2,265 matches
-
planificarea clasică la proiectarea actuală: • etapa clarificării pregătirii explicite a instruirii, de la J. Dewey până în anii '60, cu căutarea condițiilor ei de eficiență, pe baza unei noi concepții asupra curriculumului, a raportării la pragmatism și la învățarea prin cercetare, • etapa conturării unei teorii a proiectării inițiale, în anii '60-'80, bazată pe studiul condițiilor de eficiență a instruirii, pornind de la concepția behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
baza unei noi concepții asupra curriculumului, a raportării la pragmatism și la învățarea prin cercetare, • etapa conturării unei teorii a proiectării inițiale, în anii '60-'80, bazată pe studiul condițiilor de eficiență a instruirii, pornind de la concepția behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările proiectării behavioriste și apelul la noile teorii cognitivismul, constructivismul sau noile tehnologii TIC. Ch. Reigeluth se află între primii care sistematizează problema a ceea ce
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ea prin faze generale, distincte prin conținutul specificat apoi: ► Schițarea modului de concepere a acțiunilor mai ales de învățare, fără a elimina și pe cele de predare strict necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specificat apoi: ► Schițarea modului de concepere a acțiunilor mai ales de învățare, fără a elimina și pe cele de predare strict necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
antrenabile și particularitățile lor (o abordare de tip "sandwich"), s-au formulat ipoteze, s-au anticipat potențiale soluții, criterii de combinare și de evaluare a elementelor și proceselor, s-a recurs la identificarea experiențelor anterioare de proiectare, a avut loc conturarea unui prototip de proiect, cu precizarea de eventuale consecințe, scopuri, conținuturi. ► În Design and Development, profesorii au formulat soluții alternative, au ales strategiile potrivite, au proiectat secvențe (microproiecte), au dezvoltat programul integral, au formulat probe pentru evaluare, au comparat cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru înțelegere. Anticiparea perspectivei practice ulterioare. 3. Faza experimentală de introducere în cercetarea științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea de generalizări. 4. Efectuarea de reflecții pentru analiza scopurilor și a sarcinilor, a condițiilor, a procedurilor de rezolvare, în baza dialogului critic. Conturarea a noi idei asupra experienței de construcție, a oportunităților, a modificărilor posibile. Autoevaluarea. Modelul CECERE, ca model constructivist (experimentat direct și prezentat în Joița, E, 2005, pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o reconcepe sau o adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării inductive, cu valorificarea intensivă a punctelor de sprijin date, ► ruta-spirală cu adăugarea de la etapă la alta a plusului câștigat, cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
una descriptivă, la nivelul global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire a rezolvării situației, fără detalierea dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor metodologice și manageriale, prin adaptarea la evoluția nepredeterminată a elevilor implicați direct sau a contextului. Proiectarea activităților educaționale era firesc să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare constructivistă a studenților-viitori profesori și anume
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere și aplicare, • participare activă în comunicare și colaborare, • utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui sistem de principii de eficiență și calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îi acordă acestui model LCL încă și alte valențe, pe fondul noilor paradigme ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Joița, 2000, pp. 155-175). Se poate recunoaște însă existența în activitatea educativă a autorității teoretice, științifice (a expertului), în bună parte a celei normative, a celei raționale, epistemice, a contractului, a modelului, a liderului ca arbitru. Din perspectivă managerială, constatăm conturarea unui principiu: educatorul-manager va avea succes numai dacă va îmbina diferitele tipuri și va rezulta "autoritatea prin competență managerială" sau va utiliza independent sau în combinație restrânsă fiecare dintre tipuri după specificul situației, al rolului, al funcției de îndeplinit în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să verific dacă și alte activități extracurriculare sunt în măsură să formeze la elevi atitudini creative și comportament creativ. Am urmărit, de asemenea, să constat măsura în care antrenamentul creativ îi poate conduce pe elevi către identificarea intereselor vocaționale, în vederea conturării unor elemente simple ale unui plan al carierei, încă de la finele ciclului primar. Ne-am propus în prezenta lucrare să urmărim creșterea nivelului factorilor intelectuali ai creativității: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare, după parcurgerea unui șir de 12 activități extracurriculare desfășurate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
standardelor care se aplică indivizilor, ci pe baza celor care îi sunt fixate prin propria sa natură și propriile sale țeluri supreme" (Treitschke 1916:99). Cei mai mulți însă dovedesc diferite grade de disconfort cu faptul că "marea majoritate persistă în ideea conturării unei distincții clare între bunăstarea celor care împărtășesc aceeași colectivitate cu ei și bunăstarea umanității" (Tucker 1977:139-40). Mulți se folosesc de limbajul tragediei, de exemplu, în titluri precum Truth and Tragedy (Adevăr și tragedie), Thompson și Meyers 1977) și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
însoțesc și întăresc ceea ce stilistica numește știința de a vedea în text, adică structurile literare și metaliterare. Subiect în care trebuia să se armonizeze exegeza operei și cadrul teoretic avut în vedere. Alături de Simona Constantinovici, semnatara postfeței, am asistat la conturarea acestei viziuni, deloc simple, cu ezitări, neliniște, dar însoțită mereu de o bucurie specială, provocată de asumarea unui univers poetic inconfundabil. Foarte bună scriitoare ea însăși, Simona Constantinovici oferă în postfață un comentariu subtil, foarte atent la interpretările din cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postmodernismul spre particularul unei experiențe poetice de o mare bogăție și rafinament al formei, ocupând un loc central în neomodernismul românesc postbelic. Această triplă structură a lucrării a presupus stabilirea unei relații hermeneutice atent argumentată între problematica actuală a deconstrucției, conturarea esteticii neomoderniste și felul în care o voce lirică puternică, cea a Anei Blandiana, a putut să aducă poezia românească într-o zonă a incandescenței estetice care a dat ritm și semnificație adâncă, inedită, relației fixate în titlu. Analiza operei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
totodată, legături cu tradiția, dar și cu marele scris românesc interbelic. Plasându-l la începutul anilor '30, adică atunci când începe să se deruleze Generația șaizecistă, Ioana Em. Petrescu observă o evoluție interioară a postmodernismului, care are ca primă etapă neomodernismul. Conturarea esteticii neomoderniste, pe care urmează să o realizăm, vine să îi dea o unitate structurii ternare a lucrării, care și-a propus stabilirea unei relații hermeneutice valabile, între problematica actuală a deconstrucției, neomodernitate și felul în care o voce lirică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
elan ce izvorăște chiar din modul lui de a fi. * Boala aduce cu sine un element important: o mai acută conștiință de sine (chiar dacă una predominant negativă). Trebuie să zărim o bună parte din "conținutul" sine-lui profilat pe fondul durerii. Conturarea imaginii de sine în domeniul lui a avea (cu sensul lui contemporan de a consuma) oferă doar frânturi din ceea ce este sinele (ori ar trebui să fie). Faptul de a simți lipsurile, în raport cu obiceiurile cotidiene de consum, drept absențe ale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
revistă, pe două axe distincte, începând cu 1945 și până în 2001, contextul social politic și dezvoltarea terapiei de familie. Acest preambul oferă specialiștilor și studenților o viziune de ansamblu necesară pentru a înțelege factorii și cauzele ce au contribuit la conturarea acestui domeniu interdisciplinar fundamentat pe teorii din domeniul psihologiei, psihiatriei, sociologiei, medicinei și asistenței sociale. Citind cuvântul înainte semnat de Salvador Minuchin, doctor în medicină și medic de familie, director al Clinicii de Orientare a Copilului din Philadelphia (1965) și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
caracter anistoric, studiul lui Gilbert Durand se situează, practic, sub aceleași auspicii, la intersecția acelorași influențe?...) Demersul propus se prezintă ca o metodă comparativă și este esențialmente pragmatic, în ceea ce privește subiectul nostru, acest demers ne va conduce în primul rînd la conturarea a ceea ce Gilbert Durand numește "constelații mitologice", adică ansambluri mitologice ce țin de o aceeași temă, adunate în jurul aceluiași nucleu central. (Prezenta lucrare este organizată tocmai în funcție de aceste patru "constelații"), în interiorul acestor ansambluri, se cuvine, într-o a doua etapă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de la străini. Într-un cuvînt, într-o țara în care banul era disprețuit, nu se putea ca toate mijloacele de a-l cîștiga să nu fie considerate nedemne. Avem aici o listă de principii care conduc, în mod logic, la conturarea imaginii ideale a unei economii strict incluse în ea însăși, în care pînă și nevoile de bază pot fi asigurate "fără vînzare și fără trafic". Conduce, de asemenea, la o neîncredere totală chiar în însemnele monetare și în utilizarea lor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
seama de teama de îmbătrînire, de refuzul degradării trupești, de reacțiile instinctive la apropierea acelei întunecimi care este moartea. Dar cum să explicăm mai ales trecerea de la traumatismul colectiv la construcțiile imaginarului individual și trecerea inversă de la angoasa personală la conturarea unei viziuni coerente a destinului colectiv? Pare a fi dificil să garantăm că rigoarea răspunsurilor ce se dau în general este exact pe măsura complexității problemei. Pentru că, din nou, efortul interpretării psihologice trebuie să refacă și să completeze încercarea unei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]