2,909 matches
-
favorabilă din acest punct de vedere, care poate fi denumită a conștientizării privind necesitatea instituirii unor politici globale. Efectul acestei conștientizări a fost concretizat în tratate bilaterale și în raport de interesul colectiv în tratate globale care reprezintă astăzi instrumentele conviețuirii în comun, contribuind ele însele la grăbirea procesului în cauză. De-a lungul secolelor, dar cu deosebire în ultimele decenii, schimburile internaționale au fost intensificate, iar lumea panterestră, ar fi de neconceput fără o sumă de organizații cu rolul de
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
urmă. Coeziunea este asigurată în spațiul public, locul conceptual de întâlnire al cetățenilor, iar normele comunității fie sunt raționale, fie sunt eliminate. Însă, deși rațiunea urmărește adevărul, nu poate evita violența. Chiar dacă rațiunea o condamnă, chiar dacă stabilește reguli ale bunei conviețuiri, violența este intrinsecă rațiunii înțelese ca instanță supremă, și decurge din pretenția unei părți de a fi întregul. Romantismul a reacționat față de această pretenție și a căutat autenticitatea și armonia tocmai în zonele discreditate ale existenței (imaginarul, inconștientul, absurdul chiar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este rezultatul dialogului unor personalități cu opțiuni diferite, dar cu o primă opțiune comună: o lume comună este posibilă și aceasta poate fi construită de oameni care creditează rațiunea, dar recunosc legitimitatea unor repere care o depășesc. Responsabilitatea civică și conviețuirea critică a rațiunii cu credința sunt soluții pentru principala noastră problemă (solidaritatea comunității), dar și pentru cea doar enunțată, contactul problematic între societatea modernă secularizată și cele nesecularizate sau superficial secularizate. Se pare, însă, că societatea nu urmează această direcție
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
românească din Transilvania. Evoluție comparativă. 1848-1918", Anuarul Institutului de Istorie Cluj, XXXII, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 1993. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare din anii'30: text cules și stabilit, Editura Polirom, Iași, 1998. Iancu, Carol, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer, București
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
School Market..., p. 21. 12 Ibidem, p. 46. Reversul acestei atitudini se va resimți în anii '30, când, constatându-se creșterea numerică a populației evreiești în școlile române, noua deviză va fi cea de numerus clausus. 13 Daniel Hrenciuc, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 283. 14 D.J.A.N. Suceava, Fond Liceul Evreiesc Suceava (1919-1948). 15 Gheorghe Sbârnă, Marea Unire în parlamentul României, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007, p. 82. 16 Ibidem, p. 167
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Anuarul...1937 și 1938, pp. 244-245. 179 C. Iancu, Evreii din România..., p. 130. 180 În perioada de funcționare a cursului superior (1923-1928), s-au înscris în prima clasă de gimnaziu, în total, 108 elevi. 181 D. Hrenciuc, Dilemele conviețuirii..., p. 166. 182 D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul de fete "Regina Maria", Dorohoi, dosar 39/1937. 183 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Botoșani, dosar 6/1936, f. 12. 184 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 102
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conține și zone dintre cele mai puțin prospere, asociate cu o gamă largă de probleme sociale. O viziune asupra orașului viitorului este una În care toți cetățenii se pot bucura de condiții bune de viață, oportunități bune de educație, muncă, conviețuire și sănătate. De aceea câmpul informațional al orașului este important să fie aliniat cât mai bine cu cel fizic, În termenii geografici ai orașului, dar și cu nevoile reale, elementare ale cetățenilor. Aceasta ar fi o posibilitate ideală de a
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
consistent, cum ar fi cultivarea pământului. Acest efort se traduce prin muncă, ale cărei rezultate intră direct în stăpânirea individului, care se definește prin ceea ce îi este propriu. Constituirea individului ca individ nu se realizează prin izolarea impusă de nesiguranța conviețuirii în același spațiu, ci prin faptul că nevoia acută de asigurare a subzistenței presupune raportarea la sine fără a suferi de mania persecuției. Potrivit lui Pierre Manent am avea de a face, la Locke, cu o simplificare a lui Hobbes. Dacă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
2004, altă motivație a actului decât apariția națiunii moldovenești: „motivul definitoriu, cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi și munci de sine stătător pe pământurile lor din Carpați până dincolo de Nistru a celor care, în balada norodnică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Eminescu. Nu putem ignora însă faptul că aproape orice despărțire, începînd chiar cu aceea petrecută într-un cuplu, înseamnă pro tanto și o anumită formă de partaj, de împărțire a ceea ce ai avut în comun cu cineva. Iar după o conviețuire oricît de scurtă, despărțirea și împărțirea nu pot fi totale. Nu poți reface sau reconstitui părțile care, cu vreme în urmă, au alcătuit un întreg, după cum nu poți șterge contaminările dintre părți, urmele influențelor reciproce sau ale confluențelor. Altfel spus
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
comunicare dintre oameni, în cheia neschimbatului cunoscut binom: apropiere/depărtare, era tema lui Noica atunci cînd reflecta asupra semnificației block-hous-ului. Afla aici un topos cum nu se poate mai încărcat de (sub)înțelesuri pentru modul desăvîrșit de a indica limitele conviețuirii în indiviziune sau, formulat în româna colibelor, în devălmășie. Dar tot block-hous-ul, cu filosofia sa adiacentă, era și semnul unui impas al adevăratei comunicări: tovărășia astfel întruchipată, una țesută mai degrabă pe seama unor interese, era totuși primitivă în raport cu forma de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
doar pentru facilitate în culegere datelor, ci și datorită profilului orașului. Sibiul este un oraș de mărime medie, un oraș industrial înconjurat de un hinterland rural, un oraș cu o populație majoritară de etnie română covârșitoare, dar cu tradiții de conviețuire și cu un trecut multicultural și multiconfesional. Deși cu un specific de necontestat, Sibiul seamănă cu alte orașe românești. În analiza care urmează vom utiliza datele unui sondaj de opinie realizat în Sibiu de către Facultatea de Științe Politice a Universității
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
simțim, fie când a venit, fie când urmează să vină. Dialogul e firesc, tot așa cum sunt firești și convorbirile dintre noi, oamenii. Noi ne ajutăm unii pe alții, ne învățăm unii pe alții, ne dăm sfaturi, ne împlinim destinele în conviețuirea socială. Dumnezeu, fiind Creatorul nostru, Cel ce ne-a dat viață, veghează asupra noastră prin Providența Sa, este și El implicat în destinele noastre. Și, oare, nu-i drept să fie consultat, să fie rugat să intervină în viața noastră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Deseori patriotismul românesc are ca echivalent antisemitismul, ceea ce este o gravă eroare. Este o confuzie majoră să confunzi iubirea pentru ceva ori cineva cu ura pentru altceva. Însă deși nu le declară iubire românilor, acționează cu infinit tact care ameliorează conviețuirea. Sunt multe episoadele când români și evrei alcătuiesc un cuplu care se salvează reciproc din situații limită. Maria Antonescu îi va cere lui Alexandru Șafran să intervină pentru ca soțul ei să aibă un mormânt unde ea să se poată reculege
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
folosim cu blândețe aceste creaturi, dar nu ar trebui, ca să zicem așa, să nu ne aflăm sub nici o restricție de drept cu privire la ele, iar ele nu ar putea să aibă vreun drept de proprietate, acesta fiind exclusiv al stăpânilor lor. Conviețuirea noastră cu ele nu ar putea să fie numită societate, ceea ce ar presupune o anume egalitate, ci numai comandă absolută de o parte și supunere servilă de cealaltă parte... Aceasta este în mare situația în care se află oamenii față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Brândușa, Frâncu Andrei și Banu Corina ; - Premiul ÎI la concursul “Istoria mea- Eustory”, ediția a V-a,2007-2008, faza națională; - Premii speciale la concursul “Istoria mea- Eustory”, ediția a III-a, ediția a IV-a, faza națională; - Mențiune la concursul “Conviețuire și toleranță în spațiul public”, faza națională, 2007; - Premiul I, “Cel mai bun web site antidrog”, faza județeană, ediția a III-a, 2005- 2006, secțiunea web design; - Premii ÎI, III și mențiuni la fazele județene ale olimpiadei de istorie ; - Premiul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
consolidarea fundamentelor venise să o articuleze în detaliu. Adăpostită între munți de documente citețe, curate, bine clasate și gramatical exprimate, tabăra activismului social de înalt nivel își făcea un blazon din rezolvarea cât mai promptă a unor redutabile probleme de conviețuire. Nu se știe care dintre cei doi oponenți - rezolvitorii de probleme, sau problematicii - avea mai multă nevoie de celălalt; detectarea conflictelor constituia rațiunea de a fi a unei categorii sociale cu atât mai cuprinzătoare cu cât ele se disimulau mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Gert. Textul e cam anacronic: provine dintr-o perioadă a istoriei ce favoriza modelul organic al socialului - asta ca să nu mai vorbim de ranchiuna colonizaților împotriva colonizatorilor, ce transpare prin el fără perdea. E depășit. Vremurile noastre preferă diversitatea, eterogenitatea, conviețuirea multietnică "în paralel", aproape fără puncte de întâlnire. Ziduri virtuale se insinuează în spațiul social aparent nedistinct al prezentului. Cu atât mai bine pentru toți cei implicați! Dar Bart nu se lăsă: − Ne-om fi crezând noi mai flexibili și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și Confucius sunt la unison: strădania de a părea mai buni decât suntem sfârșește prin a ne îmbunătăți realmente. E drept, asta nu înseamnă neapărat că ne dăruiește ruptura calitativă fantasmată; de la îmbunătățire la ruptură e ceva cale, după cum nici conviețuirea în paralel nu se confunda cu segregarea. − Slavă Domnului că nu! găsi Rudi momentul oportun pentru o divagație. A propos: v-am spus că am o nouă vecină peste drum? O rusoaică profesoară de balet, sau dansatoare profesionistă, n-am
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
angajat într-un vag partenariat erotic se aținea, la doar câteva zeci de centimetri, un inel saturnian de sateliți masculini dedați preponderent autostimulării. Ceea ce se petrecea în jurul fugarului ar fi putut, pe bună dreptate, trece drept o performanță rarisimă de conviețuire, în măsura în care cei dăruiți cu parteneri ofereau o formă limitată de participare și celor lipsiți. Greu de precizat natura fragilei limite: bun simț? respect? perfecțiune stilistică în transmiterea darului din dar? efuziune colectivă de recunoștință capabilă să înece aleatul individual al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
numai că se pot, ci sunt chiar ajutate să se adeverească prin simpla testare. Testul face parte integrantă din adevărul la care răzbate: ce cauți, aia găsești. Nu-i vorba atât de stins, cât de selectat lumina cea mai favorabilă conviețuirii. Necredința în monștri îi împiedică pe aceștia să se întruchipeze, ceea ce-i un lucru bun. − Dar nu și să muște... Poți volatiliza mușcăturile doar prin hocus-pocus terminologic, pe baza unei înțelegeri pretins superioare? Lumina ei filtrată artificial nu-i totuna
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
creștere economică. Cei care urmăresc reforma morală la diferite niveluri: În universități (măcinate de corupție și incompetență), medicină (șpaga la doctor), servicii publice. Ei cred că nivelul de civilizație e dat nu de prosperitate, ci de dezvoltarea normelor etice de conviețuire socială și a respectului față de sfera publică. O parte dintre emigrații moral nu votează și sunt visceral opuși la tot ceea ce le reamintește de România, dar citesc ziare și comentează, de regulă, de pe poziții politice de extremă dreapta. Aceștia sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
este major. Instituțiile conferă previzibilitate și regularitate comportamentului colectiv și individual (aspect dezvoltat pe larg de John M. Keynes). Din această perspectivă, instituțiile sunt definite ca reguli sociale și modele constante de comportament rezultate din acestea, care facilitează relaționarea și conviețuirea dintre oameni (Scott, 2001)23. Studiul funcționării instituțiilor a scos în evidență dimensiunile cultural-cognitive, normative și reglatoare prin care acestea acționează asupra societății în general. În limitele unor cadre geopolitice, instituțiile și organizațiile internaționale uzitează de tratate, acorduri, convenții și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru cei mai mulți"39, care s-au dovedit catastrofale ecologic. Teoriile deontologice scot în evidență importanța motivului în alegerile morale. Motivele acțiunilor umane stau sau ar trebui să stea sub incidența legilor morale universale (etica kantiană) sau a comandamentelor morale de conviețuire socială corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
perceput ca necesar pentru comunitatea lor nu se poate vorbi de dezvoltare comunitară. Pentru proiecte comunitare autentice este nevoie ca "obiceiurile inimii", cum le numea Tocqueville, să fie puse personal laolată pentru a clădi cel mai dezirabil loc comun de conviețuire. O posibilă sinteză a diferitelor sensuri atribuite dezvoltării comunitare trimite spre definirea sa ca schimbare voluntară în, prin și pentru comunitate. Aspectele care concură la realizarea dezvoltării comunitare sunt considerate a fi motivația, spațiul, modul de realizare și finalitatea. Rezultatele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]