33,831 matches
-
al cuvîntului. Iar spiritul posac al unui eventual muzeu, încă fidel unor principii îmbătrînite, are în Onisim Colta, sub aparența inofensivă a unui mimetism verificat, unul dintre cei mai radicali factori de perturbare. Un adevărat distrugător de tabuuri și un contemporan greu de îmblînzit. P.S. În articolul meu Ce se mai întîmplă cu Brâncuși, România literară, nr. 38, 27 sept.-3 oct. 2000, s-a strecurat o informație eronată căreia îi facem acum cuvenita corecție: Dl Lucian Radu Stanciu, deținătorul obiectelor
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
C. Rogozanu Noua carte a criticului și istoricului literar sibian Mircea Braga urmează o modă dominantă în eseistica română contemporană: aceea de a strînge articole și alte tipuri de texte sub umbrela unei obsesii culturale. Este o armă cu două tăișuri: autorul încearcă să abolească eterogenitatea unor panseuri scrise într-un anumit interval de timp, aducîndu-le la un numitor comun
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
nestinsă în sufletul memorialistului, care-și făcuse un titlu de onoare din întîmpinarea și încurajarea înnoirilor civilizației. Oprindu-ne asupra personajelor acestei scrieri evocatoare, ne dăm seama că C. Beldie se arată îndeobște reticent față de scriitorii cu care a fost contemporan. Să fie în chestiune un resentiment secret al celui prea puțin realizat pe tărîm literar, redus la postura de animator și administrator, apoi, în paginile memorialistice, la cea de martor? Ori de un realism ce divulgă implacabil datele umane dezamăgitoare
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
ale unui radicalism anti-vestic care combina teme castro-guevariste cu nedisimulate propensiuni corporatist-autoritare. Mă gîndeam la aceste alianțe ciudate citind un articol recent din New York Times despre Partidul Național Democrat, formațiune clar extremistă (ca idei, dacă nu ca metode) din Germania contemporană. Autorul este ziaristul Roger Cohen, corespondentul cotidianului american în Germania, autor al unei memorabile cărți despre tragedia din Bosnia. Ce face articolul lui Cohen în special interesant este observarea noii sinteze, post-Război Rece, undeva poate și post-ideologică, deci post-modernă, între
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
al unui temperament îndelung cultivate. Trimiterile lui von Schönborn sunt de altfel dintre cele mai variate, de la scrierile de relevanță teologică și filosofică și până la autorii de psihologie abisală, de pedagogie, filosofie a științei, politică, economie, sociologie, istorie veche și contemporană, teozofie, artă avangardistă ș.a.m.d., continuând cu actele emise de organisme internaționale precum Uniunea Europeană și O.N.U., cu chestiuni legate de eutanasie, avort, New Age, media, comunicare și Internet (aflu cu acest prilej, mă întreb de ce ca pe
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
este o reflecție pe tema stadiului actual al filozofiei: principala preocupare a lui Putnam este aceea de a depista erori, ticuri de gîndire, drumuri care nu duc nicăieri, superstiții moștenite cu secole în urmă. Un efort de igienizare a filozofiei contemporane, mai degrabă decît o contribuție directă sau originală în sensul obișnuit al termenului. Se pare că asemenea momente de reflecție meta-teoretică, de contemplație disciplinară, definesc lumea umaniștilor (și ceea ce unii s-ar grăbi să numească "criză") în perioada actuală. Deși
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
tot minciună e. De altfel, finalul filmului - cei doi obligați să se despartă tocmai datorită regulilor impuse de "ficțiunile" lor (ea inventând minciuni din mitomanie, iar el din dragoste) - este unul dintre cele mai comico-tragice finaluri văzute într-un film contemporan. Pentru cinefilii bucureșteni "sărbătoarea filmului francez" s-a terminat. Dar, nu peste mult timp, va începe cea a filmului spaniol, urmată îndeaproape de cele ale filmului elvețian, italian și britanic. Lungă și bogată se anunță această toamnă cinematografică!
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
de ani de la ultima însemnare a lui Freud, și tot atâția de la dispariția sa - pe 23 septembrie). În urma sa a rămas o operă fără de care vremurile noastre nu mai pot fi - încă de multe decenii - înțelese. Influența freudismului asupra mentalității contemporane se dovedește și azi uriașă și incredibil de proteică, iar multe dintre valorile societăților occidentale pe care ne străduim atât de mult să ni le însușim sunt, direct sau indirect, motivate psihanalitic. Ar fi foarte bine (pentru noi) să nu
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
preferat de autoare), vlahu (utilizat de vecini); e delimitată o categorie de porecle (Cuțo-vlahu, țințaru, Gogâ, garagunu) și este înregistrat un mare număr de denumiri după localități (aminceanu, cândruveanu, crușuveanu, fârșirotu, muscupuleanu etc.) Independent de disputele științifice amintite, limbajul colocvial contemporan, și în special acea parte a sa care se reflectă în presă, pare a avea propriile preferințe și frecvențe. Se observă ușor că termenul jurnalistic predilect pentru a-i desemna pe aromâni - sau cel puțin pe cei din România - e
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
dintre dicționarele noastre preiau unul de la altul, reproducînd fără modificări, explicarea cuvîntului odaliscă prin formula: "femeie de serviciu în haremul unui sultan; (prin extensie) cadînă". Această definiție destul de discutabilă se regăsește în exact aceeași formă în Dicționarul limbii române literare contemporane, III (DLRLC, 1957), în Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), în Dicționarul limbii române, tomul VII, Litera O (DLR, 1969), în ambele ediții ale Dicționarului explicativ (DEX, 1975, 1996) ș.a.m.d.; ea pare să demonstreze riscurile conciziei exagerate, mai
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la autori din secolul nostru ("ochi languroși de odaliscă", I. Pas). Principalul defect al definiției de la care am pornit e așadar introducerea sintagmei femeie de serviciu. în semantica prototipului (o direcție contemporană a semanticii lexicale, ancorată în dimensiunile psihologice și sociale ale limbajului), sensul unui cuvînt apare nu ca o listă de proprietăți formalizabile, ci ca un fel de imagine-tip, prin confruntarea cu care identificăm aplicarea etichetei verbale la o realitate
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
Mircea Bochiș. De la un simplu simpozion de sculptură în marmură, al cărui scop imediat privea recuperarea simbolică a unei materii prime valorificate exclusiv în regim industrial, s-a ajuns în numai trei ani la proiectul unui muzeu privat de artă contemporană. Salonul de gravură mică, al cărui caracter internațional nu este doar unul de fațadă, ci chiar specificul său cel mai adînc, este atît o formă de semnalare a unui loc și de solidarizare în jurul unei idei, cît și o sursă
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
această situație. Uzul actual le-a transformat în determinanți tipici pentru noțiunea de prietenie; totuși, în textele mai vechi nu lipsesc combinațiile cu noțiuni diferite: "să se apuce de politică la toartă" (Cezar Petrescu, Calea Victoriei). Chiar și în unele exemple contemporane sfera acțiunilor de intensificat e mult extinsă: "Nici un ziarist nu are voie să pătrundă fără o percheziție la cataramă" (Fraierul român, 14, 1991, 7). Pentru construcția la cataramă, dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul I, partea
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele" licențioase e mai mult decît o parodie spirituală, plină de aluzii și referințe contemporane. Oricum, performanța stilistică e remarcabilă, iar faptul că inteligentul și rafinatul nostru coleg s-a delectat scriind-o - evident. * Cum n-am găsit drept exemplificare un fragment cu care să nu ne șocăm cititorii și fiindcă tot a venit vorba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
tot citatul din Ezra Pound, concepția etalată aparține unui semidoct: "În perioade de criză, tulburi, unii condeieri să se așeze deasupra creației beletristice, intimidînd, prin ponegrire sau hăulire (sic!), activitatea unor poeți, prozatori, dramaturgi, clasici, nu de puține ori, și contemporani, mai ales... Cine se poate sustrage din fața unor asemenea calibani? E adevărat, există o cale de a scăpa de canibalismul critic - da, calea Ezra Pound! El a spus că nu trebuie luați în seamă cei care "n-au produs ei
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului posesiv (al nostru steag) este permisă numai în poezie" (Mioara Avram, Gramatica pentru toți, 1997, p. 173). S-ar părea însă că exemplele actuale încep să contrazică această indicație stilistică; poziția inversată apare chiar în
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
Gheorghe Grigurcu Aproape uitat azi, poetul (remarcabil) și criticul (debonar) Victor Felea are, cu toate acestea, un loc bine marcat în istoria literaturii române contemporane, figurînd în căsuța mendeleeviană a revistei Steaua. Explicația imaginii sale tot mai estompate o putem găsi nu doar în comentariile exclusiv binevoitoare (deși nu adulatoare) pe care le-a emis, "șterse" prin marea lor luminozitate, ci și în personajul pe
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
acela al lui Victor Florean din Baia Mare, om de afaceri în domeniul industriei marmorei, care, pe lîngă susținerea unui simpozion de sculptură și a unui salon internațional de gravură mică, a pornit și la realizarea unui muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă este încă marcată de timiditate, apropierea, după criteriile firești ale economiei de piață, dintre omul afaceri și omul de artă începe, totuși, să funcționeze. în acest context s-a născut recent și cel de-al treilea moment indispensabil oricărei
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
ale economiei de piață, dintre omul afaceri și omul de artă începe, totuși, să funcționeze. în acest context s-a născut recent și cel de-al treilea moment indispensabil oricărei piețe de artă: o casă de licitație specializată în arta contemporană. Inițiativă a doamnei Magdalena Ștefănescu-Darvari și a pictorului Aurel Pătrașcu, organizatorii binecunoscutului Tîrg de Arte Vizuale și unii dintre cei mai dinamici și mai devotați operatori în spațiul fenomenului artistic de astăzi, acestă Casă de licitație a debutat cu organizarea
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
Horia Bernea, Mariana Macri, Ion Gheorghiu, Florin Ciubotaru, Aurel Vlad, Dan Gavriș și Aurel Pătrașcu. Dincolo de rezultatele concrete ale primei ședințe de licitație, efectele ei vor fi, în afara oricărei discuții, de o importanță fundamentală pentru dinamica și metabolismul fenomenului artistic contemporan. Faptul că arta iese din spațiile ei consacrate, uneori destul de încremenite, alteori izolate în relația exclusivă cu un public captiv, că ea pătrunde în teritorii proaspete, că stabilește parteneriate noi și diversificate și, lucrul cel mai important, că ea intră
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
fără consecințe, indiferent dacă la început lucrările se vor vinde sau nu. Din aceste pricini, dar și din altele pe care acum poate că nici nu sîntem în măsură să le determinăm limpede, inaugurarea unei Case de licitație pentru arta contemporană constituie un pas uriaș către profesionalism și către libertate. Iar acest pas nu-i privește exclusiv pe artiști.
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
personală și națională. Trecutul nu ne spune ce anume trebuie să facem, ci ceea ce trebuie să evităm. Deocamdată ne lipsește unitatea interioară și exterioară. Trăim în discordie, ranchiună și arivism. Tipul uman dominant: omul-massă... Ce părere aveți despre literatura franceză contemporană? Literatura franceză a trecut în ultimul secol prin mai multe curente artistice. Înainte de război suprarealismul revoluționar, după război, "literautra și autorul angajat" au împărțit scriitorii în două tabere distincte: cei de stînga-comunistă, majoritară și cei de centru-dreapta, minoritară. A urmat
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
că va exista în viitor un sine care să treacă în ochii tuturor, inclusiv în ai mei, drept mine însămi, sau să rămînem mereu aceeași? Supraviețuirea sau identitatea de sine? Sau se reduc cele două la una singură? În filozofia contemporană chestiunea supraviețurii, formulată în termenii experimentelor mentale din categoria celor despre fiziune, aparține unui mai larg cîmp de probleme privitoare la identitate. Scepticismul lui David Hume a dat tonul unei tradiții importante în gîndirea occidentală, care consideră că a căuta
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
inutilizabile și în afara chestiunii. Despre naștere ar trebui scris într-un stil oracular, încercînd să nu explici nimic, să rămîi în clar-obscur, în echivoc, așa cum facem cînd scriem despre un subiect pe care nu l-am descălecat bine, așa cum fac contemporanii mei". Ideea că trebuie să scrie, totuși, articolul îl obseda. De aceea, cînd și cînd, meditațiile sale despre subiect revin: "Orice furie împotriva mea sau a celorlalți sfîrșește la mine în furie contra nașterii mele; mai mult, tot ce mi
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
totale, complete, care ți-a intrat în casă și te îndeamnă la meditație tăcută. Pentru Steiner tăcerea este o condiție sine qua non a lecturii, o condiție capitală, fără de care nu se poate stabili dialogul interior cu cartea. Întreaga educație contemporană a sacrificat acest deziderat. Pascal parcă prevedea ce avea să se întîmple, atunci cînd spunea: "Nenorocirea oamenilor este că nu știu să rămînă în nemișcare (en repos) într-o cameră". În America au fost publicate studii din care reiese că
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]