4,975 matches
-
II-a, București, 1936, p. 141. • V. Axenciuc, I. Tiberian, Premise economice ale formării statului național unitar român, București, 1979, p. 241. • Ibidem, p. 238. loialități bazate pe economia de schimb și profit, că, în fine, acest element a dat consistență la ceea ce am putea numi o parte a clasei intermediare din societatea noastră. Acest proces nu a fost însă unul dirijat continuu și, mai mult, s-a petrecut în cadrele generale ale societății noastre fiind în bună măsură dependent de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și a susținut „războiul sfânt“ declarat de I. Antonescu, justificând războiul împotriva bolșevismului ateu prin reactivarea imaginarului medieval în care domnul și Biserica creștină luptau alături în cruciada binecuvântată de Dumnezeu 11. Dacă în 1943 predicarea „războiului sfânt“ pierdea din consistență, ierarhia ortodoxă română fiind nevoită să accepte punctul de cotitură marcat de bătălia de la Stalingrad, ierarhia ortodoxă rusă și în fapt Biserica ortodoxă revenea în planul vieții politice, anii 1941-1943 semnalând o revitalizare a spiritualității, după aproape trei decenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
creșa să poată susține creșterea rapidă a noii vieți. Acționînd În tandem, progesteronul face ca glandele din interiorul uterului să producă secreții care stabilizează suprafața conturului său (endometrul). Între timp, estrogenul dă și el o mînă de ajutor prin modificarea consistenței mucusului cervical, transformînd atmosfera suculentă și făcînd-o mai ospitalieră. Mucusul cervical „fertil” atrage sperma În trompele uterine (unde vor avea loc festivitățile) și ajută spermatozoizii să supraviețuiască atunci cînd așteaptă apariția doamnei vedetă. Dar, dacă, cu toate acestea, la sfîrșitul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ea sa fie nevoită să facă o histeroctomie. Evenimentul care ne-a determinat să facem ceva s-a produc În timpul unei călătorii În Hawai plănuită de mult timp. După ce avionul a aterizat, Tanya a remarcat pe picior o umflătură cu consistență tare, situată pe glezna ei stîngă. De asemenea, piciorul o durea teribil. Ea m-a sunat si i-am dat atît ei, cît și partenerului ei cîteva sugestii, inclusiv cîteva exerciții energetice care trebuiau să ducă la reducerea inflamației și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
critica literară, iar succesorul său, A. Bădăuță, nu reușește să mențină la un nivel comparabil oficiul asumat și în 1928 îl cedează lui Const. D. Ionescu, înlocuit, la rândul său, în 1932, de Ovidiu Papadima. Din acest moment rubrica prinde consistență, dar în 1938 e părăsită și de noul titular, temporar fiind susținută de Octav Șuluțiu (1940-1941). Prin ultimul deținător, Nicolae Roșu, cronica literară devine o rubrică de scandal. Cronica dramatică e asigurată, timp de aproape opt ani (decembrie 1922-mai 1930
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
două maniere: una este cea a deriziunii crude, a construcțiilor metaforice și alegorice, îndatorate „teatrului absurdului” (dar mai mult ca procedee și „trucuri”, fără profunzimea și tragismul creațiilor marilor reprezentanți ai curentului), cu ambiții filosofice și morale, însă cu redusă consistență ideatică și relativ modestă ținută artistică, notabile mai mult prin vioiciunea construcției, prin percutanța replicilor, printr-o anumită abilitate de a mânui lirismul și bufoneria; cealaltă este materializată în piesele cu subiect istoric și sens patriotic și moral, în care
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
Tocmai pentru că a rămas inexplicabil. Ștefan Borbély: Da, tocmai pentru că punctul de pornire - și aici mă disociez de domnul profesor Muthu - nu este după mine ontologic, ci punctul de pornire este viața, este ceea ce spunea Marius. Deci viața are acea consistență proteică ce te pune În situație, care Îți lasă un anumit indicibil, Îl lași cu voie să fie. Ruxandra Cesereanu: Poate că metafora submarinului scufundat s-ar potrivi și aici și acum, În această discuție. Sanda Cordoș: Eu mai am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pare să fie, dar și este. Se știe că În actor se produc o seamă de modificări psihofizice atunci când joacă, dăruindu-se iluziei. Actorul Își petrece viața Într-o lume posibilă căreia Îi conferă o cât se poate de solidă consistență ontologică prin simplul fapt că Îi dedică timp din existența sa umană limitată. Sacrificiul său de timp reprezintă legitimarea ficțiunii. Așadar „este” nu-l exclude pe „ca și cum”. Cornel Vâlcu: O experiență a lui „ca și cum”, nu un experiment. Pentru că un experiment
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conține ca posibilitate și În unele cazuri Îl Împlinește. Cartea de față, căutând această Împlinire În afara oricărei Împliniri deja date, a construit - și continuă s-o facă - o teorie a urmei sau a umezelii textului. Textele sunt umede atunci când primesc consistența și relevanța unei evanghelii a pielii. O evanghelie nu e un discurs și nu e un limbaj; ea joacă un rol și, În același timp, e Întrutotul suficientă În sine (conținând toate lucrurile pe care le deschide și lumile pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o definiție/conceptualizare a acțiunii lor demistificatoare la adresa comunismului (ca să nu cadă În tezism), fie pentru că termenul contra-reeducare era format dintr-un cuvânt deja incriminat și blamabil, acela de reeducare. În ce mă privește, am dorit să cântăresc validitatea și consistența termenului și impactul pe care l-ar putea avea el atât asupra cercetătorilor avizați, cât și asupra românilor În general 1. Ce trebuie făcut cu „omul nou”? Doru Pop: Orice discuție despre dezastrul etic și moral În care se află
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
două lucruri: o alternativă retorică la centru, prin narațiuni marginale, și, pe de altă parte, oglindirea unicității centrale În narațiunile minoritare pulverizate. Prin analogie, ar putea fi acceptat, astfel, și termenul contra-educare, fiindcă dispune de un impact generalizator, integrativ: are consistența unei umbrele conceptuale definitorii. În rest, mă Îndoiesc. „De-programare a creierului” este ofensator, fiindcă sugerează faptul că toți avem creierul programat - or, eu mă opun deschis acestei supoziții. Nu l-am avut niciodată! Dau un exemplu empiric. În ’90
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând Într-un context cu valențe cvasideterministe diagnosticul depreciativ de inși lipsiți de consistență, incapabili de combustii supreme, aplicat românilor, Întru catalizarea unei reacții de coagulare care Întârzia să apară și Îi producea, de decenii, exasperare. Totodată, un efect - poate scontat - al aceluiași gest era acela de a anihila caracterul coroziv al vechii identități
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar poate și ca să dovedesc că În fiecare om Îmbrâncit pe stradă, Înghețat și brutal, la rându-i, cu alții, zace un ghem de gânduri despre lume3. În termenii unei rezistențe existențiale concepe scrisul și Stelian Tănase: „Jurnalul Îmi dă consistență, un background. E o cutie de rezonanță de care am strictă nevoie ca să simt că sunt Încă viu”4. Într-o splendidă, necruțătoare aducere-aminte (și, totodată, acută analiză) a acelor ani, Simona Popescu scrie: Deprivarea senzorială era recuperată de creier
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
neutru. Și aici ajung la opoziția dintre conceptul de supraviețuire și cel de rezistență. Întrebarea este dacă nu cumva termenul rezistență Înnobilează Într-un fel fenomenul pe care Îl descrie. Acest fenomen există. El poate fi cercetat, are o anumită consistență istorică, sociologică. Problema e prin ce fel de termeni Îl definim. Există riscul ca rezistență să fie un termen eroizant, care să dea o valoare hiperbolică unui fenomen, real Într-adevăr, dar care nu are poate această dimensiune. Eu aș
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etc. Toate acestea pun Într-o oarecare ambiguitate termenul normalitate. E normal așadar să vrei să produci noul, despărțindu-te mereu de trecut, dar luându-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe sociale, schimbările sunt acceptate ca „normale”; În felul acesta normalitatea poate instala un dinamism necesar al schimbării. Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe, constrângeri, adversități conflictuale. Tranziția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unei cuceritoare libertăți de spirit. Dramaturgia lui F., multă vreme rămasă necunoscută, a surprins întrucâtva la apariția volumului de Teatru (1994). Între îngândurare și surâs, erudiția, trecută prin filtrul gândirii proprii, și o fantezie ce refuză ifosele și crisparea dau consistență unui text lucrat cu un remarcabil simț al limbii, într-o versificație ireproșabilă. Drama istorică Alexandru Lăpușneanu propune o reabilitare a domnitorului pe care alte scrieri l-au zugrăvit ca fiind de o cruzime înfiorătoare. Într-o ambianță de Ev
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
2003). Călătorește în RDG, URSS și India (invitat de Gheorghe Anca în 1983, la Universitatea din Calcutta, unde conferențiază despre Eminescu). Prezent an de an în librării cu cel puțin o carte, M. este autorul unei proze de o mare consistență tematică și expresivă. Continuitatea organică a formelor epice pe care le-a cultivat (schița, povestirea, nuvela, romanul), de la Rochia cu anemone până la memorialistica romanescă din Cuibul de barză (2003), denotă existența unei viziuni edificate progresiv și armonios, la un nivel
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
perspectiva către transcendență, ci către imanență. Acționând ciclotimic, în funcție de ritmurile interioare ale lirismului, mijloacele predilecte ale poetei sunt definiția și paradoxul. Definind lucrurile, M. sugerează că relațiile dintre cuvinte sunt atât de imobile, încât ar putea fi creditate chiar cu consistența realului: „am o singură lege: credința în umbra și/ lumina care ard împreună pe zidul descoperit până la/ temelie. temelia este un dușman care s-a predat/ după ce a luptat până la ultima picătură de sânge./ un zid descoperit până la temelie este
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
diminuează totuși farmecul acestor narațiuni. Prozatorul nu înregistrează aceleași reușite atunci când își propune spații mai ample și un instrumentar analitic. Romanul În apele oglinzilor, cu punctul de plecare din viața studenților români la Paris, e o relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
a fost poate compusă din elemente preluate dintr-o „descriere a pământului” pe care Cosma o scrisese deja și pe care el însuși o amintește în cuprinsul Topografiei sale. E vorba, după cum se poate vedea, de o exegeză lipsită de consistență: în cadrul acesteia, care rămâne totuși preocuparea principală, se manifestă însă și gustul pentru narațiune și pentru prezentarea unor lucruri minunate din lumea înconjurătoare și mai ales din ținuturi îndepărtate cum sunt India și Orientul. În concordanță cu această preocupare pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Vladimiri, va stărui, în Zodia Taurului (1972), Teatru (1975), Istorii dramatice (1977), Pathetica ’77 (1977), îndeosebi pe momente și personalități istorice, pe care autorul va încerca să le evoce într-o formulă dramatică modernă. Proza, în schimb, sporește în consistență în ultima perioadă, A venit un om din Răsărit (1969) fiind urmat peste decenii de alte două romane: Enigma din Strada Presei (1988) și Muschetarul lui Cantemir (1993), precum și de un volum de povestiri - Cele două roze. Povestiri după W
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
cuprinzătoare pentru a permite integrarea acestei informații. Ceea ce îngreunează și mai mult construcția teoretică este predominanța ideologiei asupra teoriei. Diferența esențială dintre o construcție ideologică și una teoretică, adică științifică, este că prima nu trebuie să satisfacă o condiție de consistență. Altfel spus, ideologiile se descurcă foarte bine și rămân la fel de eficiente chiar și în cazul în care conțin contradicții interne. Acesta este și cazul ideologiei cu privire la noua clasă a capitaliștilor români. Pe de o parte, ea continuă să susțină că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pot opune comunismului, intelectualii români sunt și ei gata să argumenteze că înșiși capitaliștii se pot opune capitalismului, și de la această teză a excepționalității provine agresivitatea lor în raport cu noua clasă a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici și terminând cu comunitatea academică și specialiștii internaționali, este unanimă în a afirma că în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regulă în manieră convențional bucolică și, totuși, apar câteodată imagini de-a dreptul gongorice, de rafinate prețiozități: „Zăpada e roșie de sângele / Amurgului / Ca o brazdă, cosită, de maci.” Treptat, discursul accede la o solemnitate studiată a rostirii, lirismul prinde consistență în reveriile peisagistice și erotice, în evocările melancolice ale obârșiilor, în sentimentul de panică al timpului trecător. Predomină confesiunea, în varianta biografismului chiar, într-o retorică îndeosebi solemnă, maiestuos-melodică. Schimbarea de profunzime se produce începând cu Poarta cu săgeți și
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate, CL, 2001, 11; Datcu, Dicț. etnolog., III, 83-85; Nicolae Constantinescu, „Folclorul. Ce facem cu el?”, ALA, 2002, 610. I.D.
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]