9,111 matches
-
că părțile aflate în dispută pot - în special dacă vorbim despre vârste mai mici - să devină dependente de mediator. Pentru a putea preîntâmpina aceasta, trebuie găsite modalități de dezvoltare la părți a aptitudinilor de negociere și a strategiilor de comunicare constructivă. Printre funcțiile-cheie ale rolului de mediator identificăm: - asigurarea motivației mutuale; - realizarea balanței în situațiile de putere; - coordonarea eforturilor de confruntare; - promovarea deschiderii spre dialog; - menținerea unui nivel optim de tensiune. În ceea ce privește etapele propriu-zise ale medierii, cadrul didactic trebuie să urmărească
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
efectelor sinergice dorite de conducătorul lecției/seminarului. Dată fiind relația deosebit de strânsă (ce se stabilește în planul echipelor educaționale/organizaționale) între conceptele de normă și de regulă, considerăm că abordarea acestor două împreună, într-un plan comun, este utilă și constructivă. Astfel, G.H. Morris și Robert Hooper (apud Hybels, Weaver, 1989, p. 175) au observat că regulile devin foarte importante atunci când apar probleme; ei disting între două tipuri de reguli: de remediere și legislative. Cele de remediere sunt aspecte care există
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exemple și ilustrări și încearcă să elimine confuzia și să crească claritatea, Formulări de tipul: „Mihai dorea să spună... și asta poate continua așa”; - Coordonatorul este un membru care sumarizează ideile și încearcă să strângă contribuții variate într-o unitate constructivă. Formulări de tipul: „Uite, ideea lui Mihai merge cu ceea ce a spus Dan mai devreme și putem să găsim astfel o soluție la problema noastră”; - Evaluatorul critic judecă deciziile grupului și propune soluții care ajută la stabilirea criteriilor și standardelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai mare probabilitate ca membrii să o accepte; 8) membrii sunt înalt motivați să realizeze scopurile grupului și o fac cu toate puterile lor; 9) toate interacțiunile, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor concură la realizarea unei atmosfere suportive; criticismul este constructiv și ascultarea interactivă; 10) liderul grupului stabilește tonul și atmosfera propice pentru practica sa de conducere; 11) grupul ajută fiecare membru pentru a se dezvolta la întregul potențial; 12) membrii acceptă scopurile și expectanțele, care sunt destul de înalte pentru a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
calm), brainstorming-ul presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară (de aceea, brainstorming-ul se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare idee primind maximum de atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și mondiale, prin articole și studii apărute cu precădere în „Steaua” (1956) și „Tribuna”. Spirit plurivalent, cu o formație intelectuală foarte solidă, el și-a întemeiat afirmațiile și teoriile pe cunoștințe științifice și nu pe speculații abstracte, cu o gândire constructivă și originală, dublată de sensibilitate și talent artistic. Între numeroasele reviste și gazete la care a colaborat, unele moderniste, se numără „Aurora” (Oradea, 1921-1923), „Capitala”, „Farul”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Liga conservatoare”, „Plaiuri românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
manifestare a afinității spiritului pentru spirit, grație căreia există înțelegere, comunicare, societate, cultură. Este un termen mai aplicat, menit să înnoiască conceptul de „intropatie”, „baza psihologică a oricărei contemplări a frumosului”, ambele fiind componente ale imaginativului, care conduc la „activitatea constructivă a fantasiei”. Altă treaptă a evadării din real e cea a „contemplării transcendenței”, prin care se poate ajunge la intuirea lumilor de dincolo de simțuri, a principiului unic, etern, generator, iar prin aceasta la sentimentul contopirii eului cu transcendentul, când „ființa
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
elementul determinant În activitățile sportive. Frecvent, persoanele cu handicap percep un sentiment de inferioritate și de izolare socială, ajungându-se la pierderea Încrederii În propriile puteri. Sportul poate provoca o vindecare morală, Întrucât activitatea sportivă determină apariția unei anumite „agresivități” constructive, a unei dorințe de reușită și de depășire a propriilor forțe. Sportul este un mijloc de reeducare, dar, În același timp, și o sursă de traumatisme și accidente. Fiecare categorie de sport implică anumite indicații și contraindicații pentru persoanele cu
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
urmărește stimularea comportamentelor dorite și inhibarea simptomelor specifice și a efectelor lor. Nu se recomandă utilizarea recompenselor substanțiale și cu atât mai puțin a banilor; este important să se ofere ca “premii” lucruri care sunt corelate cu pasiunile și interesele constructive manifestate de copil. Sancțiunile nu trebuie să fie disproporționate și se va evita orice formă de violență fizică sau verbală. Teama este cel mai important dușman În calea Învățării și concentrării. Favorizarea interacțiunilor pozitive În special, În sala de clasă
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
colegii lui și de profesori, precum și rezultatul unui chestionar despre caracteristici ale clasei și ale elevilor din colectiv, care Îl plasa pe respectivul elev pe locul I În ceea ce privește violența și insensibilitatea. Am constatat cu stupoare că, În loc să avem o discuție constructivă, În urma căreia să găsim modalitățile de a acționa Împreună spre binele elevului, respectiva doamnă Încerca să caute scuze propriului copil. Am Încercat să-i explic faptul că băiatul, În repetate rânduri și-a mințit părinții, ori le-a ascuns adevărul
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
momentul întoarcerii sale, când este pe punctul de a începe o relație cu Margareta Vinea, soția directorului unei mari uzine, este aceea a sterilității interioare: refuzul său de a fi complice la delațiune nu este urmat și de un gest constructiv, care să se constituie într-un nou început. „M-am oprit la cel mai important gest din viața mea, îi spune el Margaretei, la consecințele unui refuz, la cel mai înalt nu. Dar nici cel mai înalt nu nu are
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
e constrâns de împrejurări să construiască, împotriva voinței sale, o uzină de armament în preajma războiului din 1914-1918, ceea ce declanșează o adevărată dramă lăuntrica pe tema contradicției dintre idealuri și realitate. Prăbușirea interioară este însă depășită, transfigurându-se într-un elan constructiv, creator, iar epilogul românului înaltă un adevărat imn păcii. Al doilea român, Glasuri în surdina, cu substrat de asemenea umanitarist, înfățișează, în frazări poematice, destinul nefericit al unui copil, Miron, care, rămas surd în urma unei boli (altă reminiscența autobiografica), trăiește
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
întrebării, București, 1971, 428-436; Ciobanu, Panoramic, 298-301; Piru, Varia, I, 470-473; Stănescu, Poeți și critici, 109-111; Vlad, Convergențe, 84-88; Grigurcu, Idei, 261-267; Raicu, Structuri, 298-302; Dimisianu, Valori, 9-13; Nițescu, Repere, 46-52; Negoițescu, Engrame, 237-240; Ungheanu, Arhipelag, 346-355; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 119-124; Ungureanu, La umbra cărților, 35-38; Cioculescu, Itinerar, II, 351-355; Cristea, Domeniul, 389-400; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 122-131; Iorgulescu, Al doilea rond, 134-141; Raicu, Critica, 446-457; Regman, Colocvial, 13-19, 83-84; Săndulescu, Continuități, 271-273; Ștefănescu, Preludiu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Maiorescu”, „Itinerar”, „Luceafărul literar”, „Prepoem”, „Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl disciplineze într-o „ordine-sinteză”, ordine constructivă, în sensul integralismului lui Ilarie Voronca, dar fără imagismul supraabundent și alchimia demonica a autorului Zodiacului. Se poate vedea la el o căutare ferventa a clasicismului, a durabilității acestuia în forme austere de miniatură, sonet și pastel modernizat. De aceea
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
sunt Eu și că El este diferit de mine. Eu Îl percep și-l reprezint pe celălalt printr-un act de negație raportat la mine: Tu nu ești Eu sau Tu ești non-Eu. În felul acesta, negația apare ca structură constructivă a Înțelegerii logice a ființei celuilalt În comparație cu ființa mea. Această negație este dată de aparențele exterioare din care decurg diferențele dintre mine și tine. Acest „nu este la fel” constituie elementul de separație și de diferențiere Între mine și celălalt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a-și impune voința celorlalți este specifică pasionalului. Din combinarea acestor pulsiuni ale supraeului cu elementele constructive ale persoanei și vieții acesteia, se pot deduce natura tipurilor psihomorale umane. În sensul acesta, am distins patru grupe de tipuri umane, fiecăruia corespunzându-i câte două tipuri psihomorale, pe care le-a detaliat anterior și le rezumăm În continuare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
politic, RL, 1975, 26; Ion Ianoși, „Delirul” la a II-a ediție, „Scânteia”, 1975, 10 294; Al. Piru, „Delirul”, R, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 15-22, 209-213; Cristea, Domeniul, 164-195; Ungheanu, Arhipelag, 29-58; Ungureanu, La umbra cărților, 136-144; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 200-248, 345-350; Ion Bălu, Marin Preda, București, 1976; Ionescu, Romanul, 128-140; Iorgulescu, Al doilea rond, 206-214; Raicu, Critica, 74-114; Regman, Colocvial, 91-100; Marin Preda interpretat de..., îngr. și pref. Mihai Ungheanu, București, 1976; N. Steinhardt, Stendhal, istorie, Marin
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
tradiției, București, 1973, 204-209; Săndulescu, Citind, 174-178; Ștefănescu, Momente, 129-137, 232-235, passim; Dana Dumitriu, Mihail Sebastian și domnișoara de Stermaria, RL, 1975, 20; Dana Dumitriu, Inteligența modernă și sentimentalismul provincial, CL, 1975, 6; Crohmălniceanu, Literatura, III, 91-113; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 63-70; Anghelescu, Creație, 247-268; Protopopescu, Romanul, 282-284; Brădățeanu, Istoria, II, 352-363; Carandino, De la o zi, 268-274; Dumitru Tiutiuca, Eseul. Pesonalitatea unui gen, Iași, 1979, 242-245, passim; Mihail Sebastian interpretat de ..., îngr. și pref. Anatol Ghermanschi, București, 1981; Vartic
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot): acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie către exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din afirmarea de sine, având caracter posesiv și constructiv. Se poate desprinde de mai sus faptul că agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de blocaj în comunicare este insuficienta antrenare a elevilor în procesul de predare învățare a cunoștințelor. Metodele tradiționale învechite și anoste nu oferă absolut nimic nou elevilor. Aceștia sunt nevoiți uneori să asculte prelegerea profesorului, interminabilă ,fără nuanțări sau analize constructive, cu o schemă realizată în grabă din lipsă de timp. În tot acest timp este “cultivată” pasivitatea elevilor, nevalorificarea până la atrofiere a puterii lor de inițiativă și creație. Disciplinele tehnice sunt prin excelență un domeniu în care meseria de profesor
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
monitorizării pentru a contribui la evaluarea competențelor elevilor; oferiți un feedback adecvat în urma monitorizării la timp, dar aveți grijă ca aceasta să nu ducă la preluarea de către dvs. a management-ului muncii în echipă; oferiți feedback-ul într-o manieră constructivă, acceptabilă pentru elevi. PARTEA V ÎNCURAJAREA REFLECȚIEI ASUPRA EXPERIENȚEI ELEVILOR PRIVIND MUNCA ÎN ECHIPĂ Puteți să-i faceți pe elevii dvs. să se gândească mai profund, cerându-le să reflecteze la următoarele întrebări: Ce a funcționat bine în munca în
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]
-
și modernizat, în alegerea drumului propriu în viață. Climatul de creativitate în care învățătorul, în cazul nostru, stimulează curiozitatea, curajul, atmosfera de activitate liberă, în grupe mici, întreceri, exprimarea opiniilor libere, schimbul de idei, etc., toate dezideratele concură la atragerea constructivă a elevului spre muncă plăcută, atractivă. De toate acestea ne vorbește doamna învățătoare MARIA GEANGU cu atâta pasiune încât reușește să ne convingă, că munca la catedră este o lungă pasiune și delectare, mai ales după patru ani când vezi
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
să stăpânească criteriile după care se face evaluarea. Pentru a nu transforma aceste aprecieri în noi traume, avem datoria de a motiva alegerea calificativului sau a notei. Alte emoții sunt „învățate” pe parcursul anilor de școală. Ele se referă la emoțiile constructive, plăcute oricărui individ, emoții datorate lecturilor citite, vizitelor la muzeele de artă, participării la formații de dansuri populare, la cercurile de arte plastice și de muzică, excursiilor efectuate. Activitățile ce țin de științele exacte produc emoții constructive, dacă ne gândim
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
referă la emoțiile constructive, plăcute oricărui individ, emoții datorate lecturilor citite, vizitelor la muzeele de artă, participării la formații de dansuri populare, la cercurile de arte plastice și de muzică, excursiilor efectuate. Activitățile ce țin de științele exacte produc emoții constructive, dacă ne gândim că simplul fapt de a ajunge la rezultatul corect al exercițiului sau problemei, dă un sentiment de încredere, o pace sufletească, o liniște interioară. Emoțiile care stăpânesc la un moment dat copilul sunt date de faptul că
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
activitățile de cooperare, de învățare în grup și de muncă interdependentă. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5, Brainstorming, Frisco, Sineling, ș.a.m.d.) stimulează creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor copiilor și formarea de capacități ca: spiritul critic constructiv, independență în gândire și acțiune, găsirea unor idei creative, îndrăznețe de rezolvarea a sarcinilor de învățare. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și
Învăţarea interactivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mariana Comănici () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1140]