7,400 matches
-
voi detalia câteva mai puțin evidente în discursul funcționalismului tehnologic care lămuresc modul în care școala contribuie la o anumită configurație instituțională și culturală. 3.1. Transmiterea culturii dominantetc 3.1. Transmiterea culturii dominante" Sub această titulatură este cunoscută funcția conservatoare 2 a școlii, denumită astfel deoarece școala este acuzată ca fiind colportoarea culturii dominante. Pentru un sociolog marxist, este de la sine înțeles că școala funcționează ca aparat ideologic de stat (Althusser, 1977) și inculcă în subiecții ei modelele reprezentaționale și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diverse elemente simbolizante. 6. Elemente metadiscursive din manual - precum formatul acestuia, formatarea și ilustrarea copertei, stilul de tehnoredactare etc. 3.4. Educația ca agent al schimbăriitc "3.4. Educația ca agent al schimbării" Funcțiile enunțate anterior pot fi etichetate drept „conservatoare”: transmitere, integrare, control. Dar școala poate promova și schimbarea. Adeseori, școlii i se cere să funcționeze ca releu al schimbărilor dorite de anumite grupuri capabile să influențeze procesele educative. Am văzut cum republicanii francezi au folosit școala pentru a-i
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator, teleologic și incapacitatea de a explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor societății liberale: integrarea tinerilor în roluri adulte, egalizarea șanselor sociale și dezvoltarea psihică și morală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
create în realitate prin procese de ordin social. Criticii unor asemenea lucrări (vezi Fraser, 1995, sau Gillborn și Youdell, 2001) se străduiesc nu doar să demonstreze erorile metodologice ale acestora și apartenența lor la o tradiție de gândire elitistă și conservatoare, care tinde să justifice și chiar să aplaude inegalitățile sociale, și recomandă persistent reducerea eforturilor de protecție socială din partea colectivităților. tc "" 2. Educație și gen: diferențe între băieți și fete în ceea ce privește performanțele școlaretc "2. Educație și gen\: diferențe între băieți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
manifestate statistic ca inegalități de șanse își au originea în procese de socializare diferențiate, care orientează indivizii spre destine sociale greu de evitat. Apropierea de teoria „culturii dependenței”, foarte populară printre decidenții de dreapta din perioada de aur a conducerilor conservatoare din SUA (Ronald Reagan și George Bush) și Marea Britanie (Margaret Thatcher), este evidentă și vine să justifice la rândul ei inutilitatea transformării sistemelor sociale, acuzate în mod eronat că ar nedreptăți anumite pături sociale. Invocarea valorilor, atitudinilor sau a ambiției
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lui T.M. Newcomb din deceniul al patrulea asupra atitudinilor studenților de la Colegiul Bennington, a revelat tendința indivizilor de a se arăta foarte ascultători în fața normelor grupului școlar. Majoritatea covârșitoare a studenților de la acest colegiu provenea din familii înstărite, cu orientare conservatoare în câmpul politic. Newcomb a constatat că în mediul de grup se făurise o normă care încuraja opiniile liberale și că foarte mulți studenți renunțau treptat la atitudinea pe care le-o impunea norma grupului familial în favoarea atitudinii promovate de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sens, Darwin este exponentul acestui determinism. Și totuși, într-un alt sens el reprezintă primul inițiator al alternativei de abordare a naturii, deopotrivă probabilistică și nondeterministă. Sau, într-o altă formulare, sugerată de Schweber, gândirea newtoniană se bazează pe principii conservatoare, în timp ce gândirea darwiniană este fundamentată de principiul maximizării - viața umple nișele existente și creează altele noi, imprevizibile. Viața devine cât mai complexă și perfectă cu putință (Schweber, 1985, pp. 47-55) și fiecare nou început deschide căi spre noi posibilități (Piaget
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
curând printre primii născuți (Clark și Rice, 1982; Schubert, Wagner și Schubert, 1977; Terry, 1989), oamenii de știință revoluționari și scriitorii s-au născut cu precădere mai târziu (Bliss, 1970; Sulloway, 1996). Există o corespondență contrastantă similară între liderii politici conservatori și cei revoluționari (Stewart, 1977); precocitatea intelectuală - numeroși cercetători istoriometriști au examinat legătura dintre precocitatea abilităților cognitive specifice într-un domeniu și performanța creativă din perioada adultă (Cox, 1926; Simonton, 1991d; Walberg et al., 1980). Tot sub această influență, menționăm
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implicată în „vânzarea” ideii, indiferent dacă ideea e din domeniul artei (unde se vinde unei galerii, unor cumpărători potențiali sau criticilor), al literaturii (unde se vinde unui editor sau cititorilor), al științei (unde se vinde altor oameni de știință relativ conservatori) sau al afacerilor (unde se vinde unor specialiști în investiții riscante, care sunt dispuși să finanțeze doar propunerile de afaceri foarte promițătoare). Întrucât creativitatea se află în interacțiunea dintre persoană, sarcină și mediu, incapacitatea de a vinde corect o idee
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel încât să fie înțeles, toate fac parte din trăsăturile caracteristice care favorizează aportul creativ. Dar nici una dintre aceste caracteristici personale nu este suficientă în sine și s-ar putea ca ele să nu fie nici măcar necesare. Unii oameni de știință conservatori și lipsiți de imaginație au avut contribuții remarcabile la progresul științei dând, pur și simplu, peste fenomene noi importante și s-a considerat că niște pictori primitivi cum au fost Rousseau Vameșul sau „Grandma” Moses, care încercau să picteze în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
presupunerile istoricilor precedenți, referitoare la precondițiile necesare apariției interesului pentru eugenie - o societate industrializată, cu o clasă de mijloc educată, solidă -, precum și faptul că acești istorici au considerat că mișcarea eugenistă este indisociabil legată de un program politic cel puțin conservator, dacă nu chiar reacționar. Lucrarea de față continuă abordarea propusă de Stepan, care Încearcă să „normalizeze” eugenia. A normaliza nu Înseamnă a face apologia eugeniei, fiind mai degrabă o Încercare de a evalua fiecare mișcare În propriul context istoric și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru eugenie În contexte culturale și de dezvoltare diferite. O altă susținere des Întâlnită printre istoricii mișcărilor eugeniste În Europa de Vest a fost aceea că oamenii de știință și reformatorii eugeniști aveau o natură „fundamental conservatoare”. William Schneider, un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ilustrează natura fundamental modernizatoare a mișcării eugeniste din România. În Anglia, Franța și Germania, majoritatea adepților ideilor eugeniste se identificau fie cu un partid socialist, În cazul În care militau pentru extinderea programelor de asistență socială, fie cu un partid conservator, În cazul În care susțineau reducerea fondurilor mult prea mari alocate pentru sănătate publică și asistență socială. În România Însă, eugeniștii și-au ales ca aliați un partid creat după 1918, care nu avea legături nici cu partidele conservatoare, nici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
partid conservator, În cazul În care susțineau reducerea fondurilor mult prea mari alocate pentru sănătate publică și asistență socială. În România Însă, eugeniștii și-au ales ca aliați un partid creat după 1918, care nu avea legături nici cu partidele conservatoare, nici cu cele liberale din Regat și care susținea, de fapt, o „a treia cale” (un termen care nu trebuie confundat cu cel similar folosit de facțiunile fasciste din aceeași perioadă). Mai târziu, eugeniștii au părut să se despartă de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devenit o platformă atractivă pentru toți cei care susțineau necesitatea creșterii măsurilor de asistență socială pentru săraci. La rândul lor, numeroși istorici au identificat ideile lamarckiene cu eugenia „moderată” și cu politica stângii 39. Cu toate acestea, unele mișcări eugeniste conservatoare și agresive, În special din America Latină, s-au folosit mai degrabă de ideile lamarckiene 40. În primele decenii ale secolului XX, adepții ideilor mendeliene au devenit o grupare mai puternică În dezbaterea ereditate versus influențele mediului. O dată cu publicarea, În 1906
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
impuse de legile eredității și selecției. Eugeniștii promovau fraternitatea În crearea unei comunități sănătoase a viitorului, mai degrabă decât sentimentul unei identități colective a prezentului, Împărtășit de indivizi liberi 81. Critica idealurilor Revoluției franceze era o temă recurentă printre cercurile conservatoare din România, după 1918. Istoricul român Zigu Ornea a identificat o linie de gândire comună printre intelectualii care aveau legături directe cu extrema dreaptă - printre alții, Nichifor Crainic, Nae Ionescu și Mihail Manoilescu 82. În același timp, Ornea susține și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan urmărea să răspundă Îndoielilor exprimate de numeroși intelectuali și practicanți de profesii, asemenea lui Însuși, care nu mai credeau În opțiunile politice existente, dar care erau la fel de nemulțumiți de alternativele extremiste oferite de grupările socialiștilor, ale legionarilor sau ale conservatorilor naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din tonul mistic al profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
protejeze cetățenii În mod individual și, uneori, să acomodeze revendicări contradictorii. Datorită felului În care pare că celebrează trecutul și chiar Își propune să reînvie gloriile apuse, numeroși istorici au considerat că acest tip de naționalism organic reflectă o poziție conservatoare și, Într-un fel, nostalgică 15. În România, chiar și În anii ’20, Eugen Lovinescu definea Junimea drept un grup conservator și chiar reacționar, datorită viziunii naționalist-organice pe care membrii săi o Împărtășeau 16. Alți istorici, printre care Eric Hobsbawm
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Își propune să reînvie gloriile apuse, numeroși istorici au considerat că acest tip de naționalism organic reflectă o poziție conservatoare și, Într-un fel, nostalgică 15. În România, chiar și În anii ’20, Eugen Lovinescu definea Junimea drept un grup conservator și chiar reacționar, datorită viziunii naționalist-organice pe care membrii săi o Împărtășeau 16. Alți istorici, printre care Eric Hobsbawm, au subliniat În continuare conservatorismul ideologiei naționaliste, chiar dacă au recunoscut faptul că este un produs al epocii moderne 17. Unele teorii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să reducă din bugetul alocat altor programe necesare. Cititorul contemporan poate fi surprins de caracterul extrem de neliberal sau chiar reacționar al unei astfel de concepții despre impozitare, Însă În contextul românesc abordarea lui Moldovan reprezenta o distanțare atât față de gândirea conservatoare tradiționalistă, cât și față de ideile liberale 50. Statul trebuia să renunțe la poziția sa de reprezentant al intereselor economice ale celor mai puternice pături sociale sau ale propriei sale birocrații și să devină, În schimb, protectorul bunăstării comunității naționale mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
coerentă, care nu ar mai fi lăsat loc unor inițiative disparate, așa cum fuseseră cele de până atunci. Viziunea lui Moldovan despre folosirea veniturilor publice se apropia cel mai mult de filosofia statului bunăstării decât de ideile naționaliștilor contemporani, liberali sau conservatori. Cu toate acestea, obiectivele pentru atingerea cărora urmau să crească fondurile alocate de stat pentru asistență socială se apropiau foarte mult de idealurile teoriilor fasciste din acea perioadă. Educație, cultură și progres eugenictc "Educație, cultură și progres eugenic" În ceea ce privește educația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite de la o generație la alta, o poziție contrară cu cea a neolamarckienilor 9. Argumentul mendelian a fost folosit În special de mișcările eugeniste de orientare conservatoare din Germania și Marea Britanie, pentru a contracara propunerile de reformă a asistenței sociale, care susțineau că programele de protecție a grupurilor dezavantajate sau sărace erau necesare pentru a proteja bunăstarea comunității naționale 10. Mendelienii au promovat ideea selectivității În implementarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 269). Conducătorii patronatului, ca și responsabilii politici trebuie (și unii, și alții, chiar dacă în modalități diferite) să acționeze într-un câmp de tensiuni între „conservarea” și „transformarea” ordinii sociale. Și de o parte, și de alta, „modernizatorii” se opun „conservatorilor”, pentru că această opoziție se regăsește și în sânul lumii patronale, și în rândul clasei politice (ibidem, pp. 265-266). În 1981-1982, clasa conducătoare părea profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat mișcări în sensuri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]