3,427 matches
-
la trezirea ei furtuna încetase și s-a bucurat găsind lângă fotoliu o ofertă generoasă de excelente ciocolate braziliene. La aterizare, am fost preluați de serviciul "VIP" al aeroportului, ne-am recuperat bagajele și cu un taxi am plecat spre Consulatul General al României, unde fusesem anunțați. Era trecut de ora 22,00, așa că am sunat de mai multe ori până a apărut portarul să ne deschidă. N-am apucat decât să ne "cazăm", că au și început să curgă telefoanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
decât să ne "cazăm", că au și început să curgă telefoanele de la amicii din Santiago ce doreau să afle cum am călătorit, dacă suntem bine instalați... Telefoanele au continuat să zbârnâie până la plecarea spre Madrid și probabil că cei de la Consulat au avut ce raporta superiorilor! Cele trei zile petrecute la Rio le-am folosit din plin cu vizite la muzee, plimbări pe malul oceanului, ascensiuni pe Corcovado, la statuia lui Isus, și pe Cabesa de Azucar. Am făcut chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înalt. În perioada respectivă după diplomații străini, ziariștii străini care veneau în România erau cele mai bine păzite, urmărite și controlate persoane. Având în vedere necesitatea deținerii unei vize de intrare în România, ziaristul respectiv trebuia să se prezinte la Consulatul ambasadei noastre la Viena în acest caz să completeze un formular detaliat și să aibă o discuție cu un "funcționar consular" toți cu "ochi albaștri". Formularul și discuția se referea la nume, prenume, data și locul nașterii profesia, obiectivul vizitei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
române căpăta profunde implicații diplomatice, prin amestecul, mai mult sau mai puțin direct, al Puterilor Garante. Atitudinea intransigentă a Cabinetului de la Berlin s-a manifestat printr-o serie de acțiuni menite să desconsidere autonomia României. Guvernul german, prin intermediul girantului Consulatului de la București, declara că nu recunoaște dreptul României de a coresponda direct cu cabinetele europene. În consecință, nota diplomatică a ministrului de externe român adresată consulului Radowitz fusese remisă direct la Constantinopol. Așa cum observa consulul francez Le Sourd, trufașul imperiu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În prima jumătate a secolului XIX. Conform datelor statistice Întocmite pe baza recensământului din 1859, existau În Moldova aproximativ 125.000 de evrei la o populație totală de 1.325.096 locuitori, ceea ce Însemna 9,43%. Potrivit lui Louis Castaing, girantul Consulatului francez la Iași, În perioada ulterioară numărul evreilor a crescut la 190.283. De reținut că majoritatea evreilor din Moldova erau askenazi proveniți din Galiția și Polonia, o comunitate greu asimilabilă, ce-și păstra obiceiurile și tradițiile, compusă mai ales
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
câte 12-15 persoane Într-o singură Încăpere; apreciind că „era un spectacol demn de a fi pus sub ochii ziariștilor umanitariști, care făceau să răsune În presa străină declarații Împotriva Guvernului”. Situația precară a evreilor era cunoscută și de cancelarul Consulatului francez din Iași, Castaing, care constata că evreii nu au nici un mijloc vizibil de existență și de care ar fi de dorit ca țara să poată fi descotorosită”. Artizanul Întregii campanii de presă ostilă cercurilor conducătoare de la București era neobositul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
adresa domnul Al. Em. Lahovary pentru a face presiuni asupra sultanului. Ori, Legația noastră a reușit să-i smulgă lui Abdul Hamid decretul de recunoaștere a naționalității cuțovalahilor tocmai grație intervențiilor sale. Acest succes diplomatic românesc, odată obținut la Constantinopol, consulatul general nu mai avea, în cadrul reformelor macedonene, aceeași valoare de post de luptă. Pentru corpul consular român, titlul de consul general la Salonic avea valoarea bastonului de mareșal. Așadar, era normal și drept ca acest post să aparțină, din nou
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aer stînd la ancoră în portul Taronto, iar aceste atentate au costat viața a peste 800 de marinari, inclusiv a amiralului și Statului său Major. După cercetări minuțioase, Siguranța generală a stabilit că centrul de spionaj inamic pentru Italia era Consulatul general al Austriei de la Zürich. S-a pus atunci la cale un plan, în cel mai bun stil de film polițist. Un ofițer de armată devenit mai tîrziu amiral, ambasador și senator al regatului a acceptat misiunea periculoasă de a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
s-a copt însoțit de trei pușcăriași aleși în prealabil din penitenciarul de la Nisida printre spărgătorii de case de bani cei mai pricepuți, și deghizați în soldați dezertori de la Stelvio, ofițerul de marină, în timpul unei nopți de week-end, pătrunse în Consulatul Austriei, unde, cu perdele negre puse la fereastră și ustensile de sudură, spărgea safe-ul Consulatului, al cărui conținut l-a transportat la Legația sa de la Berna. Prețioasa listă a agenților spioni din Italia se afla astfel în mîinile poliției
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de case de bani cei mai pricepuți, și deghizați în soldați dezertori de la Stelvio, ofițerul de marină, în timpul unei nopți de week-end, pătrunse în Consulatul Austriei, unde, cu perdele negre puse la fereastră și ustensile de sudură, spărgea safe-ul Consulatului, al cărui conținut l-a transportat la Legația sa de la Berna. Prețioasa listă a agenților spioni din Italia se afla astfel în mîinile poliției. În fruntea ei se găsea numele monseniorului Gerlach... Încercînd pînă în ultimul moment să cruțe Sfîntul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru a deveni viitorul Duce... Printre personalitățile de marcă figura delegatul permanent al Italiei la S.N., fost ofițer de marină trecut în diplomație după succesul răsunător pe care l-am povestit mai sus al spargerii centrului de spionaj austriac la Consulatul general din Zürich, după ce stătuse foarte aproape de Mussolini în calitate de director al cabinetului său. Foarte activ și inteligent, acest personaj apăra bine interesele italiene la Geneva. Cînd conflictul italo-abisinian a fost adus în fața S.N. l-a anunțat pe Duce că există
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
viitorului publicist și militant cultural. În timpul studiilor frecventează cercul de la revista „Floare-albastră”, unde îi cunoaște pe Ilarie Chendi și pe St. O. Iosif, scrie articole pentru „Tribuna poporului” (Arad, 1901). În 1902 pleacă la Budapesta, unde activează ca secretar al Consulatului General al României (1902-1906), redactor și editor al revistei „Luceafărul”, întemeietor, în 1905, al tipografiei publicației, în care ies primele cărți ale lui Octavian Goga (Poezii), Ion Agârbiceanu (De la țară), George Murnu (traducerea Iliadei de Homer) ș.a. Mutat la Sibiu
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
meu a fost eliberat din închisoare. Spre a fi însă în continuare împiedicat să emigreze, a fost supus interdicției adică îi era interzis a se duce la București fără autorizația șefului de miliție de la Târgoviște , autorizație indispensabilă pentru demersurile la Consulatul Francez și diverse autorități române, autorizație care bineînțeles că nu i se dă. Mai mult decât atât, i s-a spus că, dacă la 60 de zile de la ieșirea din închisoare nu are slujbă, va fi automat condamnat pentru parazitism
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
român le făcea greutăți în calea realizării dreptului lor garantat de Pactele ONU și de Actul final de la Helsinki. Funcționarii Amabasadei SUA au oprit adunarea de alte semnături, impresionați fiind de numărul mare de oameni ce se strânseseră în curtea consulatului. Pentru a-i face pe oameni să se împrăștie, li s-a spus că apelul va fi transmis Congresului prin poșta română, știut fiind că așa ceva nu poate scăpa de filtrul Securității române. Prin poșta română au fost expediate doar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
apelul va fi transmis Congresului prin poșta română, știut fiind că așa ceva nu poate scăpa de filtrul Securității române. Prin poșta română au fost expediate doar trei xerocopii, de către Manolache Florian, Constantin Lucian și Proca Mircea. Originalul a rămas la Consulatul SUA din București. Securitatea română a descoperit doar xerocopiile pe care le-a putut opri cu excepția, se pare, a uneia, aceea expediată de Manolache Florian, deoarece s-a întors cartea poștală cu confirmarea de primire ștampilele Congresului SUA. Cercetările făcute
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rămăseseră în Suedia, primesc de la București bilete de avion alături de indicația de a se întoarce urgent în țară. Convingerea românilor ortodocși din Suedia și Danemarca este că preotul lor a fost reținut în România împotriva propriei sale voințe. Adresându-se consulatului român din Stockholm, reprezentantului comunității respective i s-a răspuns că preoții Bisericii române sunt subordonați din punct de vedere administrativ și canonic exclusiv Patriarhiei. În fața acestei situații, credincioșii de rit ortodox din Danemarca, unindu-se într-un glas cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aceste pașapoarte fără cetățenie, eliberate pentru a putea pleca cu ele în SUA definitiv. Majoritatea dintre noi am depus formularele de plecare definitivă, începând din anul 1979, obținând aceste pașapoarte fără cetățenie de abia în anul 1984. Informându-ne la Consulatul SUA cum putem obține o viză de intrare, ni s-a răspuns că prima dată trebuie să avem pașapoartele de la statul român și pe urmă să ne informăm despre obținerea vizelor de intrare. După obținerea pașapoartelor, ne-am reîntors la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
SUA cum putem obține o viză de intrare, ni s-a răspuns că prima dată trebuie să avem pașapoartele de la statul român și pe urmă să ne informăm despre obținerea vizelor de intrare. După obținerea pașapoartelor, ne-am reîntors la Consulatul SUA pentru a obține vizele de intrare, dar acolo ni s-a răspuns că nu se mai poate emigra în SUA, numai în cazul în care deții rudenii de gradul I, și aceste rudenii să aibă cetățenia americană. Aceste persoane
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Majoritatea dintre noi au rude în SUA de gradul I, II III, dar aceste rudenii încă nu au obținut cetățenia americană deoarece majoritatea sunt plecați după 1980 și încă nu au primit cetățenia. Noi am fost de nenumărate ori la Consulatul SUA, nimeni nu ne-a informat că trebuia să fie deschis un dosar. Ni s-a spus că vor deschide ei dosarele după ce am obținut pașapoartele. Acum, în anul acesta, se cere dosar pentru a putea primi o viză de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tot ce am avut aici? De când am obținut pașapoartele și până acum, noi am plătit statului român vize de ședere în România, la fiecare două luni, suma de 965 lei. Anul acesta, după o lungă așteptare, am fost informați că Consulatul RDG dă vize de tranzit pentru RFG și Suedia. Ne-am dus toți la București și am obținut aceste vize de tranzit. Ne-am cumpărat bilete de avion până la Berlin iar de la agenția CFR am cumpărat biletele de tren până la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toate ușile, mijloc cu care încearcă și astăzi persistent să intre și să înfrângă tot ceiace bunii români dela Conducerea Țării au hotărât, pentru a reda Românilor industria, comerțul și în general economia și averea națională românească. Astfel: - Intervenții prin Consulatele streine. - Intervenții mascate cu o oarecare formă legală a unora din autorități, între prinderi, organizații, persoane marcante sau cu influență. - Insinuări, greutăți în ce privește mersul normal al vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
STAT MAJOR SECȚIA I-a către CORPUL TERITORIAL Stat Major Cu onoare se face cunoscut următoarele: - Evreii care solicită să fie exceptați dela munca obligatorie pe motivul că sunt „supuși străini”, vor dovedi această calitate cu: 1. - pașaportul vizat de Consulatul țării a cărei supușenie o invocă și 2. - biletul de liberă petrecere, ambele acte, se înțelege, cumulativ. - Cei ce nu arată actele de mai sus, ci numai carnetul de identitate roșu, nu sunt supuși străini, în înțelesul dispozițiilor cuprinse în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
-și preschimba actele; Față de ordinul M.St.M. Nr. 962915/943, trimis cu ordinul C.4.A. Nr. 130033/943, care prevede că ev reii supuși străini, pentru a fi exceptați de M.O. trebuie să prezinte pașaport vizat de Consulatul Țării a cărei supușenie o invocă și Bilet de Liberă petrecere, ambele acte comulativ, și; Față de ordinul Dvs. Nr. 138847/943, care pre vede recunoașterea cetățeniei evreilor, se va face fie după pașaport fie după Biletul de Liberă Petre cere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
moartea cailor. După Unire, poșta a fost organizată prin legea din 1864, statul rezervându-și dreptul de monopol. Acum se publică pentru prima oară și „Buletinul telegrafo-poștal". În perioada 1836 - 1869 în ambele principate au funcționat birouri poștale atașate pe lângă Consulatele străine, iar în Iași și București a funcționat câte o Casă a menzilurilor. În 1892 s-a organizat serviciul poștal rural. Legea de organizare a poștei din 1920 a constituit începutul descentralizării în poșta română, dar legi de organizare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
abordare detaliată. 519 Prezenta europeană în regiune dateză cu mult înainte de unificarea europeană (începând cu anii '50) sau de proclamarea statului Israel, astfel că state precum: Franța, Marea Britanie, Belgia, Spania, Suedia și Italia, între 1900 și 1950 și-au deschis consulate în Ierusalim (oraș care atunci, ca și acum de altfel, avea o semnificație aparte). 520 Levi Idan, The EU Policy în the Middle East. Problematic Nature and Potențial Role, Dissertation zur Erlangung des Grades des Doktors der Philosophie im Fachbereich
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]