4,953 matches
-
a deprinderilor motrice implicate în aceste situații. Clasificând deprinderile motrice din punct de vedere al preciziei pe care o implică execuția unei anumite deprinderi a condus la apariția a două categorii: deprinderi motrice grosiere și fine. Deprinderile motrice grosiere implică contracția grupelor musculare mari și îndeplinirea unui scop pentru care precizia mișcării nu este așa importantă, pentru o execuție corectă a deprinderii așa cum este pentru deprinderi motrice fine. Deprinderile motrice de bază: ca mersul, săritura, aruncarea și majoritatea deprinderilor sportive sunt
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Totuși, când deprinderi ca lovirea unei mingi de tenis și mersul pe bicicletă sunt luate în calcul, cărei categorii aparțin? În această situație, clasificarea conform intervalului cu cele două extreme ne vine în ajutor. Evident aceste tipuri de deprinderi implică contracția grupelor musculare mari dar și un grad înalt de precizie a mișcării este necesar. Pe baza caracteristicilor deprinderilor fine și grosiere, lovirea unei mingi de tenis și mersul pe bicicletă, sunt în cadrul intervalului mai aproape de extrema deprinderilor grosiere. Capitolul II
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și un mai bun control al motricității cortico spinale. Munca de disociere este consacrată și aptitudinii de relaxare a mușchilor care nu intervin în mișcare. Această relaxare permite diminuarea diskineziilor și lupta împotriva oboselii. Scrisul implică asocierea armonioasă a numeroaselor contracții sinergice și antagoniste ce implică în același timp neuronii primordiali și extrapiramidali. Acest model motric a fost numit de Krhlinber (1971) „mișcare de urmărire”. Înscrierea lor la nivelul schemei corporale mai întâi conștiente apoi integrată la nivelul automatic ar fi
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
în mișcările încete se mărindu-se capacitatea de a folosi feed back-ul. 5.1. Sursele erorilor în mișcările rapide Transformarea programului motor din SNC în mișcări ale corpului este un proces complex. Acesta răspunde de ordinea în care sunt realizate contracțiile musculare și mărimea forței ce trebuie generată în mușchii participanți la mișcare. În acest sistem se produc invariabil unele „dereglări”, care conduc la erori în mișcări rapide. Practica demonstrează că deși sportivul încearcă să producă aceeași forță în încercări succesive
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
deși sportivul încearcă să producă aceeași forță în încercări succesive, acest lucru nu este posibil. Există o variabilitate dată de procesul zgomotos care transmite impulsurile SNC către unități motrice musculare, în exercitarea forțelor pe os prin tendon și variabilitatea în contracțiile generate de diferite activități reflexe. Experiența demonstrează că „procesele zgomotoase” nu sunt constante, ele se măresc odată cu creșterea forței de contracție, până la 70 % din maximul realizat de subiect. Apare o relație „U” întors: la o contracție aproape de maxim eroarea scade
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
zgomotos care transmite impulsurile SNC către unități motrice musculare, în exercitarea forțelor pe os prin tendon și variabilitatea în contracțiile generate de diferite activități reflexe. Experiența demonstrează că „procesele zgomotoase” nu sunt constante, ele se măresc odată cu creșterea forței de contracție, până la 70 % din maximul realizat de subiect. Apare o relație „U” întors: la o contracție aproape de maxim eroarea scade, iar la contracții moderate ea crește. Să considerăm o mișcare ca: lovirea unei mingi staționare cu o legănare orizontală a brațelor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
tendon și variabilitatea în contracțiile generate de diferite activități reflexe. Experiența demonstrează că „procesele zgomotoase” nu sunt constante, ele se măresc odată cu creșterea forței de contracție, până la 70 % din maximul realizat de subiect. Apare o relație „U” întors: la o contracție aproape de maxim eroarea scade, iar la contracții moderate ea crește. Să considerăm o mișcare ca: lovirea unei mingi staționare cu o legănare orizontală a brațelor și mâinilor în care este ținută o rachetă de tenis. În acest lanț kinetic operează
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
diferite activități reflexe. Experiența demonstrează că „procesele zgomotoase” nu sunt constante, ele se măresc odată cu creșterea forței de contracție, până la 70 % din maximul realizat de subiect. Apare o relație „U” întors: la o contracție aproape de maxim eroarea scade, iar la contracții moderate ea crește. Să considerăm o mișcare ca: lovirea unei mingi staționare cu o legănare orizontală a brațelor și mâinilor în care este ținută o rachetă de tenis. În acest lanț kinetic operează mai mulți mușchi la nivelul trunchiului și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cât să avem o forță finală rezultantă pe linie cu mișcarea. Dacă oricare din aceste forțe este greșită, direcția mișcării va fi greșită și ținta ratată . Eroarea crește cu cât timpul mișcării descrește. Acest exemplu demonstrează că: ) forțele relative de contracție ale diferiților mușchi participanți sunt un factor major în determinarea traiectoriei finale a membrului; ) inconsistența forțelor zgomotoase, ele cresc cu cât forța de contracție crește; ) când timpul mișcării scade este necesară mai multă forță; ) mai multă forță generează mai multă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ținta ratată . Eroarea crește cu cât timpul mișcării descrește. Acest exemplu demonstrează că: ) forțele relative de contracție ale diferiților mușchi participanți sunt un factor major în determinarea traiectoriei finale a membrului; ) inconsistența forțelor zgomotoase, ele cresc cu cât forța de contracție crește; ) când timpul mișcării scade este necesară mai multă forță; ) mai multă forță generează mai multă variabilitate care determină mișcarea să devieze de la traiectoria intenționată, cauzând erori. Există două excepții ale raportului invers proporțional între viteza și acuratețea mișcării, așa cum
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
modelelor adaptabile mișcării rămân invariabile sau constante, întrucât mai multe trăsături superficiale (ca viteza, amplitudinea și încărcătura mișcării) sunt modificate. Când timpul mișcării este modificat, de exemplu, aproape orice alt aspect al mișcării se schimbă, de asemenea forțele și duratele contracțiilor, viteza membrelor și distanțele pe care membrele se mișcă, toate se pot schimba remarcabil întrucât mișcarea se accelerează. Ce se întâmplă dacă o trăsătură a acestor mișcări este prezentată ca fiind constantă chiar dacă marea majoritate se schimbă? Dacă o asemenea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
scurt decât mișcarea 2. Să ne imaginăm că măsurăm și înregistrăm electromiograma din cei mai importanți trei mușchi implicați în fiecare acțiune (în principiu aproape orice trăsătură a mișcării poate fi măsurată). Dacă măsurăm mai multe din aceste durate de contracție, putem defini timpul relativ ca un set de proporții, fiecare dintre ele fiind durata unei părți de acțiune divizată din durata totală. De exemplu, în mișcarea 1, proporțiile b/a= 40, c/a= 30 și d/a= 60 pot fi
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
fetusului( BOITOR I.,1984, SEICIU, FL., și col. 1987 , RUNCEANU, L., Gh., COTEA V. CORNELIU, 2001). În această perioadă au loc următoarele modificări morfofuncționale: infiltrația tisulară a cervixului datorată efectului congestiv al estrogenilor ; fluidifierea mucusului cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului uterin punga alantoidiană progresează prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fluidifierea mucusului cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului uterin punga alantoidiană progresează prin canalul cervical și vaginal contribuind la deschiderea cervixului. Prin ruperea acestei pungi are loc eliminarea lichidului, numit " primul val de ape". A doua pungă fetală (alanto-amniotică) are culoare gălbuie (datorită meconiului) și care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alanto-amniotică) are culoare gălbuie (datorită meconiului) și care prin rupere elimină lichidul amniotic, constituind " al doilea val de ape" , urmat în mod normal de expulzarea fetusului. După WALTER L., HULEZ-2007 în stadiul 1 are loc rotația fetusului în vederea expulzării, începerea contracțiilor uterine și ruperea pungilor fetale ( tab.1). Tabelul 1 Evenimentele secvențiale ale parturiției la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în vederea expulzării, începerea contracțiilor uterine și ruperea pungilor fetale ( tab.1). Tabelul 1 Evenimentele secvențiale ale parturiției la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea pungilor fetale Stadiul 2. expulzarea fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul este angajat în conductul pelvin cu membrele exteriorizate, iar într-un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER L.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină și involuția uterină postpartum. Mecanismul desprinderii angrenajului placentar este complex, la care participă factori enzimatici, vasculari și mecanici (BOGDAN AL., și col. 1981; SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în condiții normale necesită realizarea următoarelor condiții : maturarea placentoamelor pentru cel puțin 5 zile antepartum printr-o secreție crescută de estrogeni; contracțiile uterine din timpul parturiției să aibă loc în mod fiziologic (intermitente " în valuri " și cu intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]