile sudice și estice. Orașele mari se confruntă cu provocări mai mari decât acelea din orașele medii și mici. Prima categorie de orașe se confruntă cu creșterea prețurilor și cu expansiunea urbană, 36 “Orașe Magnet: Migrația și naveta în România”, Banca Mondială, 2018. 37 „Polii de creștere. Etapa

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
Capitala și regiunile din vest regrupează cel mai mare procentaj al clădirilor noi, spre deosebire de regiunile sudice și estice. Orașele mari se confruntă cu provocări mai mari decât acelea din orașele medii și mici. Prima categorie de orașe se confruntă cu creșterea prețurilor și cu expansiunea urbană, 36 “Orașe Magnet: Migrația și naveta în România”, Banca Mondială, 2018. 37 „Polii de creștere. Etapa următoare”, Banca Mondială, 2013. 38 Comentariu al expertului BM în materie de dezvoltare urbană referitor la prelucrarea

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
presiune suplimentară asupra infrastructurii din interiorul orașelor, în raport cu lipsa acesteia în noile zone rezidențiale periferice și intercondiționarea noilor dezvoltări de asigurarea infrastructurii și serviciilor publice de bază. Noile zone rezidențiale construite după 1990 la periferia orașelor s-au confruntat cu un alt tip de dinamică. În anii 1990, investițiile imobiliare s-au realizat într-un vid legislativ privind proiectarea și planificare urbană și teritorială. Până la emiterea Legii nr. 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului, cu modificările și completările

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
pentru un fond de locuințe sigure și durabile Învechirea fondului de locuințe România are un fond de locuințe învechit, a cărui degradare este accentuată de întreținerea deficitară și de riscurile naturale. România este o țară expusă riscurilor multiple, care se confruntă totodată cu presiunile determinate de schimbările climatice. În același timp, declinul demografic pronunțat afectează dinamica piețelor imobiliare, atât în zonele urbane în declin, 41 „Sectorul locuințelor în România, Către o Strategie Națională în materie de Locuire”, Banca Mondială, 2015. 42

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
materie de Locuire”, Banca Mondială, 2015. cât și în zonele rurale. În plus, întrucât cea mai mare parte a fondului de locuințe este construit înainte de 1989, acesta trebuie adaptat standardelor de eficiență energetică și consolidat seismic. Cartierele istorice se confruntă cu problema depopulării, incertitudini privind statutul juridic al imobilelor care sunt subiectul litigiilor aferente procesului de retrocedare, neglijența proprietarilor sau lipsa resurselor pentru renovare. Într-adevăr, a interveni pentru protejarea și punerea în valoare a clădirilor clasate ca monument istoric sau

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
valoare a clădirilor clasate ca monument istoric sau a celor amplasate în zone construite protejate, implică un proces de autorizare lung și dificil. Cartierele de blocuri socialiste, construite pe tot parcursul procesului de urbanizare cu ritm rapid al României se confruntă cu degradarea, pe măsură ce depășesc durata de viață normată. Numeroasele locuințe neocupate, în special în orașele cele mai afectate de migrație și declin demografic, asociate cu problema asociațiilor de proprietari de locuințe cu capacitate redusă de întreținere a imobilelor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
în asigurare al locuințelor mai mare în București este explicat de numărul de ipoteci active pe locuințe, care impun asigurarea locuinței, și de existența celei mai dinamice piețe imobiliare rezidențiale din România. Degradarea clădirilor rezidențiale istorice Clădirile rezidențiale istorice se confruntă cu provocări în materie de administrare. Ca urmare a schimbării regimurilor de proprietate, începând cu naționalizarea din timpul regimului 47 Pe baza lucrărilor efectuate în cadrul Serviciilor consultative rambursabile pentru „Consolidarea capacității de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale și

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
menționează că, în ultimul deceniu, a existat o tendință constantă de deconectare de la sistemele de încălzire centralizate pentru a le trece la sistemele individuale de încălzire a apartamentelor pe bază de gaze, din cauza eficienței scăzute cu care se confruntă vechile sisteme centralizate de termoficare. 53 Deși sunt considerate o alternativă viabilă la un sistem centralizat de termoficare, multe dintre centralele individuale de încălzire nu mai sunt conforme cu reglementările de siguranță, în cazul celor mai vechi. Un raport 54

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
de locuințe 53 Strategia de mobilizare a investițiilor pentru reabilitarea fondului actual de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, la nivel național, 2017. 54 http://www.dsu.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2019/02/Brosura-Bilant-DSU-2018.pdf trebuie promovată, în special pentru autoritățile locale care gestionează teritorii care se confruntă cu lipsa acută de locuințe. Indisponibilitatea datelor spațiale relevante pentru monitorizarea necesarului de locuințe și a rezultatelor programelor este, de asemenea, o provocare majoră pentru guvernanță în acest domeniu. Cadrul juridic esențial cu privire la locuințe este depășit. În special

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
promovarea oportunității funcționării unui organism la nivel regional/local în domeniul închirierii sociale. În același timp, politicile din domeniul locuirii trebuie să ia în considerare și să fie sensibile la caracteristicile socio-economice ale beneficiarilor vizați și provocările cu care aceștia se confruntă, contribuind la integrarea socială prin asigurarea accesului la servicii publice de bază, cum sunt cele de sănătate,educație și servicii sociale. Astfel, este susținută construirea de locuințe pentru specialiști prin armonizarea diferitelor intervenții care vizează oferirea unor servicii publice de calitate

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
actualizate a Atlasului comunităților marginalizate); vor asigura evitarea segregării sociale; vor asigura posibilitatea de a utiliza zonele metropolitane, consorțiile administrative și asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) pentru implementarea investițiilor. Având în vedere aceste aspecte, precum și provocările cu care se confruntă comunitățile marginalizate, inclusiv populația din așezările informale, și grupurile vulnerabile, pentru atingerea acestui obiectiv strategic, sunt propuse următoarele obiective specifice și direcții de acțiune: Obiectiv specific Direcții de acțiune Asigurarea accesului la locuințe Creșterea accesului la locuințe adecvate Abordarea provocărilor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
sanitară a pus în evidență nevoia furnizării unor servicii de calitate în proximitatea locuinței, printr-o bună planificare urbană. Tot în acest sens, accesul la spații publice care conferă calitate locuirii reprezintă o problemă, atât în cazul orașelor care se confruntă cu extindere urbană, cât și în cazul celor afectate de declin. De asemenea, serviciile publice de bază de sănătate și educație sunt afectate de slaba armonizare a politicilor locale de locuire cu cele de planificare spațială. Pentru a reduce inegalitățile

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
pentru a satisface cererea de locuințe. Crearea unui cadru de reglementare privind acordarea unor stimulente pentru a încuraja închirierea pe piață a locuințelor neutilizate/vacante Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Finanțelor; Autorități ale administrației publice locale Generațiile tinere se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile, afectând posibilitățile de dezvoltare socio- economică și de întemeiere a unei familii. Analiza oportunității dezvoltării unor măsuri integrate care să faciliteze accesul tinerilor la piața imobiliară pentru achiziționarea, construirea sau închirierea

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
în special pentru grupurile vulnerabile din clădiri unde se efectuează lucrări de consolidare seismică de anvergură Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Autorități ale administrației publice locale Acest fond este necesar mai ales în contextul actual în care România se confruntă cu un val important de refugiați ca urmare a conflictelor armate. Creșterea numărului de locuințe de necesitate în scopul satisfacerii nevoilor în situații de urgență (dezastre naturale, accidente tehnologice, situații de război) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Autorități ale

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]